Știri
Știri din categoria Externe

Ucraina susține că a avariat serios Podul Crimeea, o rută-cheie de aprovizionare militară a Rusiei, într-o operațiune în șapte etape derulată pe parcursul a circa o lună, potrivit Kyiv Post, care citează declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski și o confirmare ulterioară a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). Miza operațională este întreruperea sau îngreunarea logisticii ruse între sudul Rusiei și Crimeea ocupată.
Zelenski a afirmat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că atacul a vizat atât segmentul rutier, cât și cel feroviar al podului, după ce forțele ucrainene ar fi neutralizat „sistematic” apărarea antiaeriană, radarele și mijloacele de război electronic de pe traseul către obiectiv.
SBU a confirmat ulterior că a „dezvoltat și executat” o operațiune specială multietapă, în coordonare cu alte componente ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei. Conform raportului SBU:
Zelenski a enumerat o gamă largă de sisteme ucrainene folosite în operațiune, între care Dovbush, Vendetta, Da Vinci, Sichen, MICH 2000, Ruta, Palianytsia, An-197, FP-1, FP-5 Flamingo și rachetele R-360 Neptune. La „etapa critică”, a spus el, dronele Palianytsia ar fi lovit partea rutieră, iar rachetele Neptune, împreună cu Ruta și FP-5, ar fi lovit segmentul feroviar.
Președintele ucrainean a mai susținut că sistemul Flamingo a fost folosit pentru o lovitură de precizie, cu legătura de comunicații funcțională „până în ultimele secunde”.
Autoritățile ruse au confirmat, la rândul lor, un atac asupra podului și au raportat avarii, iar Comitetul de Investigații al Rusiei a anunțat deschiderea unui dosar penal în baza articolului 205 din Codul Penal, privind „acte teroriste”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că vicepremierul Marat Husnullin l-a informat pe Vladimir Putin și că „Podul Crimeea va fi restaurat și va deveni chiar mai bun decât înainte”.
Podul Kerci (Podul Crimeea), lung de 19 kilometri, este descris ca o legătură militară importantă pentru transportul de forțe între sudul Rusiei și Crimeea ocupată.
SBU afirmă că aceasta este a patra lovitură asupra podului atribuită serviciului: în octombrie 2022 (explozie provocată de un camion), iulie 2023 (drone navale Sea Baby) și iunie 2025 (explozie subacvatică după plasarea de explozibili la piloni).
Materialul notează și că, în paralel, traversarea cu feribotul Kerci ar fi preluat cea mai mare parte a traficului între Crimeea ocupată și regiunea rusă Krasnodar, ceea ce sugerează o presiune crescută pe rutele alternative în perioadele de întrerupere a circulației pe pod.
Recomandate

Schimbarea de poziție a lui Donald Trump privind Ucraina mută negocierile într-un format care riscă să lase Europa și Kievul fără influență directă , în condițiile în care Moscova respinge explicit participarea europeană la următoarea rundă de discuții, potrivit Kyiv Post . Președintele SUA a declarat luni, 16 noiembrie, că va discuta războiul Rusiei împotriva Ucrainei cu Vladimir Putin și Xi Jinping la un summit trilateral programat joi, 19 noiembrie, la Shenzhen, în marja reuniunii APEC. Declarația contrazice poziția anterioară a Casei Albe, care indicase că subiectul Ucraina nu va fi pe agenda întâlnirii, Trump urmând să se concentreze pe dezarmare nucleară și pe războiul din Iran. Înainte de plecarea din Washington, Trump le-a spus reporterilor că va aborda „subiectul” Ucraina și a susținut că ambele părți au pierderi mari, sugerând totodată că Putin „dă înapoi puțin” și ar vrea să se încheie conflictul. Beijingul a comunicat că întâlnirea va viza „protejarea păcii mondiale” și stabilitatea strategică, fără să menționeze explicit Ucraina. Miza pentru Europa: riscul unui „troc” geopolitic fără reprezentare Formatul summitului de la Shenzhen – fără reprezentanți ucraineni sau europeni – este prezentat ca o oportunitate pentru Putin de a proiecta Rusia drept putere globală și de a discuta războiul ca parte a unui aranjament mai larg între Washington, Moscova și Beijing, fără Kiev și aliații săi europeni la masă. Reacțiile europene citate în material indică o preocupare centrală: ca SUA să nu ajungă la înțelegeri „surpriză” și ca presiunea să nu fie mutată de pe agresor pe victimă. Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a criticat formatul summitului, iar cancelarul german Friedrich Merz a cerut Washingtonului să evite acorduri neașteptate și să acționeze în coordonare cu „Team Europe” și „Team Ukraine”. Două piste diplomatice în paralel: Shenzhen și Berlin Joi, 19 noiembrie, sunt programate două reuniuni în paralel: summitul din China și o întâlnire la Berlin găzduită de Friedrich Merz, alături de președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Andy Burnham. Potrivit aceleiași surse, reuniunea de la Berlin ar urma să reunească peste 20 de șefi de stat și de guvern și să se concentreze pe apărarea Ucrainei, garanții de securitate postbelice și continuarea sprijinului militar, cu accent pe finanțarea apărării Kievului în 2027. Trump urmează să fie însoțit la Shenzhen de secretarul de stat Marco Rubio și de secretarul Trezoreriei Scott Bessent. În același timp, emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner li se atribuie participarea la discuțiile de la Berlin; Axios este citat cu afirmația unui oficial american care a descris reuniunile paralele drept un „efort diplomatic coordonat”. Rusia blochează rolul Europei în negocierile de pace Pe fond, problema imediată pentru europeni este accesul la masa negocierilor. Conform Reuters , Kushner și Witkoff au discutat cu consilierul de politică externă al Kremlinului, Yuri Ushakov, înainte de întâlniri cu reprezentanți ucraineni și europeni. Deși emisarii americani ar fi împins spre discuții directe între Moscova și guverne europene, Ushakov a spus că Rusia nu a acceptat participarea Europei la următoarea rundă de negocieri de pace. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat că echipele de negociere ucrainene, americane și europene au avut discuții dificile și a anunțat continuarea lor la Berlin pentru a conveni pași concreți. În mesajul său de seară, Zelenski a cerut „un final demn” al războiului și garanții de securitate pentru Ucraina, menționând că, pentru prima dată, Europa a participat cu un grup complet de negociere, incluzând Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Comisia Europeană, Consiliul European și NATO. Kushner a afirmat că Washingtonul a făcut progrese spre o înțelegere și a enumerat trei priorități: garanții de securitate credibile împotriva unei noi agresiuni ruse, o cale către aderarea la UE și un plan de reconstrucție post-război, adăugând că orice acord final trebuie acceptat atât de Ucraina, cât și de Rusia. În acest context, testul real rămâne dacă una dintre cele două piste diplomatice poate determina Kremlinul să oprească războiul pe care l-a început. [...]

Negocierile de la Abu Dhabi riscă să mute discuția de la pacea din Ucraina la o „resetare” a securității europene în format Rusia–SUA , un cadru care ar lăsa Europa și Ucraina în afara deciziei, potrivit unei analize citate de Digi24 . Miza, în lectura fostului diplomat rus Boris Bondarev , este una de arhitectură de securitate: Kremlinul încearcă să transforme negocierile de pace într-un dialog despre „sfere de influență”. Bondarev, care a demisionat în 2022 în semn de protest față de invazia Rusiei, susține într-un text publicat de Moscow Times că „câștigul” Moscovei la Abu Dhabi nu ține de progrese spre încetarea războiului, ci de faptul că Vladimir Putin ar avea motive să creadă că discuțiile pot aluneca spre o negociere directă cu Washingtonul despre securitatea Europei și despre „cauzele fundamentale ale războiului” — formulare care, în interpretarea autorului, acoperă dorința Kremlinului de a dicta politica statelor vecine. Ce ar fi cerut Moscova la Abu Dhabi și de ce contează Deși întâlnirea a fost descrisă ca una trilaterală, cu SUA în rol de mediator între Rusia și Ucraina, Bondarev afirmă că Moscova ar fi cerut excluderea ucrainenilor și înlocuirea formatului cu un dialog Rusia–SUA despre securitatea Europei, fără participarea Europei și a Ucrainei. Din perspectiva Kremlinului, aceasta ar fi „înțelegerea ideală”: soarta Ucrainei și a europenilor ar urma să fie decisă între Rusia — care se consideră adversarul Europei — și Statele Unite, aflate la distanță geografică de continent. Semnalul pentru Europa: rol secundar și lipsă de „acțiuni concrete” Analiza mai notează că încercările europenilor de a obține un loc la masa negocierilor de la Abu Dhabi „nu au adus decât umilință”, în condițiile în care ar fi avut un rol secundar, limitat la discuții preliminare cu americanii și ucrainenii. Bondarev pune această slăbiciune pe seama faptului că Europa „nu acordă nicio importanță acțiunilor concrete”: vorbește despre înarmare și autonomie strategică, dar face puțin pentru a transforma aceste obiective în realitate. În logica autorului, dacă Europa vrea să conteze în negocieri, are nevoie de o politică proprie, cu obiective urmărite consecvent, indiferent de mișcările altor actori. Riscul strategic invocat: confort pe termen scurt, securitate pe termen lung După întâlnirea de la Abu Dhabi, Rusia „și-a păstrat poziția” și își continuă războiul împotriva Ucrainei, iar Bondarev susține că Occidentul evită reacții ferme, de teama escaladării sau pentru a nu „supăra prea mult Moscova”. Concluzia sa este că, în încercarea de a păstra o stare de confort pe termen scurt, atât SUA, cât și Europa riscă să piardă tocmai securitatea — iar alternativa ar fi acceptarea unor costuri politice și economice imediate pentru a urmări o pace durabilă, nu un aranjament de tip „sfere de influență”. [...]

Japonia a ridicat avioane de vânătoare și a transmis un protest diplomatic către Rusia după ce două aeronave „presupuse a fi rusești” au pătruns în spațiul său aerian, potrivit news.ro . Incidentul adaugă presiune pe arhitectura de securitate din regiune, cu efecte directe asupra nivelului de alertă și a costurilor operaționale pentru forțele japoneze. Aeronavele au intrat în spațiul aerian al Japoniei în apropierea insulei Okinoshima , în sud-vestul prefecturii Fukuoka, la scurt timp după ora 4:00 dimineața, marți (ora 19:00 GMT, luni), conform informațiilor preluate de news.ro de la France24. Reacția operațională: interceptare și avertizare Forțele de Apărare ale Japoniei au mobilizat avioane de vânătoare pentru a avertiza aeronavele, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Minoru Kihara. În practică, astfel de misiuni de interceptare înseamnă activarea rapidă a capabilităților aeriene și consum de resurse (ore de zbor, personal, logistică), chiar dacă sursa nu oferă detalii despre durata operațiunii sau tipul de aeronave implicate. Escaladare diplomatică: „protest foarte ferm” către Moscova Guvernul japonez a calificat incidentul drept o încălcare gravă a suveranității și o amenințare la adresa securității naționale. Minoru Kihara a declarat: „Încălcarea spațiului nostru aerian național de către aeronave rusești nu reprezintă doar o gravă încălcare a suveranității țării noastre, ci și o amenințare la adresa securității noastre și este complet inacceptabilă”. Totodată, Japonia a transmis Rusiei, pe canale diplomatice, un „protest foarte ferm” și a cerut măsuri pentru prevenirea repetării unui astfel de incident. În acest stadiu, identitatea aeronavelor este prezentată ca presupunere („presupuse a fi rusești”), iar news.ro nu indică un răspuns oficial al Moscovei. [...]

Un posibil avariat grav al Podului Crimeei ar putea lovi direct logistica militară rusă și fluxurile comerciale din zonă , după ce imagini apărute online ar indica un prăbușire parțială a construcției, potrivit Bild . Publicația notează că Ucraina ar fi reluat atacurile asupra așa-numitului Pod al Crimeei, o infrastructură cu importanță strategică pentru Rusia, care leagă teritoriul rus de peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014. Conform lui Anton Gherașcenko, consilier al Ministerului ucrainean de Interne, atacul ar fi fost executat cu o rachetă de croazieră de tip FP-5 „Flamingo”. Ce se știe oficial și ce rămâne neconfirmat Autoritățile ruse au confirmat atacuri asupra podului și au anunțat blocarea (închiderea) acestuia, însă, la momentul relatării, nu confirmaseră un eventual prăbușire, mai scrie publicația. Bild precizează că fotografiile care circulă ar „urma să arate” un colaps parțial, ceea ce indică faptul că autenticitatea și amploarea avariilor nu sunt încă validate independent în materialul citat. De ce contează: presiune pe aprovizionarea Crimeei și pe transportul maritim Dacă informația despre prăbușire se confirmă, consecința imediată ar fi agravarea problemelor de aprovizionare pentru Crimeea, într-un context în care ruta a fost deja folosită mai restrictiv din cauza riscului de atacuri cu drone, potrivit articolului. Podul a funcționat mult timp și ca rută de aprovizionare pentru armata rusă, pentru transportul de trupe, combustibil și echipamente către Crimeea și mai departe spre sudul Ucrainei. În plus, materialul subliniază o potențială lovitură și pentru traficul comercial: imaginile ar indica și blocarea conexiunii maritime de sub pod, o rută importantă pentru navele care tranzitează între Marea Azov și Marea Neagră. Context: țintă militară și simbol politic Pentru Moscova, podul are și o încărcătură simbolică ridicată, fiind un proiect de prestigiu inaugurat personal de Vladimir Putin . Ucraina consideră construcția un obiectiv ridicat ilegal și, implicit, o țintă militară legitimă, mai notează Bild. [...]

Lovirea repetată a Podului Kerci în mai puțin de 24 de ore riscă să blocheze o rută logistică esențială pentru Rusia către Crimeea ocupată , după ce autoritățile instalate de Moscova au anunțat suspendarea traficului, potrivit TWZ . Șeful administrației ruse din Crimeea, Serghei Aksionov, a confirmat pe Telegram că „inamicul a atacat din nou Podul Crimeei” în jurul orei 1:34, marți dimineață (ora locală), precizând că „în prezent, traficul este suspendat”. Acesta le-a cerut locuitorilor și vizitatorilor să evite deplasările spre pod și să țină cont de restricții la planificarea rutelor, insistând să fie urmărite doar „surse oficiale”. Ce se știe despre al doilea atac și ce rămâne neconfirmat Pe rețelele sociale au apărut înregistrări care ar arăta explozii și incendii în zona podului. Un clip ar surprinde o explozie în ceea ce pare a fi aceeași porțiune lovită anterior, iar structura ar părea că „își pierde forma”, însă calitatea imaginilor este slabă, iar autenticitatea și efectele loviturii nu pot fi stabilite cu certitudine din materialele disponibile, notează publicația. Până la momentul relatării, oficiali ucraineni nu își asumaseră public al doilea atac. Context: primele indicii de avarie și implicații operaționale A doua lovitură vine după un prim atac, cu câteva ore înainte, despre care amploarea pagubelor rămâne neclară. Totuși, existau „semne foarte vizibile” că deschiderea rutieră principală, pe partea Kerci, ar fi fost avariată. Imagini difuzate la televiziunea rusă arătau avarii semnificative: segmentul rutier principal ar fi suferit o lovitură directă în zona arcului, cu deformări vizibile ale structurii. De asemenea, imagini satelitare analizate de TWZ indicau semne de avarie în jurul arcului, în linie cu ce se vede în reportajul TV, și posibile urme de arsură la capătul opus al segmentului rutier principal (fără a fi clar dacă sunt legate de primul atac). Publicația mai menționează indicii că arcul avariat ar fi fost înclinat cu 4,9 grade după primul atac, un nivel de deteriorare care ar putea limita sever încărcăturile pe care deschiderea le poate suporta în siguranță. De ce contează: legătura rutieră și feroviară către Crimeea Potrivit TWZ, atacul de luni a fost primul în peste un an asupra podului, după ce trei atacuri anterioare îl avariaseră. Dincolo de valoarea simbolică, Podul Kerci este o conexiune critică rutieră și feroviară pentru transferul de personal militar, echipamente și aprovizionare între Rusia continentală și Crimeea ocupată. Escaladare mai largă, semnalată în paralel Într-o actualizare, TWZ citează o relatare din Financial Times potrivit căreia primarul Kievului, Vitali Kliciko, ar fi spus că există rapoarte preliminare privind lovirea de către rachete balistice rusești a podurilor de nord și de sud din capitala Ucrainei. În același context, este menționată ideea unei posibile intensificări a atacurilor asupra infrastructurii de poduri de ambele părți. Materialul rămâne în curs de actualizare, iar detaliile privind amploarea pagubelor și natura exactă a celui de-al doilea atac nu sunt, deocamdată, confirmate independent în informațiile prezentate. [...]

Atacurile asupra podurilor-cheie din Ucraina și Crimeea riscă să perturbe rutele logistice și mobilitatea urbană , după ce Podul Crimeei ar fi fost lovit marți, 17 noiembrie, iar Rusia a vizat cu rachete două traversări majore din Kiev, potrivit Kyiv Post . Autoritățile instalate de Rusia în Crimeea au anunțat suspendarea traficului pe Podul Crimeei (Kerci) . Serghei Aksionov, guvernatorul numit de Moscova, a transmis pe Telegram: „Inamicul a atacat din nou Podul Crimeei. În acest moment, traficul este suspendat.” Ucraina nu a revendicat oficial atacul, iar amploarea pagubelor nu este, deocamdată, clară. Miza operațională: o rută de aprovizionare strategică Podul de la Kerci, cu o lungime de 19 kilometri, este descris ca o rută de aprovizionare esențială între Rusia și forțele sale din Crimeea ocupată și sudul Ucrainei. Traversarea a mai fost țintită în operațiuni ucrainene, inclusiv în 2022 și 2023. Kyiv Post notează că, în iunie 2025, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a desfășurat o operațiune subacvatică ce a vizat structurile de susținere ale podului. Construit după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, podul rămâne atât un coridor de transport, cât și un simbol al ocupației ruse. Kiev: lovituri asupra a două poduri mari, pe fondul alertelor aeriene Separat, rachete rusești au lovit podurile de Nord și de Sud din Kiev târziu luni, 16 noiembrie, la câteva ore după ce președintele Volodimir Zelenski avertizase asupra unor atacuri planificate, potrivit aceleiași surse. Primarul Vitali Kliciko a spus pe Telegram: „Preliminar, lovituri asupra podurilor de Nord și de Sud din capitală.” Forțele Aeriene ale Ucrainei au avertizat asupra unor rachete balistice în apropiere, în timp ce apărarea antiaeriană opera deasupra capitalei. Publicația amintește că Rusia a vizat în mod repetat infrastructura de transport și energie a Ucrainei, cu riscuri pentru serviciile civile pe măsură ce se apropie iarna. [...]