Știri
Știri din categoria Externe

Lovirea repetată a Podului Kerci în mai puțin de 24 de ore riscă să blocheze o rută logistică esențială pentru Rusia către Crimeea ocupată, după ce autoritățile instalate de Moscova au anunțat suspendarea traficului, potrivit TWZ.
Șeful administrației ruse din Crimeea, Serghei Aksionov, a confirmat pe Telegram că „inamicul a atacat din nou Podul Crimeei” în jurul orei 1:34, marți dimineață (ora locală), precizând că „în prezent, traficul este suspendat”. Acesta le-a cerut locuitorilor și vizitatorilor să evite deplasările spre pod și să țină cont de restricții la planificarea rutelor, insistând să fie urmărite doar „surse oficiale”.
Pe rețelele sociale au apărut înregistrări care ar arăta explozii și incendii în zona podului. Un clip ar surprinde o explozie în ceea ce pare a fi aceeași porțiune lovită anterior, iar structura ar părea că „își pierde forma”, însă calitatea imaginilor este slabă, iar autenticitatea și efectele loviturii nu pot fi stabilite cu certitudine din materialele disponibile, notează publicația.
Până la momentul relatării, oficiali ucraineni nu își asumaseră public al doilea atac.
A doua lovitură vine după un prim atac, cu câteva ore înainte, despre care amploarea pagubelor rămâne neclară. Totuși, existau „semne foarte vizibile” că deschiderea rutieră principală, pe partea Kerci, ar fi fost avariată.
Imagini difuzate la televiziunea rusă arătau avarii semnificative: segmentul rutier principal ar fi suferit o lovitură directă în zona arcului, cu deformări vizibile ale structurii. De asemenea, imagini satelitare analizate de TWZ indicau semne de avarie în jurul arcului, în linie cu ce se vede în reportajul TV, și posibile urme de arsură la capătul opus al segmentului rutier principal (fără a fi clar dacă sunt legate de primul atac).
Publicația mai menționează indicii că arcul avariat ar fi fost înclinat cu 4,9 grade după primul atac, un nivel de deteriorare care ar putea limita sever încărcăturile pe care deschiderea le poate suporta în siguranță.
Potrivit TWZ, atacul de luni a fost primul în peste un an asupra podului, după ce trei atacuri anterioare îl avariaseră. Dincolo de valoarea simbolică, Podul Kerci este o conexiune critică rutieră și feroviară pentru transferul de personal militar, echipamente și aprovizionare între Rusia continentală și Crimeea ocupată.
Într-o actualizare, TWZ citează o relatare din Financial Times potrivit căreia primarul Kievului, Vitali Kliciko, ar fi spus că există rapoarte preliminare privind lovirea de către rachete balistice rusești a podurilor de nord și de sud din capitala Ucrainei. În același context, este menționată ideea unei posibile intensificări a atacurilor asupra infrastructurii de poduri de ambele părți.
Materialul rămâne în curs de actualizare, iar detaliile privind amploarea pagubelor și natura exactă a celui de-al doilea atac nu sunt, deocamdată, confirmate independent în informațiile prezentate.
Recomandate

Atacul ucrainean asupra Podului Kerci pare să fi produs avarii structurale care pot prelungi blocajul de trafic , un risc operațional major pentru legătura rutieră și feroviară dintre Rusia continentală și Crimeea, potrivit Digi24 . Imagini apărute după lovitură – inclusiv cadre satelitare – indică „cel puțin două lovituri reușite” asupra podului, dintre care una ar fi vizat un arc de susținere, conform comentariilor unor canale specializate în informații despre războiul din Ucraina, citate de publicație. Ce arată imaginile și de ce contează Canalul de Telegram „Crimean Wind” a publicat imagini satelitare de înaltă rezoluție ale podului. Într-o evaluare preluată de Digi24 , canalul Tendar de pe rețeaua X susține că tablierul (partea pe care se circulă) ar fi fost avariat în două puncte distincte, iar problema cea mai serioasă ar fi la unul dintre arcele structurale. Traficul, încă blocat după termenul anunțat inițial Podul a apărut și la postul rus REN TV, care a difuzat imagini după atacul cu drone. Canalul Special Kherson Cat, citat de Digi24, afirmă că imaginile ar arăta o breșă în pilonul de susținere din partea stângă a arcului podului rutier, iar traficul nu fusese reluat, deși autoritățile ruse promiseseră inițial redeschiderea în jurul prânzului. Cronologia atacului, potrivit autorităților instalate de Moscova Atacul a avut loc în noaptea de 15 spre 16 noiembrie. Serghei Aksenov , guvernatorul Crimeei numit de Moscova, a scris pe Telegram: „Inamicul a lansat un atac asupra Podului din Crimeea. Din această cauză, circulația va fi restricționată aproximativ până la mijlocul zilei” Conform canalului „Podul din Crimeea: informații operative”, traficul pe pod a fost blocat în jurul orei 02:22, ora Moscovei (01:22, ora României). În lipsa unei evaluări tehnice oficiale detaliate în material, amploarea exactă a avariilor și termenul realist de reluare a circulației rămân neclare. [...]

Atacurile asupra podurilor-cheie din Ucraina și Crimeea riscă să perturbe rutele logistice și mobilitatea urbană , după ce Podul Crimeei ar fi fost lovit marți, 17 noiembrie, iar Rusia a vizat cu rachete două traversări majore din Kiev, potrivit Kyiv Post . Autoritățile instalate de Rusia în Crimeea au anunțat suspendarea traficului pe Podul Crimeei (Kerci) . Serghei Aksionov, guvernatorul numit de Moscova, a transmis pe Telegram: „Inamicul a atacat din nou Podul Crimeei. În acest moment, traficul este suspendat.” Ucraina nu a revendicat oficial atacul, iar amploarea pagubelor nu este, deocamdată, clară. Miza operațională: o rută de aprovizionare strategică Podul de la Kerci, cu o lungime de 19 kilometri, este descris ca o rută de aprovizionare esențială între Rusia și forțele sale din Crimeea ocupată și sudul Ucrainei. Traversarea a mai fost țintită în operațiuni ucrainene, inclusiv în 2022 și 2023. Kyiv Post notează că, în iunie 2025, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a desfășurat o operațiune subacvatică ce a vizat structurile de susținere ale podului. Construit după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, podul rămâne atât un coridor de transport, cât și un simbol al ocupației ruse. Kiev: lovituri asupra a două poduri mari, pe fondul alertelor aeriene Separat, rachete rusești au lovit podurile de Nord și de Sud din Kiev târziu luni, 16 noiembrie, la câteva ore după ce președintele Volodimir Zelenski avertizase asupra unor atacuri planificate, potrivit aceleiași surse. Primarul Vitali Kliciko a spus pe Telegram: „Preliminar, lovituri asupra podurilor de Nord și de Sud din capitală.” Forțele Aeriene ale Ucrainei au avertizat asupra unor rachete balistice în apropiere, în timp ce apărarea antiaeriană opera deasupra capitalei. Publicația amintește că Rusia a vizat în mod repetat infrastructura de transport și energie a Ucrainei, cu riscuri pentru serviciile civile pe măsură ce se apropie iarna. [...]

Japonia a ridicat avioane de vânătoare și a transmis un protest diplomatic către Rusia după ce două aeronave „presupuse a fi rusești” au pătruns în spațiul său aerian, potrivit news.ro . Incidentul adaugă presiune pe arhitectura de securitate din regiune, cu efecte directe asupra nivelului de alertă și a costurilor operaționale pentru forțele japoneze. Aeronavele au intrat în spațiul aerian al Japoniei în apropierea insulei Okinoshima , în sud-vestul prefecturii Fukuoka, la scurt timp după ora 4:00 dimineața, marți (ora 19:00 GMT, luni), conform informațiilor preluate de news.ro de la France24. Reacția operațională: interceptare și avertizare Forțele de Apărare ale Japoniei au mobilizat avioane de vânătoare pentru a avertiza aeronavele, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Minoru Kihara. În practică, astfel de misiuni de interceptare înseamnă activarea rapidă a capabilităților aeriene și consum de resurse (ore de zbor, personal, logistică), chiar dacă sursa nu oferă detalii despre durata operațiunii sau tipul de aeronave implicate. Escaladare diplomatică: „protest foarte ferm” către Moscova Guvernul japonez a calificat incidentul drept o încălcare gravă a suveranității și o amenințare la adresa securității naționale. Minoru Kihara a declarat: „Încălcarea spațiului nostru aerian național de către aeronave rusești nu reprezintă doar o gravă încălcare a suveranității țării noastre, ci și o amenințare la adresa securității noastre și este complet inacceptabilă”. Totodată, Japonia a transmis Rusiei, pe canale diplomatice, un „protest foarte ferm” și a cerut măsuri pentru prevenirea repetării unui astfel de incident. În acest stadiu, identitatea aeronavelor este prezentată ca presupunere („presupuse a fi rusești”), iar news.ro nu indică un răspuns oficial al Moscovei. [...]

Un posibil avariat grav al Podului Crimeei ar putea lovi direct logistica militară rusă și fluxurile comerciale din zonă , după ce imagini apărute online ar indica un prăbușire parțială a construcției, potrivit Bild . Publicația notează că Ucraina ar fi reluat atacurile asupra așa-numitului Pod al Crimeei, o infrastructură cu importanță strategică pentru Rusia, care leagă teritoriul rus de peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014. Conform lui Anton Gherașcenko, consilier al Ministerului ucrainean de Interne, atacul ar fi fost executat cu o rachetă de croazieră de tip FP-5 „Flamingo”. Ce se știe oficial și ce rămâne neconfirmat Autoritățile ruse au confirmat atacuri asupra podului și au anunțat blocarea (închiderea) acestuia, însă, la momentul relatării, nu confirmaseră un eventual prăbușire, mai scrie publicația. Bild precizează că fotografiile care circulă ar „urma să arate” un colaps parțial, ceea ce indică faptul că autenticitatea și amploarea avariilor nu sunt încă validate independent în materialul citat. De ce contează: presiune pe aprovizionarea Crimeei și pe transportul maritim Dacă informația despre prăbușire se confirmă, consecința imediată ar fi agravarea problemelor de aprovizionare pentru Crimeea, într-un context în care ruta a fost deja folosită mai restrictiv din cauza riscului de atacuri cu drone, potrivit articolului. Podul a funcționat mult timp și ca rută de aprovizionare pentru armata rusă, pentru transportul de trupe, combustibil și echipamente către Crimeea și mai departe spre sudul Ucrainei. În plus, materialul subliniază o potențială lovitură și pentru traficul comercial: imaginile ar indica și blocarea conexiunii maritime de sub pod, o rută importantă pentru navele care tranzitează între Marea Azov și Marea Neagră. Context: țintă militară și simbol politic Pentru Moscova, podul are și o încărcătură simbolică ridicată, fiind un proiect de prestigiu inaugurat personal de Vladimir Putin . Ucraina consideră construcția un obiectiv ridicat ilegal și, implicit, o țintă militară legitimă, mai notează Bild. [...]

Loviturile asupra podurilor-cheie din Kiev și închiderea repetată a Podului Kerci ridică riscul de blocaje logistice pe ambele părți ale frontului, într-un moment în care infrastructura de transport rămâne o țintă centrală a războiului, potrivit Mediafax . În noaptea de luni spre marți, forțele ruse au atacat Kievul cu rachete balistice, iar autoritățile ucrainene au raportat lovituri asupra Podului Nordic și Podului Sudic, două dintre principalele legături rutiere peste Nipru. În paralel, Rusia a anunțat un nou atac ucrainean asupra Podului Crimeei (Kerci) și a suspendat circulația rutieră, pentru a doua oară în aproximativ 24 de ore. Kiev: poduri lovite și explozii raportate în mai multe regiuni Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a transmis că informațiile preliminare indică lovituri asupra podurilor Nordic și Sudic. „Informațiile preliminare indică lovituri asupra podurilor Nordic și Sudic din capitală” Atacul asupra capitalei a fost însoțit de explozii puternice, descrise de jurnaliștii The Kyiv Independent drept unele dintre cele mai puternice auzite în ultimele luni. Au fost observate și coloane de fum deasupra orașului, care are aproximativ trei milioane de locuitori. Dincolo de Kiev, explozii au fost raportate în Smila, Harkov, Zaporojie, Dnipro, Cerkasî și Pavlohrad. În regiunea Zaporojie, o instalație de infrastructură industrială a fost lovită, iar un oficial regional a anunțat șase lovituri, cu evaluarea pagubelor în curs. La Harkov, primarul Ihor Terehov a confirmat că districtul Holodnohirski a fost vizat. De ce contează: infrastructura de transport, sub presiune operațională Lovirea podurilor Nordic și Sudic are implicații directe pentru mobilitatea și aprovizionarea Kievului, deoarece acestea sunt legături majore între cele două maluri ale Niprului. Înainte de război, Podul Sudic era traversat zilnic de aproximativ 100.000–110.000 de autovehicule, conform informațiilor citate în material. În contextul atacurilor repetate asupra infrastructurii, autoritățile ucrainene au început pregătirea unor soluții alternative pentru traversarea fluviului, în eventualitatea în care principalele poduri devin inutilizabile. Separat, este menționată o declarație anterioară a președintelui Volodimir Zelenski, potrivit căreia Rusia ar fi lansat pe 7 noiembrie șase rachete balistice asupra Podului Nordic, dintre care patru ar fi lovit structura. Kerci: a doua lovitură raportată în 24 de ore și trafic suspendat Pe partea rusă, autoritățile instalate de Moscova în Crimeea au anunțat suspendarea completă a traficului rutier pe Podul Kerci , după un nou atac raportat în noaptea de luni spre marți, 17 noiembrie. Serghei Aksionov, liderul administrației ruse din Crimeea ocupată, a afirmat că forțele ucrainene au atacat din nou podul. Noul incident vine după un atac cu drone raportat în dimineața zilei de 16 noiembrie, când traficul rutier a fost suspendat la ora 02:22 (ora Moscovei) și reluat la 19:04, după aproape 17 ore. Ulterior, circulația a fost permisă în regim alternativ, pe rând, în cele două sensuri. Podul Crimeei, cu o lungime de aproximativ 19 kilometri, este prezentat drept singura legătură terestră directă dintre infrastructura de transport a Rusiei și peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014. Construcția include șosea și cale ferată și a fost o rută importantă de aprovizionare pentru forțele ruse din războiul din Ucraina. Podul a mai fost grav avariat în octombrie 2022 și în iulie 2023, potrivit materialului. [...]

Închiderea completă a frontierei Estoniei cu Rusia de la 1 decembrie riscă să blocheze unul dintre puținele coridoare terestre rămase între UE și Rusia , într-un context în care Tallinnul invocă o presupusă tentativă de sabotaj atribuită serviciilor ruse, potrivit Agerpres . Decizia Estoniei vizează închiderea „tuturor punctelor de trecere la frontiera estono-rusă începând de la 1 decembrie”, după ce autoritățile estone au anunțat că au dejucat o tentativă de incendiere a unei uzine de drone, acțiune care, potrivit Tallinnului, ar fi fost orchestrată de GRU, serviciul de informații militar rus. Kremlinul a respins acuzațiile și a criticat măsura, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov , care a susținut că declarațiile Estoniei nu au bază factuală. „Aceste declarații nu au niciun temei. Nicio probă, absolut nimic!” Tot Peskov a comparat închiderea frontierei cu ridicarea unui „zid”, afirmând că astfel de măsuri „nu au adus nimic bun” celor care le-au adoptat. Ce se închide și de ce contează operațional Estonia, stat membru al UE și NATO, menținea deschise trei puncte de frontieră cu Rusia — Narva , Luhamaa și Koidula — pentru trecerea pietonilor și a mărfurilor. Închiderea lor ar reduce și mai mult opțiunile de tranzit terestru între Uniunea Europeană și Rusia, într-un moment în care astfel de rute au devenit rare după declanșarea războiului din Ucraina. Narva are o importanță practică aparte: punctul de trecere este descris ca fiind deosebit de aglomerat vara și în perioada sărbătorilor de iarnă, tocmai pentru că este unul dintre puținele puncte terestre UE–Rusia rămase funcționale. Context: restricții deja în vigoare la Narva Fluxul prin Narva era deja limitat: trecerea vehiculelor prin acest punct a fost suspendată în februarie 2024, măsură atribuită de Agerpres părții ruse. Închiderea completă anunțată de Estonia ar extinde restricțiile și asupra celorlalte forme de tranzit și asupra celorlalte puncte de trecere. În plan mai larg, materialul notează că, de la ofensiva la scară largă lansată de Moscova în Ucraina în februarie 2022, mai multe state din UE au acuzat Rusia de acte de sabotaj pe teritoriul lor, acuzații pe care Moscova le contestă în acest caz. [...]