Știri
Știri din categoria Externe

Atacurile asupra podurilor-cheie din Ucraina și Crimeea riscă să perturbe rutele logistice și mobilitatea urbană, după ce Podul Crimeei ar fi fost lovit marți, 17 noiembrie, iar Rusia a vizat cu rachete două traversări majore din Kiev, potrivit Kyiv Post.
Autoritățile instalate de Rusia în Crimeea au anunțat suspendarea traficului pe Podul Crimeei (Kerci). Serghei Aksionov, guvernatorul numit de Moscova, a transmis pe Telegram:
„Inamicul a atacat din nou Podul Crimeei. În acest moment, traficul este suspendat.”
Ucraina nu a revendicat oficial atacul, iar amploarea pagubelor nu este, deocamdată, clară.
Podul de la Kerci, cu o lungime de 19 kilometri, este descris ca o rută de aprovizionare esențială între Rusia și forțele sale din Crimeea ocupată și sudul Ucrainei. Traversarea a mai fost țintită în operațiuni ucrainene, inclusiv în 2022 și 2023.
Kyiv Post notează că, în iunie 2025, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a desfășurat o operațiune subacvatică ce a vizat structurile de susținere ale podului. Construit după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, podul rămâne atât un coridor de transport, cât și un simbol al ocupației ruse.
Separat, rachete rusești au lovit podurile de Nord și de Sud din Kiev târziu luni, 16 noiembrie, la câteva ore după ce președintele Volodimir Zelenski avertizase asupra unor atacuri planificate, potrivit aceleiași surse. Primarul Vitali Kliciko a spus pe Telegram:
„Preliminar, lovituri asupra podurilor de Nord și de Sud din capitală.”
Forțele Aeriene ale Ucrainei au avertizat asupra unor rachete balistice în apropiere, în timp ce apărarea antiaeriană opera deasupra capitalei. Publicația amintește că Rusia a vizat în mod repetat infrastructura de transport și energie a Ucrainei, cu riscuri pentru serviciile civile pe măsură ce se apropie iarna.
Recomandate

Ucraina susține că a scos din funcțiune peste 55% din capacitatea de rafinare a Rusiei , o lovitură cu potențial economic direct asupra veniturilor Moscovei din petrol și asupra alimentării cu combustibil a armatei, potrivit Digi24 . Afirmația îi aparține președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și vizează rezultatele unei campanii de atacuri cu drone și arme cu rază lungă asupra infrastructurii energetice rusești. În discursul său de seară, Zelenski a spus că armata ucraineană obține „rezultate practic în fiecare zi” în atacurile asupra obiectivelor strategice din Federația Rusă. El a indicat că a primit un raport de la generalul Mihailo Drapatîi privind operațiunile cu rază lungă, orientate în special către instalații petroliere și capacități industriale folosite pentru susținerea războiului. „Obținem rezultate practic în fiecare zi, iar până în prezent am scos din funcțiune peste 55% din capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia. Acesta este răspunsul nostru justificat la refuzul Rusiei de a reduce tensiunile și la atacurile asupra infrastructurii noastre energetice”, a declarat Zelenski. Ținte și obiectiv: presiune pe veniturile din petrol și pe logistica militară În ultimele săptămâni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone asupra sectorului petrolier rusesc, inclusiv asupra unor instalații aflate la sute sau mii de kilometri de front. Printre țintele menționate se numără o instalație petrolieră din regiunea Samara, o rafinărie din Volgograd și rafinăria de la Omsk, situată la aproximativ 2.500 de kilometri de granița ucraineană. Potrivit relatărilor presei ucrainene citate în material, atacurile ar fi afectat și infrastructura petrolieră din portul Ust-Luga, la Marea Baltică, unde au fost raportate avarii la rezervoare de stocare și alte instalații. Obiectivul declarat al Kievului este reducerea veniturilor Moscovei din industria petrolieră și perturbarea aprovizionării cu combustibil a forțelor armate ruse. Ce nu este confirmat și ce efecte sunt raportate în Rusia Procentul de „peste 55%” invocat de Zelenski nu a fost verificat independent, iar autoritățile ucrainene nu au precizat câte rafinării sunt complet oprite, câte funcționează la capacitate redusă și pentru cât timp vor rămâne afectate. În paralel, campania ucraineană ar fi generat perturbări în industria petrolieră rusă, într-un moment în care Moscova încearcă să mențină aprovizionarea pieței interne și exporturile de produse petroliere. În unele regiuni au fost raportate penurii de benzină, iar benzinăriile au introdus restricții privind cantitățile care pot fi cumpărate. Materialul notează și că, potrivit informațiilor publicate de presa internațională, unele instalații au suferit avarii importante, iar refacerea capacităților de procesare poate necesita lucrări complexe, mai ales când sunt afectate echipamente tehnologice specializate. Avertisment privind noi atacuri și cereri pentru apărarea antiaeriană În același discurs, Zelenski a avertizat că serviciile de informații de la Kiev ar fi identificat pregătiri pentru noi atacuri rusești, inclusiv cu rachete balistice. El a cerut partenerilor occidentali accelerarea livrărilor de muniție pentru sistemele antiaeriene Patriot și NASAMS , pe care le consideră esențiale pentru protejarea infrastructurii energetice ucrainene în apropierea iernii, și a anunțat pregătirea unei noi reuniuni în format Ramstein pentru solicitarea de sprijin militar suplimentar. Zelenski a mai susținut că Rusia ar fi pierdut peste 50.000 de militari (morți și răniți) numai în luna octombrie, precizându-se că nici aceste cifre nu au putut fi confirmate independent. [...]

Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice și industriale din Rusia cresc costurile de apărare ale Moscovei , iar în acest context, la nivelul conducerii de securitate ruse ar fi fost discutate inclusiv opțiuni de escaladare, potrivit Digi24 . În noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina ar fi lovit o rafinărie de petrol, combinatul petrochimic Nijnekamskneftekim (Tatarstan) și fabrica Monolit (Briansk), unitate care produce elicoptere și piese de schimb. Țintele au fost prezentate ca obiective industriale, iar informațiile despre atacuri sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres, care citează Reuters. Separat, publicația rusă Blokot este citată cu detalii despre discuții interne la Moscova privind presiunea financiară generată de apărarea antiaeriană în fața dronelor. Impact operațional: presiune pe exporturi și pe lanțuri industriale Materialul indică faptul că atacurile ucrainene au vizat inclusiv infrastructura asociată exporturilor rusești de petrol. Este menționat portul Ust-Luga, din apropierea Sankt Petersburgului, descris ca unul dintre principalele puncte de export și o rută folosită pentru livrări către Asia, în contextul încercărilor Rusiei de a ocoli sancțiunile internaționale. În paralel, lovirea unor active precum un combinat petrochimic (producător de cauciuc și materiale plastice) și o fabrică de elicoptere sugerează o extindere a presiunii asupra capacităților industriale, nu doar asupra segmentului de rafinare și logistică energetică. Costuri de apărare: 24 de miliarde de ruble în regiunea Leningrad Potrivit informațiilor atribuite publicației Blokot, oficiali ruși din domeniul securității ar fi avertizat, într-o reuniune cu ușile închise (12 noiembrie), că Moscova nu ar mai avea fonduri suficiente pentru a se apăra împotriva dronelor ucrainene. În același context, este menționat că regiunea Leningrad ar fi cheltuit 24 de miliarde de ruble, echivalentul a aproximativ 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei), pentru sisteme de apărare antiaeriană. În articol este redată și o declarație atribuită unui oficial rus, în care se susține că nu ar mai fi eficientă apărarea împotriva „roiului” de drone, ci ar fi necesară lovirea „lanțului decizional”. „Nu are rost să luptăm împotriva roiului nesfârșit de drone, este necesar să distrugem chiar lanțul decizional” Discuții despre escaladare și ținte la nivel de conducere Digi24 relatează că, potrivit New York Post (care ar cita publicații pro-Kremlin), Vladimir Putin ar fi aprobat ridicarea unei „interdicții neoficiale” privind asasinarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a unor generali ucraineni de rang înalt. În același fir narativ, se afirmă că ar fi fost discutată inclusiv folosirea unor arme hipersonice grele pentru a lovi buncăre sau coloane auto în care s-ar afla lideri ucraineni și comandanți militari. Informațiile sunt prezentate în termeni condiționali („ar fi”, „potrivit”), iar articolul nu indică dovezi independente care să confirme aceste decizii sau planuri. Context: întâlniri și canale de negociere În material se mai menționează că reuniunea Consiliului de Securitate al Rusiei ar fi avut loc la scurt timp după o discuție de două ore între Vladimir Putin și emisari speciali ai președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, și după întoarcerea unor membri ai echipei ruse de negociere de la discuții de pace din Abu Dhabi. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne aceeași: atacurile asupra rafinăriilor, petrochimiei și rutelor de export pot amplifica riscurile operaționale și costurile de protecție ale infrastructurii energetice ruse, cu efecte potențiale asupra fluxurilor de combustibili și asupra cheltuielilor publice de apărare. [...]

Memoriile lui Joe Biden sugerează tensiuni în gestionarea sprijinului SUA pentru Ucraina , prin descrieri critice la adresa lui Volodimir Zelenski și prin relatarea unui refuz de a permite echipei lui Donald Trump să deschidă negocieri cu Vladimir Putin în perioada de tranziție, potrivit Digi24 . Cartea de memorii „ Promise Me, America ”, care urmează să apară marți, 17 noiembrie, revine asupra relațiilor lui Biden cu liderii Ucrainei și Rusiei în contextul războiului început în februarie 2022. În pasaje reproduse în avans de Wall Street Journal și preluate de Ukrainska Pravda , fostul președinte american îl descrie pe Zelenski drept „capricios și încăpățânat” și afirmă că acesta „nu era atât de recunoscător” pe cât se aștepta pentru sprijinul oferit de Statele Unite. Totuși, Biden notează și că experiența lui Zelenski ca actor „s-a dovedit a fi o pregătire foarte bună” pentru conducerea unei țări aflate în război, indicând o evaluare amestecată a partenerului de la Kiev. Ce spune Biden despre Putin În ceea ce îl privește pe Vladimir Putin, Biden descrie „tonul țâfnos” al liderului rus și o atitudine afișată în întâlniri pe care o compară cu cea a „unui adolescent” care se preface indiferent, stând „tolănit” în timpul discuțiilor oficiale. Episodul tranziției către administrația Trump Un element cu potențial impact asupra modului în care a fost gestionată politica externă americană la schimbarea administrației este relatarea lui Biden despre perioada de tranziție de după alegerile din noiembrie 2024. Potrivit fostului președinte, membri ai echipei lui Donald Trump i-ar fi cerut să semneze o scrisoare care le-ar fi permis să negocieze direct cu Putin înainte de preluarea mandatului, la 20 ianuarie 2025. Biden afirmă că a refuzat, motivând că nu era dispus să ofere „mână liberă” pentru ceea ce se aștepta să fie „un fel de capitulare, în detrimentul Ucrainei”, sugerând că se temea de un acord dezavantajos pentru Kiev. Context Volumul „Promise Me, America” acoperă cei patru ani ai lui Joe Biden la Casa Albă (2021–2025) și include atât decizii de politică internă și externă, cât și campania prezidențială din 2024, din care s-a retras în favoarea vicepreședintei Kamala Harris. Cartea va fi publicată de editura Little, Brown and Company la 17 noiembrie. [...]

Ucraina vizează o poziție europeană comună în negocierile cu Rusia , printr-o reuniune aflată în pregătire, care ar urma să stabilească mandatul politic al Europei pentru discuțiile de încheiere a războiului, potrivit Economica . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că se pregătește o reuniune a „ Coaliției de Voință ”, cu obiectivul de a defini „poziția europeană” în negocierile pentru a pune capăt războiului cu Rusia, relatează Agerpres. În alocuțiunea sa zilnică de seară, Zelenski a descris întâlnirea drept una „importantă”, care „ar putea să devină istorică”. „Pregătim o reuniune a Coaliţiei de Voinţă. Este o întâlnire importantă ce ar putea să devină istorică.” Liderul ucrainean a adăugat că miza ar fi conturarea unei „poziții europene puternice”, pe care a caracterizat-o drept „100% în favoarea victoriei”. „Putem defini o poziţie europeană puternică, 100% în favoarea victoriei.” Deocamdată, informațiile disponibile nu includ data, locul sau lista participanților la reuniune, iar detaliile despre formatul negocierilor vizate nu sunt precizate în materialul citat. [...]

Loviturile asupra podurilor-cheie din Kiev și închiderea repetată a Podului Kerci ridică riscul de blocaje logistice pe ambele părți ale frontului, într-un moment în care infrastructura de transport rămâne o țintă centrală a războiului, potrivit Mediafax . În noaptea de luni spre marți, forțele ruse au atacat Kievul cu rachete balistice, iar autoritățile ucrainene au raportat lovituri asupra Podului Nordic și Podului Sudic, două dintre principalele legături rutiere peste Nipru. În paralel, Rusia a anunțat un nou atac ucrainean asupra Podului Crimeei (Kerci) și a suspendat circulația rutieră, pentru a doua oară în aproximativ 24 de ore. Kiev: poduri lovite și explozii raportate în mai multe regiuni Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a transmis că informațiile preliminare indică lovituri asupra podurilor Nordic și Sudic. „Informațiile preliminare indică lovituri asupra podurilor Nordic și Sudic din capitală” Atacul asupra capitalei a fost însoțit de explozii puternice, descrise de jurnaliștii The Kyiv Independent drept unele dintre cele mai puternice auzite în ultimele luni. Au fost observate și coloane de fum deasupra orașului, care are aproximativ trei milioane de locuitori. Dincolo de Kiev, explozii au fost raportate în Smila, Harkov, Zaporojie, Dnipro, Cerkasî și Pavlohrad. În regiunea Zaporojie, o instalație de infrastructură industrială a fost lovită, iar un oficial regional a anunțat șase lovituri, cu evaluarea pagubelor în curs. La Harkov, primarul Ihor Terehov a confirmat că districtul Holodnohirski a fost vizat. De ce contează: infrastructura de transport, sub presiune operațională Lovirea podurilor Nordic și Sudic are implicații directe pentru mobilitatea și aprovizionarea Kievului, deoarece acestea sunt legături majore între cele două maluri ale Niprului. Înainte de război, Podul Sudic era traversat zilnic de aproximativ 100.000–110.000 de autovehicule, conform informațiilor citate în material. În contextul atacurilor repetate asupra infrastructurii, autoritățile ucrainene au început pregătirea unor soluții alternative pentru traversarea fluviului, în eventualitatea în care principalele poduri devin inutilizabile. Separat, este menționată o declarație anterioară a președintelui Volodimir Zelenski, potrivit căreia Rusia ar fi lansat pe 7 noiembrie șase rachete balistice asupra Podului Nordic, dintre care patru ar fi lovit structura. Kerci: a doua lovitură raportată în 24 de ore și trafic suspendat Pe partea rusă, autoritățile instalate de Moscova în Crimeea au anunțat suspendarea completă a traficului rutier pe Podul Kerci , după un nou atac raportat în noaptea de luni spre marți, 17 noiembrie. Serghei Aksionov, liderul administrației ruse din Crimeea ocupată, a afirmat că forțele ucrainene au atacat din nou podul. Noul incident vine după un atac cu drone raportat în dimineața zilei de 16 noiembrie, când traficul rutier a fost suspendat la ora 02:22 (ora Moscovei) și reluat la 19:04, după aproape 17 ore. Ulterior, circulația a fost permisă în regim alternativ, pe rând, în cele două sensuri. Podul Crimeei, cu o lungime de aproximativ 19 kilometri, este prezentat drept singura legătură terestră directă dintre infrastructura de transport a Rusiei și peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014. Construcția include șosea și cale ferată și a fost o rută importantă de aprovizionare pentru forțele ruse din războiul din Ucraina. Podul a mai fost grav avariat în octombrie 2022 și în iulie 2023, potrivit materialului. [...]

Donald Trump a cerut public reinstalarea lui Jensen Huang la conducerea Nvidia, dar consiliul companiei ar refuza pe fondul unei investigații de securitate națională , potrivit Tom's Hardware . Fostul președinte american ar fi făcut declarațiile luni, la Casa Albă, în fața jurnaliștilor, înaintea unei deplasări în Asia. Întrebat despre revenirea lui Huang, Trump a spus că nu ar avea obiecții și că „mulți oameni” cer întoarcerea acestuia. Miza: guvernanța Nvidia, sub presiunea unei anchete de securitate Elementul cu impact pentru piață este că, dincolo de susținerea politică, decizia pare blocată de o investigație în curs, ceea ce menține incertitudinea asupra conducerii uneia dintre cele mai importante companii din industria cipurilor pentru inteligență artificială. Publicația notează că Trump a susținut că Huang „nu a pus în pericol securitatea națională” și că nu ar fi știut că o persoană menționată în context, Alice Huang , executiv la Megaspeed, era suspectată că ar fi un „activ” al serviciilor de informații chineze. Contextul acuzațiilor menționate în articol Tom’s Hardware leagă cazul de un material anterior despre suspiciunile privind Alice Huang, indicată drept posibilă țintă într-o operațiune de tip „honeypot” (atragerea unei persoane într-o relație pentru a obține informații). Trimiterea din articol este către acest material: Tom's Hardware . În lipsa unor detalii suplimentare în textul citat despre stadiul anchetei sau despre o decizie formală a consiliului, rămâne neclar când și în ce condiții s-ar putea închide subiectul conducerii Nvidia. [...]