Știri
Știri din categoria Externe
Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi începe vineri un turneu în Pakistan, Oman și Rusia, o succesiune de vizite care indică o intensificare a contactelor regionale și cu Moscova într-un moment în care Teheranul își calibrează canalele diplomatice, potrivit Agerpres.
Informația despre deplasare a fost furnizată de agenția de stat iraniană IRNA, iar Agerpres notează că știrea este transmisă de EFE. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că nu sunt publicate detalii despre agenda întâlnirilor sau temele care vor fi discutate în cele trei capitale.
Recomandate
Pakistanul își consolidează rolul de mediator în încercarea de a opri războiul americano-israelian împotriva Iranului, pe fondul unui armistițiu prelungit unilateral de președintele american Donald Trump. Potrivit TVR Info , ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a avut vineri convorbiri telefonice separate cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, și cu omologul său pakistanez, Ishaq Dar, discuțiile vizând „evoluțiile regionale” și teme legate de încetarea focului. Informația este relevantă deoarece indică o intensificare a canalelor diplomatice într-un moment în care armistițiul nu are un calendar clar, iar negocierile rămân incerte. În acest context, Pakistanul a devenit în ultimele săptămâni principalul mediator în demersurile de a pune capăt conflictului, notează materialul, citând AFP și dpa. Potrivit agenției iraniene IRNA, Araghchi a discutat cu cei doi oficiali pakistanezi despre evoluțiile din regiune și subiecte referitoare la încetarea focului, conform Agerpres. În paralel, ministrul iranian a mai vorbit și cu președintele regiunii autonome Kurdistanul irakian, Neshirvan Barzani, menționând contactul pe Telegram, fără a oferi detalii suplimentare. Armistițiu prelungit, negocieri fără calendar Convorbirile au loc după ce Donald Trump a prelungit marți, unilateral, armistițiul cu Iranul, fără să prezinte un calendar privind expirarea acestuia. Separat, Washingtonul a transmis că este pregătit să organizeze o nouă rundă de discuții cu negociatorii iranieni, după ce o întâlnire directă la Islamabad, la începutul lunii, nu a produs rezultate. Iranul a respins până acum organizarea unei a doua runde de discuții, pe fondul tensiunilor persistente legate de Strâmtoarea Ormuz și alte revendicări-cheie, mai arată informațiile din material. Ce urmează Din datele disponibile în sursă nu reiese dacă discuțiile telefonice Iran–Pakistan vor fi urmate de o întâlnire sau de un calendar de negocieri. Rămâne însă de urmărit dacă rolul de mediator al Pakistanului se va traduce într-un format acceptat de ambele părți și într-o clarificare a termenilor armistițiului. [...]
Iran încearcă să contracareze riscul de escaladare în Golf, pe fondul blocadei americane și al tensiunilor din Hormuz , respingând public ideea unei rupturi în conducerea de la Teheran, într-un moment în care incertitudinea împinge din nou prețurile petrolului în sus, potrivit Al Jazeera . Președintele Masoud Pezeshkian , ministrul de Externe Abbas Araghchi și președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, au transmis mesaje care contestă afirmațiile președintelui SUA, Donald Trump, despre „neînțelegeri majore” între liderii iranieni. Pezeshkian și Ghalibaf au distribuit același mesaj publicat pe X de Consiliul Suprem de Securitate Națională, care susține că în Iran „nu există radicali sau moderați” și că statul acționează cu „unitatea de fier” a națiunii și guvernului, „cu obediență completă” față de liderul suprem. În aceeași linie, prim-vicepreședintele Mohammad Reza Aref a adăugat un mesaj în limba engleză, în care a descris diversitatea politică drept „democrație”, dar a insistat că „în vremuri de pericol” iranienii sunt „o singură mână” și „un singur suflet”. Miza: blocada, negocierile blocate și presiunea economică Dincolo de disputa de comunicare, contextul este unul de impas diplomatic și presiune economică. Trump și echipa sa au repetat în ultimele zile că ar exista o luptă internă între „moderați” și „durii” de la Teheran, iar această narativă ar putea fi folosită pentru a justifica prelungirea armistițiului și pentru a transfera către Iran responsabilitatea pentru lipsa progreselor în negocieri. Teheranul susține însă că discuțiile – programate anterior să aibă loc în Pakistan – nu se mai țin din cauza blocadei SUA asupra porturilor iraniene. În acest cadru, Araghchi a respins explicit ideea unei rupturi între armată și conducerea politică, afirmând că „instituțiile statului” acționează „cu unitate, scop și disciplină” și că „frontul militar și diplomația sunt pe deplin coordonate”. Riscul de escaladare în Hormuz și efectul asupra petrolului Armistițiul rămâne fragil. Apărările antiaeriene au fost activate deasupra Teheranului, fără confirmare oficială a unui atac, notează publicația. În paralel, Trump a declarat că armata americană va „împușca și ucide” ambarcațiuni iraniene care ar pune mine în Strâmtoarea Hormuz , un scenariu care ar putea declanșa reacții. Al Jazeera mai relatează că prețurile petrolului cresc din nou pe fondul incertitudinii și al „dublei blocade” în Golf: o eventuală închidere a Hormuz de către Iran și asediul naval american asupra porturilor iraniene. Separat, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a spus că Israelul așteaptă „undă verde” de la Trump pentru reluarea războiului, afirmând că armata israeliană este pregătită și că „ținte sunt marcate”, potrivit Times of Israel, citat de Al Jazeera. Context politic la Teheran: absența liderului suprem Liderul suprem Mojtaba Khamenei nu a apărut public de când l-a înlocuit pe tatăl său, Ali Khamenei, ucis în lovituri SUA-Israel pe 28 februarie. Oficiali americani au spus că Mojtaba Khamenei ar fi fost rănit și „desfigurat” în atac, iar The New York Times a relatat, citând oficiali iranieni neidentificați, că acesta ar fi grav rănit, dar „mental lucid”. În acest context, mesajele de „unitate” ale conducerii iraniene urmăresc să reducă percepția de vulnerabilitate internă exact când riscul de escaladare militară și presiunea economică asupra regiunii se amplifică. [...]
China își deschide stația spațială Tiangong către parteneri externi , selectând doi astronauți pakistanezi pentru pregătirea unei misiuni programate în acest an, potrivit Antena 3 . Mișcarea are miză operațională și de influență: Beijingul începe să integreze personal străin în propriul program de zboruri, într-un moment în care Stația Spațială Internațională (ISS) se apropie de retragerea planificată. Cei doi astronauți selectați sunt Muhammad Zeeshan Ali și Khurram Daud, care, potrivit presei de stat chineze, urmează să ajungă „în curând” în China pentru antrenament. După evaluări, unul dintre ei va fi ales să participe efectiv la misiune, alături de echipajul chinez, în rol de specialist. Dacă selecția se confirmă până la zbor, astronautul pakistanez ar deveni primul astronaut străin care ajunge pe Tiangong, notează South China Morning Post , citat de Antena 3. Ce înseamnă, practic, această selecție Pasul vine în baza unui acord de cooperare semnat anul trecut între China și Pakistan, care permite astronauților pakistanezi să participe la misiuni spațiale chineze. Presa de stat chineză descrie selecția și pregătirea drept o etapă importantă pentru programul spațial al Chinei și pentru cooperarea internațională legată de stația spațială chineză, invocând „atitudinea deschisă” a guvernului de la Beijing de a împărtăși rezultatele dezvoltării sale spațiale. Context: Tiangong și fereastra creată de retragerea ISS Tiangong a fost finalizată în 2022 și este una dintre cele două stații spațiale operaționale. Cealaltă, Stația Spațială Internațională, mai veche și mai mare, construită printr-un parteneriat între Rusia, Statele Unite, Canada, Europa și Japonia, urmează să fie retrasă în 2030. [...]
Ucraina a adus acasă 193 de prizonieri de război , într-un nou schimb cu Rusia care menține una dintre puținele linii funcționale de contact între părți, în pofida continuării ostilităților, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat vineri, 24 aprilie, că cei eliberați provin din mai multe structuri: Forțele Armate, Garda Națională, Serviciul de Grăniceri, Poliția Națională și Serviciul Special de Transport. Zelenski a precizat că unii dintre militari au fost răniți, iar alții s-au confruntat cu acuzații penale inițiate de Rusia. „Este important ca schimburile să continue și ca oamenii noștri să se întoarcă acasă.” Ce indică schimbul: continuitate operațională, nu detensionare Schimbul anunțat este al 73-lea de la începutul invaziei la scară largă, conform Cartierului General de Coordonare al Ucrainei pentru Tratamentul Prizonierilor de Război. Autoritățile ucrainene spun că acest schimb a continuat înțelegerile atinse în urma unui schimb anterior, de Paște. În același timp, materialul notează că schimburile de prizonieri au rămas una dintre puținele zone de contact între cele două părți, în condițiile în care luptele continuă. Detalii despre cei eliberați și acuzațiile Kievului Oficialii ucraineni au afirmat că mulți dintre cei eliberați ar fi fost deținuți ilegal în regiunea Cecenia din Rusia, iar unii ar fi fost vizați de dosare penale „fabricate”, despre care Kievul susține că încalcă Convențiile de la Geneva. Schimbul a inclus și: militari tineri, născuți în anii 2000; soldați răniți; mai mulți ofițeri. Context: un nou schimb era anticipat Ucraina semnalase anterior că un nou schimb este iminent. Potrivit articolului, Kirîlo Budanov, șeful Biroului Prezidențial al Ucrainei, a spus că Kievul se aștepta la un nou schimb în viitorul apropiat, menționând că astfel de operațiuni sunt adesea întârziate de proceduri logistice și legale de ambele părți. Pe 11 aprilie, Ucraina și Rusia au realizat un schimb în urma căruia au fost eliberați 175 de militari ucraineni și șapte civili. Zelenski a mai transmis că Ucraina lucrează „zilnic” pentru repatrierea tuturor captivilor și a mulțumit partenerilor internaționali care sprijină procesul. [...]
Rusia amenință cu represalii „dure” după al 20-lea pachet de sancțiuni al UE , iar miza imediată este riscul de fricțiuni suplimentare pe lanțurile de energie și transport maritim , într-un moment în care Bruxelles-ul își pregătește cadrul legal pentru a lovi mai direct exporturile rusești de petrol și GNL, potrivit HotNews . Moscova susține că noul set de măsuri „va afecta” nu doar Rusia, ci și Uniunea Europeană și țările în dezvoltare, invocând o „criză energetică globală” și o penurie de resurse resimțită în multe regiuni. Declarațiile au fost făcute de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , la conferința de presă săptămânală. „Vom lua măsuri de represalii. Acestea vor fi dure. Vor fi elaborate şi implementate în conformitate cu interesele noastre.” Ce vizează pachetul UE: energie, servicii maritime, finanțe și comerț Potrivit informațiilor prezentate, pachetul este axat pe restricții în servicii financiare, comerț și energie, inclusiv transportul petrolului și al gazelor naturale lichefiate (GNL) și serviciile maritime asociate. Sunt menționate și restricții legate de exporturi și importuri pentru o serie de produse, inclusiv îngrășăminte folosite în agricultură. Zaharova a susținut că măsurile ar „destabiliza și mai mult piețele energetice” și ar lovi în special țările în dezvoltare, care „nu își mai pot permite energie la prețuri umflate artificial”. Tot ea a afirmat că restricțiile privind îngrășămintele ar pune presiune pe „securitatea alimentară” la nivel global. Componenta operațională: lovitura pe „flota din umbră” și pe exporturile de energie În plan practic, UE și-a creat baza legală pentru a interzice servicii maritime legate de exportul petrolului și al produselor petroliere rusești, însă aplicarea acestor sancțiuni ar urma să necesite „coordonare strânsă și dialog” cu statele din G7, conform anunțurilor Consiliului UE și Comisiei Europene citate în material. Pachetul include și extinderea listelor de sancțiuni cu: 36 de entități implicate în explorare, extracție, rafinare și transport al petrolului, inclusiv activități asociate „flotei din umbră” folosite pentru ocolirea sancțiunilor; pe listă intră și o companie importantă de asigurări maritime; încă 46 de nave ale „flotei din umbră”; măsuri care îngreunează contractarea de petroliere prin interdicții generale privind furnizarea unor servicii (mentenanță, remorcare și altele), precum și servicii pentru nave transportatoare de GNL și spărgătoare de gheață, cu scopul de a limita exporturile rusești de gaze. În paralel, UE a decis ca de anul viitor să sisteze importurile de gaze din Rusia, după o perioadă în care a redus achizițiile și le-a înlocuit în mare parte cu GNL mai scump, importat în special din SUA, menționează materialul. Contextul politic al adoptării Cele 27 de state membre au validat pachetul după ce Ungaria a ridicat veto-ul, în urma redeschiderii conductei petroliere Drujba de către Ucraina. În aceeași decizie, UE a aprobat și un ajutor financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, sub forma unui împrumut, conform informațiilor din articol (detaliat într-un material HotNews despre pachetul de măsuri: HotNews ). Deocamdată, Rusia nu a detaliat ce contramăsuri va adopta, limitându-se la promisiunea unor represalii „dure” și la condamnarea „măsurilor coercitive unilaterale”, pe care le consideră ilegale. [...]
Mesajul Pentagonului către Europa indică o repoziționare a responsabilităților în securitatea energetică , pe fondul escaladării tensiunilor cu Iranul și al importanței Strâmtorii Ormuz pentru aprovizionarea globală, potrivit Digi24 . Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a declarat că Statele Unite „nu se bazează pe Europa” în războiul împotriva Iranului și a susținut că europenii ar avea un interes mai mare decât americanii în menținerea accesului prin Strâmtoarea Ormuz , conform relatării BFM TV preluate de Digi24. În acest context, el a criticat abordarea europeană, sugerând o trecere de la coordonare politică la acțiune concretă. „Poate ar fi mai bine să vorbească mai puțin, să organizeze mai puține conferințe prestigioase în Europa și să se apuce de treabă. Este mult mai mult lupta lor decât a noastră.” Presiune pe aliați: „vremurile în care se putea profita pe seama altora au trecut” Hegseth a continuat cu un mesaj mai larg despre relația SUA–aliați, afirmând că Europa și Asia „se bucură de protecția SUA de zeci de ani” și că Washingtonul are nevoie de „aliați capabili și loiali”. În aceeași linie, el a transmis că perioada în care unii parteneri ar fi putut beneficia de securitatea oferită de SUA fără contribuții proporționale s-ar fi încheiat. Iran, negocieri și blocadă navală: măsuri care se intensifică În privința Iranului, Hegseth a spus că SUA „au tot timpul din lume”, idee pe care, potrivit Digi24, a exprimat-o anterior și președintele american Donald Trump . El a adăugat că Iranul ar avea „o șansă istorică” de a încheia un acord și că, în viziunea sa, Teheranul trebuie să renunțe la arma nucleară „în mod concret și verificabil”. Pe plan operațional, ministrul Apărării a afirmat că blocada împotriva porturilor iraniene „va continua atât timp cât va fi necesar” și că, de la începutul blocadei navale, 34 de nave au fost respinse, în condițiile în care măsura „se intensifică pe zi ce trece”. Totodată, el a declarat că un al doilea portavion urmează să vină pentru a întări efectivele americane „în zilele următoare”. Hegseth a mai spus că Teheranul „nu va intra niciodată în posesia armei nucleare” și că armata americană este „pregătită” să reia atacurile „în orice moment”. [...]
