Știri
Știri din categoria Externe
Iran încearcă să contracareze riscul de escaladare în Golf, pe fondul blocadei americane și al tensiunilor din Hormuz, respingând public ideea unei rupturi în conducerea de la Teheran, într-un moment în care incertitudinea împinge din nou prețurile petrolului în sus, potrivit Al Jazeera.
Președintele Masoud Pezeshkian, ministrul de Externe Abbas Araghchi și președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, au transmis mesaje care contestă afirmațiile președintelui SUA, Donald Trump, despre „neînțelegeri majore” între liderii iranieni. Pezeshkian și Ghalibaf au distribuit același mesaj publicat pe X de Consiliul Suprem de Securitate Națională, care susține că în Iran „nu există radicali sau moderați” și că statul acționează cu „unitatea de fier” a națiunii și guvernului, „cu obediență completă” față de liderul suprem.
În aceeași linie, prim-vicepreședintele Mohammad Reza Aref a adăugat un mesaj în limba engleză, în care a descris diversitatea politică drept „democrație”, dar a insistat că „în vremuri de pericol” iranienii sunt „o singură mână” și „un singur suflet”.
Dincolo de disputa de comunicare, contextul este unul de impas diplomatic și presiune economică. Trump și echipa sa au repetat în ultimele zile că ar exista o luptă internă între „moderați” și „durii” de la Teheran, iar această narativă ar putea fi folosită pentru a justifica prelungirea armistițiului și pentru a transfera către Iran responsabilitatea pentru lipsa progreselor în negocieri.
Teheranul susține însă că discuțiile – programate anterior să aibă loc în Pakistan – nu se mai țin din cauza blocadei SUA asupra porturilor iraniene. În acest cadru, Araghchi a respins explicit ideea unei rupturi între armată și conducerea politică, afirmând că „instituțiile statului” acționează „cu unitate, scop și disciplină” și că „frontul militar și diplomația sunt pe deplin coordonate”.
Armistițiul rămâne fragil. Apărările antiaeriene au fost activate deasupra Teheranului, fără confirmare oficială a unui atac, notează publicația.
În paralel, Trump a declarat că armata americană va „împușca și ucide” ambarcațiuni iraniene care ar pune mine în Strâmtoarea Hormuz, un scenariu care ar putea declanșa reacții. Al Jazeera mai relatează că prețurile petrolului cresc din nou pe fondul incertitudinii și al „dublei blocade” în Golf: o eventuală închidere a Hormuz de către Iran și asediul naval american asupra porturilor iraniene.
Separat, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a spus că Israelul așteaptă „undă verde” de la Trump pentru reluarea războiului, afirmând că armata israeliană este pregătită și că „ținte sunt marcate”, potrivit Times of Israel, citat de Al Jazeera.
Liderul suprem Mojtaba Khamenei nu a apărut public de când l-a înlocuit pe tatăl său, Ali Khamenei, ucis în lovituri SUA-Israel pe 28 februarie. Oficiali americani au spus că Mojtaba Khamenei ar fi fost rănit și „desfigurat” în atac, iar The New York Times a relatat, citând oficiali iranieni neidentificați, că acesta ar fi grav rănit, dar „mental lucid”.
În acest context, mesajele de „unitate” ale conducerii iraniene urmăresc să reducă percepția de vulnerabilitate internă exact când riscul de escaladare militară și presiunea economică asupra regiunii se amplifică.
Recomandate
Amenințarea Israelului de a lovi infrastructura energetică a Iranului ridică riscul unui nou șoc în Strâmtoarea Ormuz , cu efect direct asupra fluxurilor de transport maritim și, implicit, asupra piețelor de energie, potrivit Știrile Pro TV . În material se arată că președintele american Donald Trump nu a indicat o dată-limită pentru acceptarea condițiilor SUA de către Iran, dar a susținut că Statele Unite „controlează complet Strâmtoarea Ormuz”. În același timp, liderii iranieni au transmis că nu acceptă „pretențiile maximale” ale lui Trump. Într-o postare pe propria rețea socială, Trump a scris că „are tot timpul din lume” pentru a încheia conflictul și a avertizat că, dacă Iranul nu vrea un acord, îl va „termina tot militar”. El a mai afirmat că problema majoră este lipsa de claritate privind cine decide la Teheran, descriind conducerea iraniană ca fiind în „haos”. Pregătiri militare și ținte economice Potrivit presei din Tel Aviv, citată în material, în ultimele zile au ajuns în Israel zeci de avioane americane de alimentare și transport. În acest context, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz , a declarat că țintele sunt „marcate” și că Israelul așteaptă „undă verde” din partea Statelor Unite. Katz a indicat explicit o direcție de escaladare cu impact economic, afirmând că Israelul vizează: bombardarea „instalațiilor centrale de energie și electricitate”; „zdrobirea infrastructurilor economice naționale” ale Iranului. „Ne propunem să readucem Iranul în epoca de piatră prin bombardarea instalațiilor centrale de energie și electricitate și prin zdrobirea infrastructurilor economice naționale.” Strâmtoarea Ormuz: trafic blocat și planuri pentru redeschidere Pe fondul tensiunilor, materialul notează că sute de nave cu aproximativ 20.000 de marinari sunt blocate de mai bine de o lună în Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru transportul maritim. Din Cipru, unde participa la summitul informal al liderilor UE, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că 49 de state vor contribui la reluarea traficului în Strâmtoarea Ormuz după încheierea războiului și că „planificarea militară și tactică” este în curs pentru implementarea planului convenit. „Redeschiderea strâmtorii Ormuz trebuie să se facă în bune condiții și nu prin blocade țintite sau prin alte mijloace.” Poziția Iranului și incertitudinea negocierilor În replică la afirmațiile lui Trump despre divergențe interne, mai mulți oficiali iranieni au susținut public că la Teheran nu există facțiuni aflate în conflict. Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a vorbit despre „unitatea de fier” a națiunii și a guvernului și a spus că Iranul îl va face pe „agresor” să regrete acțiunile sale. Separat, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că Iranul acceptă încetarea focului doar dacă este „un prim pas” către încheierea războiului „pe toate fronturile”, menționând cerințe precum despăgubiri, controlul Strâmtorii Ormuz și ridicarea sancțiunilor. Materialul subliniază că nu este clar când vor fi reluate negocierile. [...]
Donald Trump a exclus folosirea armelor nucleare în războiul cu Iranul , susținând că SUA au obținut rezultate „în mod convențional” și că o armă nucleară „nu ar trebui niciodată” utilizată de nimeni, potrivit The Jerusalem Post . Declarațiile au fost făcute joi, la Casa Albă , după ce Trump a fost întrebat direct dacă ar recurge la o astfel de armă. Președintele american a răspuns că nu ar face-o și a argumentat că Iranul a fost „decimat” fără a fi nevoie de escaladare nucleară. Pe linia presiunii militare, Trump a afirmat că Iranul ar fi putut să-și „încarce” arsenalul „puțin” în timpul unui armistițiu de două săptămâni, dar a adăugat că armata americană ar putea elimina rapid eventualele rezerve refăcute. În același context, el a susținut că marina, forțele aeriene și apărarea antiaeriană ale Iranului „au dispărut”. Semnal politic: limită declarată de escaladare, dar fără grabă la negocieri Mesajul privind neutilizarea armelor nucleare funcționează ca o limită publică de escaladare, însă Trump a indicat că nu vrea să fie presat în privința unui acord de pace pe termen lung cu Iranul, răspunzând: „Nu mă grăbiți”. Totodată, el a spus că urmărește „cel mai bun acord” și că ar putea încheia unul „chiar acum”, dar preferă un aranjament „care să dureze”. Context: retorică despre riscul unui „holocaust nuclear” și poziționări Israel–Iran În aceeași intervenție, Trump a invocat scenarii de tip „holocaust nuclear” în Europa, menționând orașe precum Londra și Paris, dar și ținte „în diverse locuri din Germania”. Materialul mai notează că premierul israelian Benjamin Netanyahu a vorbit în ultimele săptămâni despre amenințarea nucleară a Iranului și a susținut că, în absența unor lovituri ale SUA și Israelului, numele unor facilități nucleare iraniene ar putea ajunge asociate cu memoria Holocaustului. [...]
Premierul Albaniei, Edi Rama , avertizează că UE riscă să rămână fără influență într-un eventual acord de pace Ucraina–Rusia dacă menține blocajul dialogului direct cu Moscova , potrivit Antena 3 . El spune că tăierea canalelor de comunicare cu Rusia a fost o „greșeală strategică” și că Europa „trebuie să vorbească mereu” cu „toată lumea”. Rama a făcut declarațiile într-un interviu acordat Politico, la Forumul Economic de la Delphi (Grecia), susținând că amânarea discuțiilor cu Rusia va reduce capacitatea Europei de a influența rezultatul final al negocierilor. În argumentația sa, Rusia „nu pleacă nicăieri”, indiferent de modul în care se va încheia războiul. Divergență față de linia unor lideri UE Poziția premierului albanez intră în contradicție cu abordarea unor oficiali de rang înalt ai Uniunii Europene, între care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care au evitat contactele directe cu liderii ruși, inclusiv cu Vladimir Putin. Potrivit articolului, rațiunea invocată de aceștia este că discuțiile nu ar avea sens cât timp Moscova este hotărâtă să continue războiul. Pentru Rama, miza este și una politică: Albania speră să adere la UE în următorii ani, iar el sugerează că o Europă absentă din dialogul direct cu Moscova ar putea ajunge „pe margine” în arhitectura unui viitor acord de pace. „Nu avem dependențe de Rusia”, susține Rama Premierul afirmă că Albania nu are legături economice relevante cu Rusia și își justifică astfel libertatea de a critica strategia UE: „Nu avem niciun fel de dependență de Rusia, nu avem investiții, nu avem gaz rusesc și alte mizerii rusești, așa că pot spune asta.” Declarațiile vin în contextul în care liderii UE se reunesc la Nicosia (Cipru) pentru discuții despre sprijin suplimentar pentru Ucraina și despre criza energetică din blocul comunitar, pe fondul blocadei impuse de Iran în Strâmtoarea Hormuz, mai notează articolul. Relația cu SUA și un proiect de investiții controversat Materialul mai arată că Albania s-a poziționat ferm de partea UE în ultimii 13 ani, menținând în același timp o relație apropiată cu Statele Unite și cu președintele Donald Trump, ale cărui obiective militare în Iran Rama le-a lăudat public. El spune că ar permite armatei americane să desfășoare operațiuni de pe teritoriul Albaniei, cu condiția ca Washingtonul să ofere „protecție aeriană”. În paralel, guvernul albanez negociază cu Affinity Partners , companie deținută de Jared Kushner, o posibilă investiție de 1,4 miliarde de dolari (aprox. 6,4 miliarde lei) pentru transformarea insulei Sazan (5 kilometri pătrați) într-o stațiune ecologică de lux. Proiectul a generat proteste ale organizațiilor de mediu, care susțin că ar intra în contradicție cu obligațiile Albaniei în procesul de aderare la UE. Rama respinge ideea că insula ar fi fost „vândută” și spune că nu există un acord semnat, ci doar negocieri în curs, adăugând că proiectul nu ar trebui să afecteze candidatura Albaniei la UE. [...]
Rusia contestă legitimitatea noului pachet de sancțiuni al UE , susținând că măsurile sunt „fără sens” în lipsa unei decizii a Consiliului de Securitate al ONU , într-o încercare de a submina baza juridică și efectele extraterritoriale ale restricțiilor europene, potrivit The Jerusalem Post . Diplomați ruși de la misiunea Rusiei pe lângă Uniunea Europeană au transmis, citați de agențiile de presă ruse, că „doar sancțiunile impuse prin decizia Consiliului de Securitate al ONU sunt legitime”. În aceeași declarație, ei au descris restul măsurilor drept „măsuri coercitive unilaterale” care ar contraveni dreptului internațional și Cartei ONU. Acuzația-cheie: efecte asupra țărilor terțe și „aplicare extraterritorială” RIA a relatat că declarația diplomaților ruși acuză UE că restricționează exporturile unor bunuri specifice către mai multe țări care cooperează cu Rusia. În acest context, partea rusă a calificat abordarea drept „șantaj economic” și „aplicare extraterritorială a sancțiunilor” — adică extinderea efectelor sancțiunilor dincolo de jurisdicția UE, prin constrângeri care pot afecta și actori din afara Uniunii. Context: al 20-lea pachet de sancțiuni și deblocarea politică Uniunea Europeană a adoptat al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu războiul din Ucraina, după ce Slovacia și Ungaria și-au retras opoziția, pe fondul reluării fluxurilor prin conducta de petrol Druzhba. UE își propusese inițial să adopte pachetul pentru a marca patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei, la 24 februarie, însă calendarul a fost amânat. [...]
O convorbire interceptată sugerează că recruții străini din armata rusă sunt împinși spre misiuni de asalt cu risc ridicat , inclusiv prin violență și intimidare, potrivit Digi24 , care citează o înregistrare făcută publică de Serviciul de Informații Militare al Ucrainei (HUR) și relatată de Kyiv Post . În materialul prezentat de HUR, comandanți ruși discută despre modul în care ar trebui „gestionați” luptătorii străini descriși ca reticenți să execute sarcinile primite. În conversație, un superior îi cere unui subordonat să se pregătească pentru sosirea „specialiștilor străini” și îl întreabă dacă îi poate obliga să îndeplinească misiunile. Înregistrarea surprinde și o referire explicită la folosirea forței pentru a impune disciplina, inclusiv fraza care dă titlul articolului, despre „bătaie” și necesitatea de a-i menține apți de luptă. Mesajul general al discuției, potrivit interpretării HUR, este că presiunea asupra celor care refuză misiuni ar fi o practică acceptată. Ce indică interceptarea despre modul de operare Serviciile de informații ucrainene susțin că episodul ar reflecta o tendință mai largă în rândul trupelor ruse: utilizarea intimidării și a violenței fizice ca instrumente pentru a forța participarea la misiuni de luptă, inclusiv în cazul cetățenilor străini recrutați pentru războiul din Ucraina. Autenticitatea înregistrării nu a putut fi verificată independent , precizează sursa. Context: recrutarea de străini și miza „stimulentelor financiare” În contextul invaziei la scară largă, Rusia ar fi încercat să-și completeze efectivele cu recruți străini, inclusiv din Africa, Asia și Orientul Mijlociu, „adesea atrași de stimulente financiare”, potrivit informațiilor prezentate. HUR afirmă că a avertizat cetățenii străini să nu călătorească în Rusia pentru muncă sau serviciu militar și îi îndeamnă pe cei deja aflați acolo să se predea prin canale oficiale, inclusiv prin inițiativa „Vreau să trăiesc”. Mărturii din captivitate, invocate ca exemplu În sprijinul contextului, Digi24 amintește că jurnalista Katerina Zakharchenko de la Kyiv Post a relatat anterior despre luptători străini capturați în Ucraina după ce au luptat de partea Rusiei. Sunt menționate două cazuri: un bărbat din Ghana, care ar fi semnat un contract cu Ministerul Apărării din Rusia pe fondul dificultăților financiare; un bărbat din Egipt, care ar fi spus că problemele de viză l-au împins spre înrolare în schimbul cetățeniei și care ar fi transmis mesajul „Nu mergeți la război”. Aceste relatări sunt prezentate ca exemple despre motivațiile inițiale și schimbarea percepțiilor în captivitate, fără ca materialul să ofere date agregate despre amploarea fenomenului. [...]
Rusia va fi invitată la summitul G20 din decembrie, iar incertitudinea privind prezența lui Vladimir Putin complică miza diplomatică a reuniunii . Potrivit Euronews , un oficial de rang înalt al Casei Albe a confirmat pentru AFP că Moscova va fi inclusă în formatul reuniunilor, însă Kremlinul nu a decis încă dacă președintele rus va participa. Oficialul american a precizat că nu a fost emisă încă o invitație formală, dar că Rusia, ca membră a G20, „va fi invitată să participe la reuniunile ministeriale și la summitul liderilor”. Evenimentul este programat să aibă loc în Florida, la un complex de golf deținut de familia Trump, conform aceleiași surse, care a vorbit sub protecția anonimatului. Ce spune Moscova: invitație „la cel mai înalt nivel”, dar fără decizie privind Putin Viceministrul rus de externe Aleksandr Pankin, citat de agențiile de presă ruse, a afirmat miercuri că Rusia a fost invitată să participe la summit „la cel mai înalt nivel”. Totuși, joi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis că participarea lui Vladimir Putin nu a fost stabilită. „Nu a fost luată încă nicio decizie de acest fel, dar Rusia a participat la fiecare summit la nivelul adecvat.” Peskov a adăugat că, pe măsură ce se apropie reuniunea, va fi decis „formatul” participării Rusiei. De ce contează: mandatul CPI și precedentul summitului din 2025 Euronews amintește că Vladimir Putin este vizat de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru crime de război legate de ofensiva rusă din Ucraina. În acest context, liderul de la Kremlin nu a participat la summitul G20 precedent, desfășurat la Johannesburg în noiembrie 2025, când Rusia a fost reprezentată de consilierul economic Maksim Oreșkin. Statele Unite dețin în acest an președinția rotativă a G20, forum de cooperare economică între principalele economii dezvoltate și emergente. În practică, nivelul la care va participa Rusia poate influența atât dinamica politică a summitului, cât și capacitatea G20 de a menține un cadru funcțional de dialog pe teme economice în condițiile războiului din Ucraina. [...]
