Știri
Știri din categoria Externe
Rusia amenință cu represalii „dure” după al 20-lea pachet de sancțiuni al UE, iar miza imediată este riscul de fricțiuni suplimentare pe lanțurile de energie și transport maritim, într-un moment în care Bruxelles-ul își pregătește cadrul legal pentru a lovi mai direct exporturile rusești de petrol și GNL, potrivit HotNews.
Moscova susține că noul set de măsuri „va afecta” nu doar Rusia, ci și Uniunea Europeană și țările în dezvoltare, invocând o „criză energetică globală” și o penurie de resurse resimțită în multe regiuni. Declarațiile au fost făcute de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, la conferința de presă săptămânală.
„Vom lua măsuri de represalii. Acestea vor fi dure. Vor fi elaborate şi implementate în conformitate cu interesele noastre.”
Potrivit informațiilor prezentate, pachetul este axat pe restricții în servicii financiare, comerț și energie, inclusiv transportul petrolului și al gazelor naturale lichefiate (GNL) și serviciile maritime asociate. Sunt menționate și restricții legate de exporturi și importuri pentru o serie de produse, inclusiv îngrășăminte folosite în agricultură.
Zaharova a susținut că măsurile ar „destabiliza și mai mult piețele energetice” și ar lovi în special țările în dezvoltare, care „nu își mai pot permite energie la prețuri umflate artificial”. Tot ea a afirmat că restricțiile privind îngrășămintele ar pune presiune pe „securitatea alimentară” la nivel global.
În plan practic, UE și-a creat baza legală pentru a interzice servicii maritime legate de exportul petrolului și al produselor petroliere rusești, însă aplicarea acestor sancțiuni ar urma să necesite „coordonare strânsă și dialog” cu statele din G7, conform anunțurilor Consiliului UE și Comisiei Europene citate în material.
Pachetul include și extinderea listelor de sancțiuni cu:
În paralel, UE a decis ca de anul viitor să sisteze importurile de gaze din Rusia, după o perioadă în care a redus achizițiile și le-a înlocuit în mare parte cu GNL mai scump, importat în special din SUA, menționează materialul.
Cele 27 de state membre au validat pachetul după ce Ungaria a ridicat veto-ul, în urma redeschiderii conductei petroliere Drujba de către Ucraina. În aceeași decizie, UE a aprobat și un ajutor financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, sub forma unui împrumut, conform informațiilor din articol (detaliat într-un material HotNews despre pachetul de măsuri: HotNews).
Deocamdată, Rusia nu a detaliat ce contramăsuri va adopta, limitându-se la promisiunea unor represalii „dure” și la condamnarea „măsurilor coercitive unilaterale”, pe care le consideră ilegale.
Recomandate
Italia amenință că va cere „reduceri” la contribuția la bugetul UE , dacă Bruxelles-ul nu renunță la mecanismul prin care unele state membre beneficiază anual de corecții la sumele plătite, potrivit Mediafax . Mesajul premierului Giorgia Meloni vine înainte ca liderii UE să vadă, săptămâna viitoare, primele cifre pentru următorul Cadru Financiar Multianual (bugetul pe șapte ani), într-un moment în care negocierile se anunță tensionate. Meloni a transmis avertismentul în Parlamentul italian, menționând că, dacă sistemul „reducerilor” nu este abolit, Italia va cere „același privilegiu”. În același context, premierul a spus că „răbdarea Romei a luat sfârșit” în privința plăților UE către unele state. Miza: bugetul UE pe șapte ani și „cutia de negociere” Conform informațiilor citate de Mediafax, cifrele pentru următorul buget multianual urmează să fie puse pentru prima dată pe masa liderilor UE la summitul de săptămâna viitoare. Capitalele așteaptă așa-numita „cutie de negociere” – proiectul de text care stabilește sumele și domeniile de cheltuieli. Diplomați europeni se așteaptă ca noul proiect al Comisiei să includă reduceri „modeste”, generalizate, dar nu „reduceri drastice”. Două blocuri cu interese opuse Disputa privind „reducerile” (corecții la contribuțiile naționale) se suprapune peste o confruntare mai largă despre dimensiunea și prioritățile bugetului UE: Țările „frugale” (Germania și Olanda, alături de Suedia, Danemarca și Austria) beneficiază de corecții de miliarde de euro la contribuțiile lor și se opun unui buget mai mare, invocând presiunea asupra finanțelor publice naționale. Acest grup insistă, potrivit sursei, pe reduceri liniare, generalizate. „ Prietenii Coeziunii ” , un grup informal de 16 țări din care fac parte inclusiv Polonia, Spania și Portugalia, se opun reducerilor bugetului regional și cer eliminarea definitivă a rambursărilor. Italia este aliniată acestui grup. Context: amenințări anterioare și calendar fără „termene artificiale” Tensiunile pe tema rambursărilor nu sunt noi. În decembrie, Roma a amenințat că va bloca deciziile Consiliului European dacă mecanismul nu era eliminat din discuții, după ce reapăruse într-un text de negociere al președinției daneze, potrivit aceleiași surse. Meloni a mai spus că Italia nu se va lega de „termene limită artificiale” și că va semna acordul doar după obținerea „celui mai bun compromis posibil”. [...]
Lovirea rafinăriei Afipski ridică presiunea pe infrastructura de combustibili a Rusiei , într-un episod care combină riscuri operaționale pentru producția de produse petroliere cu efecte colaterale în zone urbane, potrivit Digi24 . Armata ucraineană a transmis că forțele sale au lovit în timpul nopții rafinăria de petrol Afipski, din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei), iar după impact ar fi izbucnit un incendiu, conform unui comunicat al Statului Major General , citat de Reuters. De cealaltă parte, oficiali ruși din Krasnodar au spus că incendiul a fost provocat de căderea resturilor unei drone și că a fost stins la fața locului. În comunicatul armatei ucrainene, rafinăria Afipski este descrisă drept una dintre cele mai mari unități de rafinare din sudul Federației Ruse, cu un volum anual de prelucrare de 6,25 milioane de tone. Potrivit aceleiași surse, unitatea produce motorină, benzină, păcură și alte produse petroliere, folosite pentru susținerea economiei și a logisticii militare ruse. Efecte locale: resturi de dronă peste locuințe și pene de curent Autoritățile din regiunea Krasnodar au anunțat că incendiul a fost stins până dimineață. În același timp, fragmente ale dronelor interceptate au căzut peste un bloc din orașul Krasnodar, iar atacul a provocat pene de curent în unele cartiere, conform informațiilor prezentate. Extinderea țintelor: Crimeea și obiective legate de drone Armata ucraineană a mai declarat că a lovit obiective din Crimeea controlată de Rusia, legate de producția de drone și nave. Rusia a anunțat, la rândul ei, că a interceptat în cursul nopții 330 de drone deasupra regiunilor Breansk, Belgorod, Kursk și a Crimeei anexate. Context: dezvoltarea armelor cu rază lungă în Ucraina În paralel, Ucraina continuă să dezvolte armament cu rază lungă de acțiune. Potrivit presei ucrainene, citate de JurnalTV , racheta de croazieră „Flamingo”, folosită în atacuri recente, poate atinge viteza de până la 950 km/h și ar avea o rază de acțiune de până la 3.000 km; despre impactul acestor arme asupra războiului a vorbit expertul în aviație Valeri Romanenko. În lipsa unor date suplimentare despre avariile efective și durata eventualelor opriri, amploarea impactului asupra producției rafinăriei nu poate fi evaluată din informațiile disponibile în acest moment. [...]
Noul pact UE pentru migrație și azil devine obligatoriu de vineri , introducând controale mai stricte la frontiere și un mecanism de „solidaritate” care poate impune statelor membre fie relocarea unor migranți, fie plata unei contribuții fixe, potrivit Digi24 . Miza practică este una de reglementare: statele au trecut printr-o tranziție de 12 luni pentru a-și adapta legislația și infrastructura, iar de acum regulile se aplică unitar. Ce se schimbă la frontieră și în procesarea cererilor Pactul înăsprește procedurile pentru sosirile ilegale, inclusiv prin obligativitatea identificării în maximum șapte zile a persoanelor care trec ilegal o frontieră a UE, conform EFE, citată de Agerpres. Un alt element central este accelerarea formalităților: se introduce o procedură „semi-rapidă” de 12 săptămâni de la sosirea ilegală, interval în care trebuie parcurse etapele de la examinarea cererii de azil până la decizia de returnare, dacă cererea este respinsă. Procedura devine obligatorie pentru: migranții considerați risc de securitate; persoanele din țări cu rată de acceptare a cererilor de azil în UE sub 20%. Eurodac : extinderea bazei de date și biometrie de la 6 ani Sistemul Eurodac (baza de date europeană cu amprente digitale) este extins pentru a deveni o platformă de gestionare a migrației. În sistem urmează să fie introduse și imagini faciale, iar vârsta minimă pentru înregistrarea biometrică scade de la 14 la 6 ani. „Solidaritatea” cu cost: relocare sau 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat Pactul introduce un cadru obligatoriu de solidaritate pentru statele aflate sub presiune migratorie ridicată – în prezent Spania, Italia, Grecia și Cipru. Celelalte state membre trebuie să contribuie prin: preluarea (relocarea) unor migranți; sprijin operațional și tehnic; sau o contribuție financiară de 20.000 de euro (aprox. 100.000 lei) pentru fiecare migrant refuzat în cadrul cotelor. Materialul notează că există state care ar prefera să plătească decât să primească migranți, iar Ungaria și Slovacia au refuzat inclusiv plata contribuțiilor. Clauză de criză pentru valuri masive de migrație Pactul include și un „ Regulament de Criză ”, o clauză de urgență pentru situații în care un val masiv de migrație riscă să copleșească o țară, scenariu ce trebuie recunoscut și aprobat de Bruxelles. În aceste cazuri, statul afectat poate amâna înregistrarea noilor cereri de azil și poate prelungi detenția la frontiere peste termenul de 12 săptămâni, în timp ce celelalte state ar fi mai puternic constrânse de mecanismul de cote. [...]
Amânarea funeraliilor lui Ali Khamenei împinge Iranul într-o nouă etapă de tranziție politică, cu efecte directe asupra calendarului instituțional și a stabilității interne , potrivit Agerpres . Primarul Teheranului, Alireza Zakani, citat de AFP, a indicat că funeraliile liderului suprem iranian, ucis pe 28 februarie în prima zi a războiului, au fost „amânate” pentru sfârșitul lunii iunie sau începutul lunii iulie. Acesta estimează, citat de agenția iraniană Fars , că funeraliile naționale vor avea loc între 26 iunie și 5 iulie, în luna Muharram din calendarul musulman. Ali Khamenei, care a condus Republica Islamică aproape 37 de ani, a murit la 86 de ani, în timpul bombardării reședinței sale din centrul Teheranului. Funeraliile naționale erau prevăzute inițial pentru 4 martie, dar au fost amânate din cauza războiului. Iranul menționase recent jumătatea lunii iunie pentru funeraliile naționale, care ar urma să dureze trei zile la Teheran și în orașele sfinte Qom și Mashhad (nord-est), unde Khamenei va fi înmormântat. În planul succesiunii, fiul lui Ali Khamenei, Mojtaba , i-a succedat la începutul lunii martie, însă nu a mai apărut în public de atunci; rănit într-o lovitură aeriană, el comunică exclusiv prin mesaje scrise, conform aceleiași surse. [...]
Scăderea accelerată a nivelului Lacului Velence riscă să lovească direct turismul local , după ce specialiștii avertizează că apa ar putea ajunge la cote care fac dificilă navigația și înotul, potrivit Știrile Pro TV , care citează Reuters. Lacul Velence , al treilea ca mărime din Ungaria și aflat la circa 40 de kilometri vest de Budapesta, este o destinație de vacanță frecventată tocmai pentru proximitatea față de capitală. În această vară, nivelul apei este așteptat să scadă la noi minime, pe fondul schimbărilor climatice și al deceniilor de gestionare defectuoasă a resurselor de apă, spun experți și localnici. Datele National Directorate General for Water Management arată că nivelul apei era miercuri de 56 cm în localitatea Agard, la doar 3 cm peste minimul istoric de 53 cm înregistrat în 2022, ultimul an cu secetă extremă în Ungaria. În primele luni din 2026, nivelul era în jur de 80 cm. Ce înseamnă pentru turism și afacerile din zonă Efectele sunt deja vizibile în activitatea economică locală: în zilele recente, au apărut bancuri de nisip care se întind mult dincolo de linia obișnuită a țărmului, iar bărcile de închiriat au rămas ancorate la un debarcader aflat acum departe de apă. Un instructor de navigație, Peter Szaniszlo, a declarat că a început să își mute activitatea la Lacul Balaton, deoarece cei care veneau la Velence pentru apropierea de Budapesta sunt nevoiți acum să călătorească mai departe. Prognoza scăderii și cauzele invocate Fără precipitații semnificative, experții avertizează că nivelul apei ar putea scădea cu aproximativ jumătate de centimetru pe zi, până la 30 cm la sfârșitul verii. Tibor Horanyi a spus pentru Reuters că minimul istoric ar putea fi depășit în doar câteva zile și a pus situația atât pe seama schimbărilor climatice, cât și a deciziilor de management al apei, inclusiv drenarea zonelor umede pentru agricultură. Ce promite guvernul Ungariei Săptămâna trecută, ministrul mediului, Laszlo Gajdos, s-a întâlnit cu ONG-uri locale, primari și experți în gestionarea apelor pentru a discuta viitorul lacului. Într-o postare pe Facebook, acesta a indicat trei direcții: îmbunătățirea calității apei, soluții sustenabile pentru alimentarea lacului și refacerea mediului natural de pe maluri. Primarul orașului Gardony, Arpad Pal Eotvos, a spus pentru Reuters că refacerea nivelului apei va necesita timp și că comunitatea va trebui să se adapteze la noile condiții climatice. [...]
Liderul opoziției din Taiwan încearcă să reducă presiunea strategică asupra insulei, susținând că întâlnirea sa cu Xi Jinping a ocolit tema „reunificării” și mutând accentul pe reluarea dialogului, într-un moment în care Taipei așteaptă aprobarea unui pachet american de armament de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), potrivit NPR . Cheng Li-wun , președinta Kuomintang (KMT) – cel mai mare partid de opoziție din Taiwan – a declarat într-un interviu că, la întâlnirea cu liderul Chinei din aprilie, „reunificarea” „nu a fost niciodată discutată”. Ea a motivat că, pe fondul tensiunilor crescute din Strâmtoarea Taiwan, prioritatea ar fi reluarea dialogului și a negocierilor între cele două părți. Miza: apărarea Taiwanului și semnalul către Washington Declarațiile vin în timp ce persistă incertitudini legate de angajamentul pe termen lung al SUA pentru apărarea Taiwanului, iar insula așteaptă undă verde pentru un pachet de armament de 14 miliarde de dolari, notează publicația. În acest context, Cheng se află într-o vizită de 15 zile în Statele Unite, cu obiectivul de a convinge publicul american de abordarea KMT, mai orientată spre „angajare” (implicare diplomatică) cu Beijingul. În plan intern, KMT a fost criticat de partidul aflat la guvernare, Democratic Progressive Party (DPP), după ce a folosit majoritatea legislativă pentru a adopta în mai o versiune redusă a unui proiect de cheltuieli pentru apărare. Potrivit NPR, pachetul final a rămas mult sub nivelul pe care președintele Lai Ching-te îl considera necesar pentru pregătirea insulei în fața unui posibil atac chinez. Ce spune KMT despre bugetul de apărare și achizițiile militare Întrebată despre acuzațiile din Washington că KMT ar fi redus bugetul pentru arme, Cheng a susținut că partidul său ar fi, istoric, un susținător puternic al apărării Taiwanului și a criticat modul în care a fost gestionat „bugetul special” pentru apărare, pe care l-a descris drept opac. Ea a mai spus că KMT a ales să aprobe mai întâi vânzările externe de echipamente militare, pentru a evita întârzieri prelungite. „Nu avem condițiile” pentru discuții despre reunificare Cheng a argumentat că, după un deceniu în care contactele și dialogul între cele două părți ar fi fost „complet întrerupte”, tensiunile au crescut până aproape de pragul unui conflict. În acest cadru, a susținut că obiectivul imediat ar fi reluarea dialogului pentru reducerea tensiunilor și creșterea stabilității. Într-un pasaj cu miză politică directă, lidera KMT a avertizat că un război în Strâmtoarea Taiwan ar aduce „devastare” pentru Taiwan și ar putea atrage SUA, cu riscul unei escaladări majore. Linia politică: „consensul din 1992” și opoziția față de independență Cheng a afirmat că detensionarea ar depinde de revenirea ambelor părți la „consensul din 1992” și de opoziția față de independența Taiwanului. Ea a adăugat că, dacă KMT ar reveni la putere în 2028, ar relua schimburile „cuprinzătoare” cu China continentală și ar încerca să reducă activitățile militare prin mecanisme de construire a încrederii. În fața întrebărilor despre cum explică publicului american opoziția față de independență, Cheng a invocat cadrul constituțional al Republicii China (Taiwan), pe care l-a descris ca o „Constituție a unei singure Chine”, cu două „zone” – „zona continentală” și „zona liberă” (Taiwan) – și a susținut că, atât timp cât nu se urmărește „separarea permanentă”, nu ar exista „independență a Taiwanului” în sensul pe care îl contestă Beijingul. [...]
