Știri
Știri din categoria Externe
China își deschide stația spațială Tiangong către parteneri externi, selectând doi astronauți pakistanezi pentru pregătirea unei misiuni programate în acest an, potrivit Antena 3. Mișcarea are miză operațională și de influență: Beijingul începe să integreze personal străin în propriul program de zboruri, într-un moment în care Stația Spațială Internațională (ISS) se apropie de retragerea planificată.
Cei doi astronauți selectați sunt Muhammad Zeeshan Ali și Khurram Daud, care, potrivit presei de stat chineze, urmează să ajungă „în curând” în China pentru antrenament. După evaluări, unul dintre ei va fi ales să participe efectiv la misiune, alături de echipajul chinez, în rol de specialist.
Dacă selecția se confirmă până la zbor, astronautul pakistanez ar deveni primul astronaut străin care ajunge pe Tiangong, notează South China Morning Post, citat de Antena 3.
Pasul vine în baza unui acord de cooperare semnat anul trecut între China și Pakistan, care permite astronauților pakistanezi să participe la misiuni spațiale chineze. Presa de stat chineză descrie selecția și pregătirea drept o etapă importantă pentru programul spațial al Chinei și pentru cooperarea internațională legată de stația spațială chineză, invocând „atitudinea deschisă” a guvernului de la Beijing de a împărtăși rezultatele dezvoltării sale spațiale.
Tiangong a fost finalizată în 2022 și este una dintre cele două stații spațiale operaționale. Cealaltă, Stația Spațială Internațională, mai veche și mai mare, construită printr-un parteneriat între Rusia, Statele Unite, Canada, Europa și Japonia, urmează să fie retrasă în 2030.
Recomandate
Riscul unui nou val de restricții SUA–China pe lanțurile de aprovizionare crește , iar companiile din tehnologie, energie și auto ar putea resimți rapid șocuri de cost și de producție dacă „armistițiul” comercial se rupe, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Guardian . Pauza din conflictul comercial a temperat escaladarea tarifelor reciproce și a deschis calea către un posibil acord, însă condițiile acestuia nu sunt stabilite. În paralel, nici Washingtonul, nici Beijingul nu ar fi construit „garanții” care să prevină reaprinderea ostilităților, iar rivalitatea este tratată de ambele părți ca prioritate de securitate națională, cu miză economică, tehnologică și militară. De ce contează: mineralele critice pot deveni „butonul” de presiune Un punct sensibil îl reprezintă dominația Chinei în aprovizionarea cu minerale critice, folosite în industrii de înaltă tehnologie, inclusiv în aplicații militare. În material este citată Agenția Internațională pentru Energie , care estimează că blocarea accesului SUA și al Europei la magneții din pământuri rare ar putea provoca economiilor occidentale pierderi de aproximativ 1.500 de miliarde de dolari anual. În acest context, interdependența economică – considerată până nu demult un factor de stabilitate – este descrisă ca vulnerabilitate: accesul la resurse și tehnologii devine instrument de negociere și, la nevoie, de constrângere. Cum își întăresc pozițiile Washingtonul și Beijingul Analiza descrie o confruntare care se mută de la tarife la controlul resurselor și al tehnologiilor-cheie: SUA investesc „sute de milioane de dolari” în proiecte de extracție și prelucrare a pământurilor rare și a altor minerale critice, pentru a reduce avantajul Chinei, și își intensifică eforturile de a limita accesul Beijingului la semiconductori de ultimă generație și la echipamentele necesare fabricării acestora. China a introdus restricții la export pentru produse și tehnologii avansate (inclusiv cipuri pentru inteligență artificială și tehnologie din energia solară) și a amenințat cu sancțiuni țările care încearcă să-și reducă dependența de resursele minerale chineze. Totodată, Beijingul a restricționat anterior exporturile de pământuri rare și magneți ca represalii la tarife și la limitările impuse de SUA în zona semiconductorilor; unele măsuri au fost relaxate, dar „numeroase” restricții rămân în vigoare. De ce armistițiul nu garantează o „pace” economică Materialul susține că, deși ar exista teoretic o cale către o înțelegere – prin definirea comună a riscurilor reale de securitate națională și stabilirea unor limite clare – perspectivele evitării unei noi confruntări rămân reduse. În plus, tensiunile sunt alimentate atât de extinderea restricțiilor americane dincolo de obiectivele inițiale (nu doar aplicații militare), cât și de folosirea de către China a controlului asupra mineralelor critice ca pârghie de presiune. În practică, concluzia este că următoarea rundă a conflictului ar putea fi mai puțin despre tarife și mai mult despre blocaje pe lanțuri de aprovizionare – cu efecte directe în industrii care depind de semiconductori, echipamente de producție și materiale rare. [...]
O ruptură publică în tabăra democrată din Michigan riscă să complice o cursă pentru Senat care poate influența echilibrul de putere la Washington , după ce deputata democrată Haley Stevens a anunțat că îl susține pe republicanul Mike Rogers , potrivit news . Stevens, care a pierdut la limită în august alegerile primare democrate pentru Senatul SUA în fața lui Abdul El-Sayed, și-a făcut public sprijinul după ce a participat alături de Rogers la o slujbă religioasă în Detroit. Gestul vine pe fondul tensiunilor interne din partid, amplificate înaintea unor alegeri considerate strânse, cu potențial de a cântări în componența viitorului Congres. Într-un videoclip în care își anunță decizia, Stevens spune că El-Sayed i-ar fi transmis că nu mai este binevenită în campania sa și că ar trebui să stea deoparte, context în care a decis să îl sprijine pe candidatul republican. „Candidatul nostru democrat la Senat a spus că nu mai sunt binevenită în campania sa şi că ar trebui să stau deoparte. Şi are dreptate. Iată de ce îl susţin astăzi pe Mike Rogers pentru Senatul Statelor Unite.” El-Sayed a respins public importanța susținerii, afirmând că se concentrează pe temele care îi preocupă pe alegători, inclusiv costul ridicat al vieții. „La urma urmei, de fapt nu mă gândesc la Haley Stevens.” De ce contează: un loc-cheie și o cursă „la limită” Miza este locul din Senat deținut de democratul Gary Peters, care se retrage. El-Sayed, fost oficial în sănătate publică în Michigan, se află într-o competiție strânsă cu Rogers, fost congresman, iar alegerile din Michigan sunt prezentate ca având potențialul de a influența echilibrul de putere la Capitol Hill. Contextul rupturii din interiorul democraților Potrivit relatării, tensiunile dintre Stevens și El-Sayed s-au accentuat după primare și sunt alimentate și de diferențe de poziționare, inclusiv în politica externă: Stevens este descrisă drept o susținătoare fermă a Israelului, în timp ce El-Sayed este prezentat ca un critic vocal al acestui aliat al SUA. În același timp, El-Sayed a fost criticat de unii membri ai comunității pentru remarci anterioare legate de un atac asupra unei sinagogi din Michigan și pentru apariții alături de streamerul Hasan Piker. În acest tablou, sprijinul public al unei democrate pentru candidatul republican — susținut, conform materialului, de președintele Donald Trump — riscă să adâncească fracturile interne exact într-un moment în care partidul are nevoie de mobilizare unitară într-un stat cu miză electorală ridicată. (Știrea este relatată de CBC, conform news; subiectul a fost preluat și de Digi24 și Știrile Pro TV .) [...]
Rusia a înregistrat în octombrie a doua lună consecutivă de pierderi teritoriale și cele mai mari pierderi lunare de până acum , potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post , un semnal că Moscova plătește un cost tot mai ridicat pentru menținerea presiunii pe front fără a obține câștiguri decisive. Analiza notează că forțele ruse au reușit doar avansuri marginale în direcția Dobropillya , după ce au angajat resurse și personal „substanțiale”. Chiar și în scenariul capturării localității, ISW apreciază că acest lucru nu ar permite „avansuri ample” ale Rusiei în regiunea Donețk, ceea ce sugerează o eficiență redusă a efortului ofensiv raportat la costuri. Presiune operațională: planuri neschimbate și progres lent în puncte-cheie ISW mai arată că, în pofida înfrângerilor suferite în urma operațiunii ucrainene „Vivaldi” în direcția Lyman, comanda militară rusă nu pare să-și fi modificat planurile nici măcar pentru unitățile afectate. Publicația menționează și efecte „în cascadă” ale operațiunii ucrainene asupra ofensivelor ruse împotriva așa-numitului „Fortress Belt” din est. În același timp, Rusia nu ar fi finalizat capturarea Kostyantynivka la peste un an după ce ar fi infiltrat inițial localitatea, un indicator de blocaj operațional într-o zonă importantă a frontului. Ofensive limitate pe mai multe direcții și „zona tampon” de la graniță Potrivit evaluării, Rusia continuă să angajeze personal și elemente mecanizate în direcția Hulyaipole și în vestul regiunii Zaporijia, dar cu avansuri „limitate” și în principal locale. În nord, forțele ruse își mențin eforturi ofensive restrânse pentru extinderea „zonei tampon” revendicate de-a lungul frontierei internaționale în regiunile Sumî și Harkiv, însă cu câștiguri tactice doar localizate. ISW mai indică faptul că Rusia ar fi deprioritizat în mare măsură operațiunile ofensive în direcțiile Kupiansk și Borova, după recentele operațiuni ucrainene „Vivaldi” și „Veles”. Riscuri regionale și dimensiunea economică: securitatea exporturilor de cereale Pe componenta de securitate regională, analiza menționează că drone rusești ar fi încălcat probabil spațiul aerian al Republicii Moldova și al României în seara de 31 octombrie, în contextul unei „normalizări” a încălcărilor tot mai frecvente ale spațiului aerian european. Separat, Ucraina și Turcia ar avansa cooperarea pentru susținerea unui armistițiu limitat în Marea Neagră și pentru securizarea transportului maritim al exporturilor globale de cereale, pe fondul creșterii riscurilor pe rutele maritime din cauza loviturilor la distanță. Lovituri la distanță și intensificarea atacurilor cu drone ISW mai consemnează că Ucraina a continuat campania de lovituri la distanță asupra infrastructurii petroliere ruse în noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie. În același interval, Rusia ar fi lansat 433 de drone asupra Ucrainei, inclusiv 64 de drone cu propulsie cu reacție. În ansamblu, evaluarea indică o presiune militară susținută, dar cu rezultate limitate pe teren pentru Rusia, în condițiile unor pierderi ridicate și ale extinderii riscurilor de securitate în proximitatea granițelor UE și NATO. [...]
MApN a ridicat avioane F-16 și a transmis RO-Alert în Tulcea după atacuri masive cu drone asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, fără ca România să raporteze pătrunderi în spațiul aerian național, potrivit Digi24 . Episodul arată presiunea operațională asupra apărării aeriene și a sistemului de alertare civilă în proximitatea graniței. Ministerul Apărării Naționale precizează că, în noaptea de duminică spre luni, porturile ucrainene de la Dunăre au fost ținta unor atacuri masive cu drone. În acest context, au fost ridicate de la sol aeronave F-16 din serviciul de luptă Poliție Aeriană de la Fetești și Câmpia Turzii, precum și un elicopter IAR 330 Puma SOCAT. Pentru protecția populației, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare în nordul județului Tulcea, iar la ora 4:11 a fost transmis un mesaj RO-Alert. „Nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian național. Alerta aeriană a încetat la ora 5:26”, a precizat MApN. Din informațiile transmise, nu rezultă incidente pe teritoriul României, însă secvența de alertare și decolare a aeronavelor indică menținerea unui nivel ridicat de vigilență pe flancul estic, pe fondul atacurilor din apropierea graniței. [...]
Ucraina condiționează oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești de livrarea rapidă de interceptoare Patriot , într-o încercare de a-și proteja infrastructura energetică și de a răspunde cererii președintelui american Donald Trump de a reduce loviturile asupra instalațiilor energetice, potrivit HotNews . Volodimir Zelenski a spus, într-o intervenție la Fox News, că a discutat de mai multe ori cu Trump și echipa acestuia despre oprirea atacurilor reciproce asupra infrastructurii energetice, pe fondul presiunii inflaționiste generate de scumpirea energiei în contextul conflictelor din Iran și al războiului dintre Rusia și Ucraina. În această logică, Zelenski a susținut că Kievul nu poate renunța unilateral la ripostă cât timp Rusia continuă să lovească sectorul energetic ucrainean. El a formulat explicit condiția: dacă Washingtonul furnizează timp de o lună sisteme de apărare aeriană Patriot (rachete interceptoare folosite împotriva dronelor și rachetelor), Ucraina ar opri pentru aceeași perioadă atacurile asupra rafinăriilor rusești. „Am spus că, dacă doriți ca noi să nu atacăm rafinăriile rusești, atunci ei nu trebuie să ne atace sistemul energetic. O altă opțiune: dați-ne rachete Patriot.” Întrebat dacă propunerea ar putea fi percepută drept o încercare de presiune asupra președintelui republican, Zelenski a respins această interpretare, afirmând că nu are „nicio îngrijorare” când „împărtășește adevărul între parteneri”. Aprobarea SUA există, dar problema rămâne calendarul livrărilor Administrația Trump a aprobat vineri vânzarea a 500 de rachete Patriot către Ucraina, potrivit Departamentului de Stat. Totuși, Zelenski a avertizat că livrările ar putea dura ani, în condițiile în care oficiali ucraineni semnalează de câteva săptămâni epuizarea stocurilor. În acest context, președintele ucrainean a indicat și o variantă de lucru discutată anterior: aliații americani și europeni ar putea livra rachete din propriile stocuri, urmând ca acestea să fie refăcute ulterior prin achiziția autorizată de SUA. Context: încercări fragile de reducere a escaladării și reluarea discuțiilor în noiembrie Pe teren, o încetare a focului în regiunea estică Herson – descrisă drept cea mai lungă de la începutul invaziei pe scară largă din 2022 – s-a încheiat duminică, după ce Rusia a refuzat prelungirea, potrivit unor oficiali ucraineni. În paralel, discuțiile mediate de SUA ar urma să fie reluate în cursul lunii noiembrie, după ce au fost întrerupte în momentul atacului comun al Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului, în februarie. [...]
Implicarea Melaniei Trump într-un armistițiu local ridică miza politică a negocierilor și riscul de instrumentalizare electorală , într-un context în care Rusia ar fi încercat să legitimeze un „intermediar” convenabil pentru publicul american, potrivit informațiilor prezentate de Digi24 . Potrivit publicației, Marc Beckman, consilier principal al Melaniei Trump, a declarat pentru Kyiv Independent că președintele rus Vladimir Putin „și-a dorit foarte mult” ca prima doamnă a SUA să medieze încetarea focului în orașul Oleșkî , aflat sub ocupație rusă, în regiunea Herson. Beckman a susținut că Putin ar fi trimis și o scrisoare oficială în care ar fi explicat că Melania Trump ar urma să fie recunoscută drept „intermediar exclusiv” din partea Rusiei. Ce s-a schimbat în acordul de încetare a focului Beckman a mai afirmat că armata rusă ar fi propus două ajustări ale armistițiului, acceptate de Ucraina: devansarea cu două zile a încetării focului; extinderea ariei geografice dincolo de Oleșkî, către alte zone din regiunea Herson, pentru a facilita livrările de ajutor umanitar și pregătirile pentru evacuare. Consilierul a descris aceste modificări drept un semn de „bună-credință” și a spus că, până în prezent, ambele părți ar fi cooperat în implementarea acordului și ar fi respectat termenii armistițiului. De ce contează: suspiciuni privind motivația Rusiei În material sunt menționate și îngrijorări legate de motivele reale pentru care Rusia ar accepta încetarea focului și ar permite ca procesul să fie mediat de Melania Trump. John Foreman, CBE, fost atașat de apărare al Regatului Unit la Kiev și Moscova, a declarat pentru Kyiv Independent că faptul că Rusia îi permite Melaniei Trump „să-și asume meritul” ar putea consolida imaginea Moscovei în fața bazei electorale MAGA, „ca promotori ai păcii”, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Orașul Oleșkî se află sub ocupație rusă din primele zile ale invaziei pe scară largă, iar înainte de război avea o populație de aproximativ 24.000 de locuitori, mai notează Digi24. [...]
