Știri
Știri din categoria Externe
China își deschide stația spațială Tiangong către parteneri externi, selectând doi astronauți pakistanezi pentru pregătirea unei misiuni programate în acest an, potrivit Antena 3. Mișcarea are miză operațională și de influență: Beijingul începe să integreze personal străin în propriul program de zboruri, într-un moment în care Stația Spațială Internațională (ISS) se apropie de retragerea planificată.
Cei doi astronauți selectați sunt Muhammad Zeeshan Ali și Khurram Daud, care, potrivit presei de stat chineze, urmează să ajungă „în curând” în China pentru antrenament. După evaluări, unul dintre ei va fi ales să participe efectiv la misiune, alături de echipajul chinez, în rol de specialist.
Dacă selecția se confirmă până la zbor, astronautul pakistanez ar deveni primul astronaut străin care ajunge pe Tiangong, notează South China Morning Post, citat de Antena 3.
Pasul vine în baza unui acord de cooperare semnat anul trecut între China și Pakistan, care permite astronauților pakistanezi să participe la misiuni spațiale chineze. Presa de stat chineză descrie selecția și pregătirea drept o etapă importantă pentru programul spațial al Chinei și pentru cooperarea internațională legată de stația spațială chineză, invocând „atitudinea deschisă” a guvernului de la Beijing de a împărtăși rezultatele dezvoltării sale spațiale.
Tiangong a fost finalizată în 2022 și este una dintre cele două stații spațiale operaționale. Cealaltă, Stația Spațială Internațională, mai veche și mai mare, construită printr-un parteneriat între Rusia, Statele Unite, Canada, Europa și Japonia, urmează să fie retrasă în 2030.
Recomandate
China a blocat exporturile de bunuri cu dublă utilizare către șapte entități europene , o măsură cu impact direct asupra lanțurilor de aprovizionare pentru tehnologii sensibile și asupra relațiilor comerciale UE–China, potrivit HotNews , care citează Reuters. Decizia este motivată de acuzații legate de vânzări de armament către Taiwan sau colaborări cu insula. Ministerul Comerțului din China a anunțat că cele șapte entități sunt plasate „imediat” pe lista de control al exporturilor, ceea ce înseamnă interdicția exporturilor de produse cu dublă utilizare către acestea. Printre companiile menționate se numără producătorul german de electronice de apărare Hensoldt AG și FN Browning, producător de arme de apărare și sportive cu sediul în Belgia. Ce interzice concret Beijingul și de ce contează operațional Pe lângă oprirea exporturilor directe, ministerul chinez precizează că organizațiilor și persoanelor străine le este interzis să transfere sau să furnizeze către cele șapte entități produse cu dublă utilizare provenite din China, iar activitățile conexe „trebuie oprite imediat”. În practică, măsura poate bloca nu doar livrările din China, ci și reexportul unor componente sau tehnologii de origine chineză prin intermediari. „Bunurile cu dublă utilizare” sunt definite ca bunuri, software sau tehnologii cu aplicații atât civile, cât și militare; în această categorie intră și anumite elemente de pământuri rare, descrise ca esențiale pentru fabricarea dronelor și a cipurilor. Context: Taiwan, precauția Europei și semnalul către UE Taiwanul, guvernat democratic, este revendicat de China drept teritoriu propriu și își procură majoritatea armamentului din Statele Unite. Materialul notează că Europa nu a vândut către Taipei echipamente majore, precum avioane de vânătoare, de aproximativ trei decenii, din îngrijorarea de a nu provoca Beijingul. Înaintea anunțului public, China spune că a informat Uniunea Europeană prin mecanismul de dialog bilateral privind controlul exporturilor. Nu au existat comentarii imediate din partea guvernului Taiwanului, a Uniunii Europene, Hensoldt sau FN Browning. Mesajul oficial: măsura e „țintită”, nu generală Beijingul susține că decizia nu ar trebui să afecteze comerțul obișnuit UE–China, deoarece se aplică doar produselor cu dublă utilizare. „Măsurile se aplică doar produselor cu dublă utilizare și nu afectează schimburile economice și comerciale normale dintre China și Europa.” „Entitățile din UE care respectă legea și dau dovadă de integritate nu au absolut niciun motiv de îngrijorare”. În același timp, HotNews arată că China a sancționat în mod repetat producători americani de armament pentru vânzările către Taiwan, cele mai recente penalizări fiind în decembrie anul trecut , după anunțul SUA privind un pachet de vânzări de armament de 11 miliarde de dolari (aprox. 50,6 miliarde lei) către insulă. Taiwanul respinge revendicările de suveranitate ale Beijingului și afirmă că doar populația insulei își poate decide viitorul. [...]
Pakistanul își consolidează rolul de mediator în încercarea de a opri războiul americano-israelian împotriva Iranului, pe fondul unui armistițiu prelungit unilateral de președintele american Donald Trump. Potrivit TVR Info , ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a avut vineri convorbiri telefonice separate cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, și cu omologul său pakistanez, Ishaq Dar, discuțiile vizând „evoluțiile regionale” și teme legate de încetarea focului. Informația este relevantă deoarece indică o intensificare a canalelor diplomatice într-un moment în care armistițiul nu are un calendar clar, iar negocierile rămân incerte. În acest context, Pakistanul a devenit în ultimele săptămâni principalul mediator în demersurile de a pune capăt conflictului, notează materialul, citând AFP și dpa. Potrivit agenției iraniene IRNA, Araghchi a discutat cu cei doi oficiali pakistanezi despre evoluțiile din regiune și subiecte referitoare la încetarea focului, conform Agerpres. În paralel, ministrul iranian a mai vorbit și cu președintele regiunii autonome Kurdistanul irakian, Neshirvan Barzani, menționând contactul pe Telegram, fără a oferi detalii suplimentare. Armistițiu prelungit, negocieri fără calendar Convorbirile au loc după ce Donald Trump a prelungit marți, unilateral, armistițiul cu Iranul, fără să prezinte un calendar privind expirarea acestuia. Separat, Washingtonul a transmis că este pregătit să organizeze o nouă rundă de discuții cu negociatorii iranieni, după ce o întâlnire directă la Islamabad, la începutul lunii, nu a produs rezultate. Iranul a respins până acum organizarea unei a doua runde de discuții, pe fondul tensiunilor persistente legate de Strâmtoarea Ormuz și alte revendicări-cheie, mai arată informațiile din material. Ce urmează Din datele disponibile în sursă nu reiese dacă discuțiile telefonice Iran–Pakistan vor fi urmate de o întâlnire sau de un calendar de negocieri. Rămâne însă de urmărit dacă rolul de mediator al Pakistanului se va traduce într-un format acceptat de ambele părți și într-o clarificare a termenilor armistițiului. [...]
Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi începe vineri un turneu în Pakistan, Oman și Rusia , o succesiune de vizite care indică o intensificare a contactelor regionale și cu Moscova într-un moment în care Teheranul își calibrează canalele diplomatice, potrivit Agerpres . Informația despre deplasare a fost furnizată de agenția de stat iraniană IRNA , iar Agerpres notează că știrea este transmisă de EFE. Articolul integral este disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că nu sunt publicate detalii despre agenda întâlnirilor sau temele care vor fi discutate în cele trei capitale. [...]
Atacurile cu drone asupra terminalului petrolier din Tuapse au produs efecte operaționale și de mediu pe termen scurt, inclusiv stare de urgență, închiderea școlilor și recomandări sanitare pentru populație, în timp ce Vladimir Putin nu a avut o reacție publică timp de o săptămână, potrivit Digi24 . Primul atac a avut loc în noaptea de 16 aprilie, când drone ucrainene au lovit infrastructura rafinăriei din Tuapse. Incendiul declanșat a ucis doi locuitori și a rănit alte șapte persoane, iar autoritățile au declarat stare de urgență în oraș. În paralel cu intervenția pompierilor și operațiunile de curățare a clădirilor avariate, președintele rus și-a continuat agenda obișnuită de întâlniri și apariții publice. În ziua atacului, el a discutat despre măsuri de sprijin pentru participanții la războiul Rusiei împotriva Ucrainei cu liderul republicii Karaciai-Cerchezia, potrivit relatărilor oficiale citate de The Moscow Times. Materialul Digi24 citează Kyiv Post în legătură cu lipsa unei reacții publice a lui Putin. Incendiul, stins oficial, apoi reaprins după un al doilea atac Incendiul de la rafinărie a fost declarat stins oficial pe 19 aprilie, însă pe 20 aprilie drone ucrainene au lovit din nou instalația, vizând rezervoarele de combustibil și provocând reaprinderea unor incendii de amploare. Autoritățile au raportat și o pată de petrol extinsă în Marea Neagră, precum și contaminarea unui râu local. Locuitorii au descris fenomenul drept „ploaie de petrol”, care ar fi acoperit străzile cu un strat uleios. Efecte asupra populației: fum pe sute de kilometri și măsuri sanitare Fumul provenit de la terminalul în flăcări s-a răspândit pe o distanță de până la 300 de kilometri, ajungând până la Soci, Anapa și Stavropol, conform informațiilor din articol. În acest context, autoritățile sanitare le-au recomandat locuitorilor să rămână în interior, să țină ferestrele închise și să poarte măști, iar școlile și grădinițele au fost închise. [...]
Capturarea a două nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz ridică riscul operațional pentru transportul maritim și poate alimenta noi perturbări pe rutele dintre Asia, Orientul Mijlociu și SUA, într-un context de represalii între Iran și Statele Unite, potrivit Adevărul . Pe 22 aprilie, Gardienii Revoluției (IRGC) au preluat controlul asupra unor nave de containere în strâmtoare, arată imagini difuzate de televiziunea de stat iraniană, informație relatată de Reuters. Incidentul este descris de analiști ca o reacție „ochi pentru ochi” la o blocadă navală impusă de SUA pe 13 aprilie, când americanii ar fi confiscat o navă iraniană, potrivit companiei de analiză maritimă Windward AI. Ce s-a întâmplat și ce nave sunt implicate Cofondatorul Windward AI, Ami Daniel, a declarat că IRGC ar fi vizat trei nave, reușind să captureze două: MSC Francesca (aparține MSC Mediterranean Shipping ); Epaminondas ; Euphoria , care ar fi reușit să scape. O rudă a unui membru al echipajului a spus pentru Reuters că aproximativ 20 de iranieni înarmați au urcat la bordul MSC Francesca. Marinarii se află sub control iranian, cu deplasări restricționate, dar „sunt tratați corespunzător”, potrivit aceleiași relatări. Situația echipajului și reacția autorităților Guvernul din Muntenegru a declarat pentru postul public RTCG că nava este ancorată la aproximativ 9 mile marine (aprox. 17 km ) de coasta Iranului și că sunt în desfășurare negocieri între companie și autoritățile iraniene. Ministrul afacerilor maritime, Filip Radulovic, a afirmat că „echipajul este în siguranță”. Nava capturată, care transporta aproximativ 40 de membri ai echipajului , a fost dusă către portul Bandar Abbas . Printre cei aflați la bord se numără patru cetățeni din Muntenegru (inclusiv căpitanul) și doi cetățeni croați , potrivit Reuters. De ce contează pentru piața de transport maritim MSC Francesca aparține MSC Mediterranean Shipping, companie fondată de miliardarul italian Gianluigi Aponte și administrată în prezent de copiii săi. Potrivit Lloyd’s List, nava (construită în 2008) operează de regulă pe rute între coasta de vest a SUA, Asia și Golful Orientului Mijlociu , ceea ce indică expunerea directă a unor fluxuri comerciale majore la riscuri de securitate în zonă. MSC nu a făcut comentarii oficiale, iar marina IRGC a susținut că navele capturate operau fără autorizațiile necesare. În paralel, Windward AI interpretează incidentul ca parte a unei strategii de represalii „dinte pentru dinte”, pe fondul escaladării dintre Teheran și Washington. Conexiuni politice și mize colaterale Textul indică și legături la nivel înalt în jurul grupului MSC: Diego Aponte (fiul fondatorului) ar fi încercat să stabilească contacte în cercul apropiat al președintelui american Donald Trump și ar fi facilitat o întâlnire la Casa Albă, în noiembrie 2025, între lideri de afaceri elvețieni și oficiali americani, discuțiile vizând reducerea unor tarife comerciale de 39% impuse de SUA Elveției. În același timp, relațiile MSC cu administrația americană l-ar fi poziționat pe Gianluigi Aponte ca actor-cheie într-un acord de aproximativ 19 miliarde de dolari (aprox. 86 miliarde lei ) cu Li Ka-shing pentru achiziția unor porturi din Canalul Panama, în colaborare cu BlackRock, potrivit materialului. Ce urmează Pe termen scurt, evoluția depinde de negocierile în curs și de modul în care vor fi gestionate represaliile dintre Iran și SUA. Informațiile disponibile nu indică un calendar pentru eliberarea navelor sau a echipajelor, iar MSC nu a oferit, deocamdată, o poziție publică. Contextul sugerează însă o creștere a riscului operațional pentru operatorii care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. [...]
Declarațiile premierului polonez Donald Tusk alimentează presiunea pentru o apărare europeană mai autonomă , pe fondul îndoielilor legate de disponibilitatea SUA de a-și respecta integral angajamentele NATO în cazul unui atac rusesc asupra unui stat membru, potrivit Mediafax . Tusk spune că în Europa există „incertitudini serioase” privind reacția americană și avertizează că o astfel de amenințare ar putea deveni realitate „în luni, nu ani”, în contextul tensiunilor generate de pozițiile oscilante ale președintelui american Donald Trump față de apărarea Europei. Flancul estic: testul reacției NATO Premierul polonez a arătat că statele de pe flancul estic al NATO sunt deosebit de îngrijorate și a invocat un incident de anul trecut, când aproximativ 20 de drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei. Varșovia a tratat situația ca fiind gravă, însă unele state membre NATO ar fi minimalizat incidentul. Ulterior, Alianța a trimis avioane de luptă care au doborât o parte dintre drone, ceea ce ar fi reprezentat prima confruntare directă între NATO și active rusești de la începutul războiului din Ucraina, în 2022. Tusk susține însă că lipsa unei reacții rapide și unitare ridică semne de întrebare asupra eficienței apărării colective. UE, împinsă spre un rol mai practic în apărare În paralel, liderii europeni discută despre consolidarea rolului Uniunii Europene în apărare, inclusiv prin activarea mai eficientă a articolului 42.7 din tratatul UE (clauza de asistență reciprocă). Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a pledat pentru transformarea acestui mecanism într-un instrument „practic și funcțional”. Tusk susține ideea unei „alianțe reale” la nivel european, care să completeze NATO cu capabilități concrete, precum mobilitatea militară și infrastructura comună de apărare, argumentând că războiul din Ucraina a crescut conștientizarea nevoii de cooperare militară mai strânsă în UE. Polonia: cheltuieli mari, cerință de „acțiuni concrete” Polonia rămâne unul dintre cei mai importanți contributori la bugetul NATO, alocând aproximativ 5% din PIB pentru apărare. În acest context, Tusk insistă că angajamentele „pe hârtie” trebuie dublate de acțiuni concrete. În plus, pe fondul schimbărilor politice din Europa Centrală, inclusiv posibila reconfigurare a relațiilor cu Ungaria după plecarea lui Viktor Orbán și ascensiunea lui Péter Magyar, liderul de la Varșovia vede oportunități pentru o cooperare mai strânsă în domeniul apărării. [...]
