Știri
Știri din categoria Externe

Mesajul Pentagonului către Europa indică o repoziționare a responsabilităților în securitatea energetică, pe fondul escaladării tensiunilor cu Iranul și al importanței Strâmtorii Ormuz pentru aprovizionarea globală, potrivit Digi24.
Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a declarat că Statele Unite „nu se bazează pe Europa” în războiul împotriva Iranului și a susținut că europenii ar avea un interes mai mare decât americanii în menținerea accesului prin Strâmtoarea Ormuz, conform relatării BFM TV preluate de Digi24. În acest context, el a criticat abordarea europeană, sugerând o trecere de la coordonare politică la acțiune concretă.
„Poate ar fi mai bine să vorbească mai puțin, să organizeze mai puține conferințe prestigioase în Europa și să se apuce de treabă. Este mult mai mult lupta lor decât a noastră.”
Hegseth a continuat cu un mesaj mai larg despre relația SUA–aliați, afirmând că Europa și Asia „se bucură de protecția SUA de zeci de ani” și că Washingtonul are nevoie de „aliați capabili și loiali”. În aceeași linie, el a transmis că perioada în care unii parteneri ar fi putut beneficia de securitatea oferită de SUA fără contribuții proporționale s-ar fi încheiat.
În privința Iranului, Hegseth a spus că SUA „au tot timpul din lume”, idee pe care, potrivit Digi24, a exprimat-o anterior și președintele american Donald Trump. El a adăugat că Iranul ar avea „o șansă istorică” de a încheia un acord și că, în viziunea sa, Teheranul trebuie să renunțe la arma nucleară „în mod concret și verificabil”.
Pe plan operațional, ministrul Apărării a afirmat că blocada împotriva porturilor iraniene „va continua atât timp cât va fi necesar” și că, de la începutul blocadei navale, 34 de nave au fost respinse, în condițiile în care măsura „se intensifică pe zi ce trece”. Totodată, el a declarat că un al doilea portavion urmează să vină pentru a întări efectivele americane „în zilele următoare”.
Hegseth a mai spus că Teheranul „nu va intra niciodată în posesia armei nucleare” și că armata americană este „pregătită” să reia atacurile „în orice moment”.
Recomandate

Statele Unite iau în calcul să întârzie sau chiar să blocheze instalarea noului ambasador al Franței la Washington , o măsură rară care ar putea amplifica tensiunile bilaterale într-un moment în care cele două țări se află deja în dezacord pe mai multe dosare, potrivit HotNews , care citează informații Reuters. Înainte ca un stat străin să își trimită ambasadorul în SUA, nominalizarea are nevoie de un acord confidențial („consimțământ”) din partea guvernului american. Surse diplomatice citate de Reuters spun că Washingtonul întârzie sau respinge foarte rar astfel de numiri, iar tensiunile sunt, de regulă, gestionate discret, înainte de o decizie formală. Ce a declanșat blocajul Președintele Emmanuel Macron a făcut demersurile pentru a-l numi ambasador în SUA pe Aurélien Lechevallier , fost consilier la Palatul Élysée și actual șef de cabinet al ministrului francez de externe Jean-Noël Barrot. Parisul spera ca instalarea să fie finalizată până în septembrie, potrivit uneia dintre surse. Procedura s-ar fi complicat după o postare pe X a misiunii diplomatice franceze la ONU, care a criticat SUA pentru un vot în care s-a alăturat Rusiei, Coreei de Nord și altor state împotriva prelungirii mandatului lui Volker Türk , înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, cu încă patru ani. Misiunea franceză a scris, între altele: „SUA obișnuia să fie un far al drepturilor omului. Nu mai este.” „Lumea nu o mai ascultă.” Reacția administrației Trump și miza diplomatică Deși sursele spun că nu a fost luată încă o decizie, criticile Franței au provocat iritare în rândul unor oficiali de rang înalt ai administrației conduse de Donald Trump. Un oficial al Departamentului de Stat a declarat: „Statele Unite sunt foarte dezamăgite de retorica iresponsabilă și lipsită de respect a francezilor.” Reuters notează că o amânare sau respingere a nominalizării ar fi „extrem de neobișnuită” și ar putea agrava relația dintre doi aliați care s-au confruntat recent pe teme precum taxele vamale sau poziționările legate de războiul din Iran. Tensiunile au fost vizibile și la ONU: delegația americană a părăsit o ședință a Consiliului de Securitate în momentul în care reprezentantul Franței vorbea despre războiul din Ucraina. Ce spune partea franceză Un oficial diplomatic francez a susținut că sprijinul Parisului pentru Volker Türk „nu împiedică un dialog strâns cu Statele Unite” și că diferențele de opinie privind un vot „nu pun sub semnul întrebării” calitatea relației și capacitatea de cooperare. În acest stadiu, potrivit informațiilor citate, rămâne neclar dacă Washingtonul va merge mai departe cu o întârziere formală sau cu un blocaj al instalării ambasadorului, însă simpla luare în calcul a unei astfel de măsuri indică o escaladare neobișnuită pe canalul diplomatic. [...]

Venezuela a convocat ambasadorul Iranului și a transmis o notă de protest, un semnal de tensiune diplomatică ce poate afecta cooperarea bilaterală construită în jurul energiei și al livrărilor de bunuri strategice , potrivit Agerpres . Ministerul venezuelean al Afacerilor Externe a anunțat, într-un comunicat publicat pe rețelele sociale, că ambasadorul iranian la Caracas a fost chemat pentru a i se înmâna „o notă de protest” după declarații considerate „disprețuitoare și inadecvate” la adresa instituțiilor și autorităților din Venezuela. Autoritățile venezuelene nu au precizat, la solicitarea AFP, care sunt declarațiile vizate. Totuși, potrivit unei înregistrări video care circulă online, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi ar fi spus, referindu-se la negocierile cu SUA, că Iranul „nu este Venezuela”. De ce contează: risc de fricțiuni într-un parteneriat cu miză energetică Episodul este relevant deoarece Caracas și Teheran au menținut, timp de decenii, o cooperare descrisă ca importantă, inclusiv prin acorduri în domenii precum petrochimia, exploatarea minieră, sănătatea și educația, ale căror detalii nu au fost făcute publice. În plan practic, relația a avut și o componentă de sprijin în perioade de criză pentru Venezuela. Agerpres amintește că, în 2020, Iranul a trimis 1,5 milioane de barili de benzină către Venezuela , care traversa o criză economică și nu își putea rafina propriul petrol. Context: repoziționarea Caracasului după reluarea relațiilor cu Washingtonul Materialul plasează tensiunea într-un context politic mai larg: după capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro, pe 3 ianuarie, de armata americană, președinta interimară Delcy Rodriguez a reluat relațiile diplomatice cu Washingtonul, rupte în 2019, și guvernează sub presiune americană. În acest cadru, observatori citați de Agerpres vorbesc despre o „tutelă americană”, iar negocieri între putere și opoziție ar urma să înceapă la 1 august, sub supervizare americană. [...]

Campania militară a SUA împotriva traficului de cocaină nu a redus fluxul spre piața americană , iar grupările criminale și-au schimbat rapid rutele și mijloacele de transport, potrivit unei evaluări citate de HotNews . Miza economică este directă: dacă aprovizionarea și prețul nu sunt afectate, costul operațiunilor se traduce mai degrabă în „fricțiune” operațională decât în rezultate măsurabile pe piața drogurilor. Datele prezentate arată că atacurile americane asupra a 67 de ambarcațiuni suspectate că transportau droguri, desfășurate în Caraibe și Pacific, „nu au afectat nici aprovizionarea și nici prețul” cocainei, conform unei evaluări a Administrației pentru Controlul Drogurilor (DEA) citate de Washington Post și preluate de EFE și Agerpres. Adaptarea traficanților: rute mai aproape de coastă și mai mult transport aerian Evaluarea indică o schimbare de tactică: traficanții ar fi redus folosirea ambarcațiunilor rapide și ar evita apele internaționale, preferând nave mai mari și rute aproape de coastă, unde riscul de a fi loviți de forțele americane ar fi mai mic. În paralel, ar fi crescut utilizarea aeronavelor care decolează de pe piste clandestine la frontiera dintre Columbia și Venezuela, cu trasee spre est prin Guyana și Surinam, pentru a ocoli prezența americană. „Când strângi un balon dintr-o parte, se extinde întotdeauna de cealaltă parte. Întotdeauna găsesc punctele slabe şi le exploatează”, a declarat pentru Washington Post un oficial al DEA, sub protecţia anonimatului. Rezultate contestate și costuri reputaționale Potrivit publicației, oficiali ai Pentagonului le-ar fi spus legislatorilor, într-o sesiune cu ușile închise, că atacurile „nu au redus puritatea drogurilor”, un alt indicator că piața nu a fost perturbată semnificativ. Operațiunea „Lancea Sudului ” a început în septembrie 2025, inițial în Caraibe și apoi în Pacificul de Est, ca ofensivă regională împotriva traficului de droguri. În același timp, operațiunea ar fi urmărit și creșterea presiunii asupra lui Nicolas Maduro înainte ca forțele americane să îl aresteze la Caracas și să îl transfere într-un centru de detenție din New York, la începutul lunii ianuarie, conform informațiilor citate. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a susținut pentru Washington Post că operațiunea își atinge scopul, argumentând că organizațiile criminale „și-au adaptat continuu tacticile” de decenii. „Aceasta nu înseamnă că presiunea nu funcţionează. Arată că impunem o fricţiune sistemică asupra operaţiunilor lor”, a adăugat el. Până acum, atacurile ar fi dus la moartea a 221 de persoane, potrivit bilanțurilor apărute în presă. ONU și organizații pentru drepturile omului au calificat aceste lovituri drept „execuții extrajudiciare” și au semnalat că printre victime s-ar afla pescari și persoane implicate în contrabandă cu combustibil. Human Rights Watch a avertizat recent țările latino-americane asupra „consecințelor grave” ale colaborării la aceste acțiuni și a reiterat că eliminarea garanțiilor nu este o strategie eficientă de combatere a traficului de droguri. [...]

Cuba își deschide sectoare-cheie către investiții private , într-o schimbare de reglementare care poate redesena rapid economia insulei, pe fondul unei crize profunde și al presiunilor externe, potrivit Mediafax . Autoritățile au anunțat reducerea drastică a activităților interzise companiilor private, la câteva săptămâni după aprobarea în Parlament a unui pachet de 176 de măsuri pentru promovarea economiei de piață. Miza imediată este lărgirea bazei de operatori economici într-un stat cu economie planificată central, într-un moment în care penuriile și întreruperile de curent afectează funcționarea normală a economiei. Presa de stat a transmis că noile reglementări „extind semnificativ domeniul de acțiune al antreprenorilor și companiilor private” din Cuba. Ce sectoare sunt deschise acum companiilor private În lista domeniilor menționate ca fiind deschise sau mai accesibile sectorului privat intră, între altele: distribuția de benzină și benzinăriile; servicii farmaceutice și optice, inclusiv farmacii; cămine de bătrâni; terminale de pasageri și mărfuri, instalații portuare și administrarea porturilor de agrement; gestionarea deșeurilor; importul de vehicule; energie regenerabilă și producția de energie regenerabilă; operațiuni petroliere și miniere, „sub rezerva anumitor condiții”. Mediafax notează că informațiile sunt relatate în contextul unor anunțuri oficiale, preluate de Le Figaro. Unde statul păstrează controlul Autoritățile cubaneze mențin explicit sub control public câteva domenii considerate sensibile sau strategice. În sănătate, statul își păstrează rolul central, iar serviciile medicale ar urma să rămână garantate populației prin servicii spitalicești gratuite, conform anunțurilor citate. Educația rămâne, de asemenea, în zona sectorului public, cu o „deschidere provizorie” limitată la îngrijirea copiilor, cursuri de limbi străine și meditații. Alte domenii rămase la stat includ mass-media, telecomunicațiile, securitatea și „domeniile strategice”. Context: criză economică și presiune externă Schimbarea vine într-un moment în care Cuba se confruntă cu o criză severă, pe fondul embargoului american în vigoare din 1962 și al unei „blocade petroliere” menționate ca durând de aproape cinci luni. Potrivit informațiilor din articol, această situație a împins economia „în pragul colapsului”, cu pene de curent pe scară largă și penurii de alimente, combustibil, apă potabilă și medicamente. Ce indică datele despre sectorul privat Autoritățile afirmă că în Cuba există peste 15.000 de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), autorizate din 2021, iar acestea „se așteaptă” să ajungă la mai mult de jumătate din sectorul comerțului cu amănuntul până în 2025. Dacă această proiecție se confirmă, extinderea accesului la sectoare precum energie, logistică portuară sau distribuție ar putea accelera mutarea unei părți mai mari din activitatea economică spre operatori privați, în limitele stabilite de stat. [...]

Cutremurul din sud-vestul Japoniei a lăsat zeci de mii de locuințe fără utilități, iar bilanțul a urcat la 28 de morți , într-un context în care intervențiile și reluarea serviciilor esențiale sunt îngreunate de replici și de canicula așteptată, potrivit Agerpres . Seismul, cu magnitudinea 7,1 conform autorităților japoneze (6,8 potrivit Institutului Geologic al Statelor Unite – USGS), s-a produs marți pe insula Kyushu și a provocat avarii la locuințe și poduri, incendii și întreruperi ale alimentării cu energie electrică și apă. Guvernul japonez a precizat că totalul de 28 de decese include și persoane pentru care autoritățile încă stabilesc dacă moartea este legată direct de cutremur. Intervenții în teren și riscuri suplimentare Sute de salvatori continuau căutările în orașul Kashima, din prefectura Kumamoto , unde există temeri că persoane ar putea fi prinse sub dărâmăturile unui centru comercial. Clădirea fusese evacuată după cutremur, însă aproximativ 50 de minute mai târziu a fost devastată de o explozie puternică, în timp ce un număr necunoscut de angajați se aflau încă în interior, potrivit AFP. Autoritățile au confirmat separat cinci morți și patru persoane dispărute la o fabrică a companiei Nippon Paper Industries din orașul Yatsushiro, după prăbușirea parțială a unui coș de fum. Presiune pe infrastructură: electricitate și apă Miercuri după-amiază, aproximativ 31.200 de gospodării și alte imobile erau în continuare fără electricitate, iar alimentarea cu apă era perturbată pentru circa 84.000 de locuințe, potrivit autorităților japoneze. Televiziunile locale au difuzat imagini cu oameni stând la coadă pentru a cumpăra apă potabilă și combustibil. Regiunea a fost zguduită în continuare de replici, iar temperaturile sunt așteptate să depășească 35 de grade Celsius, ceea ce poate complica atât operațiunile de căutare, cât și gestionarea întreruperilor de utilități. În context, prefectura Kumamoto a mai fost lovită în 2016 de două cutremure puternice soldate cu 273 de morți și peste 2.800 de răniți, iar Japonia rămâne una dintre cele mai expuse țări la riscul seismic, fiind situată la întâlnirea a patru plăci tectonice, pe „Cercul de Foc” al Pacificului. [...]

Revenirea Crimeei nu este, deocamdată, pe agenda negocierilor de pace , semnalând o limită politică importantă pentru orice discuție despre încheierea războiului. Potrivit Meduza , președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a spus că subiectul nu face parte în acest moment din procesul de negociere, dar a lăsat deschisă posibilitatea unei schimbări. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Fox News , ca răspuns la întrebarea dacă „Crimeea a revenit pe agenda negocierilor”. Zelenski a răspuns: „Din păcate, nu. Sau deocamdată nu. Dar vom vedea.” Context: discuții la Washington și semnale din presa americană Zelenski a făcut aceste declarații după întâlniri la Washington cu președintele SUA, Donald Trump , și cu senatori americani. În același context, Meduza notează că presa americană a scris că, în timpul vizitei, Zelenski „pare să fi reușit să convingă Washingtonul” că Ucraina ar putea câștiga războiul. Poziția repetată a Kievului: nerecunoaștere juridică, dar revenire posibilă doar diplomatic Publicația amintește că Zelenski a transmis în repetate rânduri două idei care conturează cadrul de negociere: Ucraina nu recunoaște juridic anexarea Crimeei de către Rusia; revenirea de facto a Crimeei sub control ucrainean ar putea fi obținută doar pe cale diplomatică și doar într-un viitor postbelic. În 2024, Zelenski declara că Ucraina nu are, în acel moment, forța de a împinge militar Rusia înapoi la linia din 1991, potrivit unei declarații anterioare citate de Meduza. [...]