Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina a adus acasă 193 de prizonieri de război, într-un nou schimb cu Rusia care menține una dintre puținele linii funcționale de contact între părți, în pofida continuării ostilităților, potrivit Kyiv Post.
Președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat vineri, 24 aprilie, că cei eliberați provin din mai multe structuri: Forțele Armate, Garda Națională, Serviciul de Grăniceri, Poliția Națională și Serviciul Special de Transport. Zelenski a precizat că unii dintre militari au fost răniți, iar alții s-au confruntat cu acuzații penale inițiate de Rusia.
„Este important ca schimburile să continue și ca oamenii noștri să se întoarcă acasă.”
Schimbul anunțat este al 73-lea de la începutul invaziei la scară largă, conform Cartierului General de Coordonare al Ucrainei pentru Tratamentul Prizonierilor de Război. Autoritățile ucrainene spun că acest schimb a continuat înțelegerile atinse în urma unui schimb anterior, de Paște.
În același timp, materialul notează că schimburile de prizonieri au rămas una dintre puținele zone de contact între cele două părți, în condițiile în care luptele continuă.
Oficialii ucraineni au afirmat că mulți dintre cei eliberați ar fi fost deținuți ilegal în regiunea Cecenia din Rusia, iar unii ar fi fost vizați de dosare penale „fabricate”, despre care Kievul susține că încalcă Convențiile de la Geneva.
Schimbul a inclus și:
Ucraina semnalase anterior că un nou schimb este iminent. Potrivit articolului, Kirîlo Budanov, șeful Biroului Prezidențial al Ucrainei, a spus că Kievul se aștepta la un nou schimb în viitorul apropiat, menționând că astfel de operațiuni sunt adesea întârziate de proceduri logistice și legale de ambele părți.
Pe 11 aprilie, Ucraina și Rusia au realizat un schimb în urma căruia au fost eliberați 175 de militari ucraineni și șapte civili. Zelenski a mai transmis că Ucraina lucrează „zilnic” pentru repatrierea tuturor captivilor și a mulțumit partenerilor internaționali care sprijină procesul.
Recomandate
Rusia începe să restricționeze vânzările de benzină și motorină pe fondul penuriilor provocate de loviturile ucrainene cu rază lungă asupra infrastructurii petroliere, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Miza imediată este una operațională și economică: limitarea accesului la carburanți indică presiune asupra lanțului intern de aprovizionare, într-un moment în care atacurile asupra rafinăriilor și depozitelor de combustibil se traduc în „penurii”, conform analizei citate. În acest context, autoritățile ruse și companiile din energie ar fi intensificat măsurile de control al vânzărilor de benzină și motorină. Ce mai reține ISW din ultimele 24 de ore Pe lângă componenta de energie, evaluarea notează câteva evoluții militare și politice, fără a indica schimbări de front: Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski își menține disponibilitatea de a se întâlni cu Vladimir Putin, invitație pe care Kremlinul continuă să o respingă. Rusia ar mai avea „un singur” sistem operațional Oreshnik (rachetă balistică cu rază intermediară), dar ar încerca probabil să producă altele. Nici forțele ucrainene, nici cele ruse nu ar fi avansat recent. Rusia a lansat peste noapte asupra Ucrainei două rachete balistice și 132 de drone. De ce contează restricțiile la carburanți Dincolo de semnalul politic, limitarea vânzărilor de combustibili sugerează o vulnerabilitate practică: dacă loviturile la distanță continuă să afecteze infrastructura de procesare și distribuție, Rusia poate fi împinsă să prioritizeze consumul intern și logistica (inclusiv cea militară) prin măsuri administrative. Evaluarea nu oferă detalii despre amploarea restricțiilor sau despre zonele vizate, astfel că impactul exact asupra pieței interne ruse nu poate fi cuantificat din informațiile disponibile în material. [...]
Uniunea Europeană încearcă să reia un canal diplomatic cu Rusia , după ce un membru al cabinetului președintelui Consiliului European, António Costa, a contactat Kremlinul în ultimele săptămâni, pe fondul discuțiilor tot mai intense despre rolul Europei în eventuale negocieri de pace pentru Ucraina, potrivit Antena 3 . Contactele au fost descrise ca fiind scurte și au avut ca obiect „situația din Ucraina”, un oficial UE invocând necesitatea apărării unor „interese specifice” ale Uniunii și importanța existenței unor canale diplomatice cu Moscova. Oficialul a vorbit sub protecția anonimatului, pe fondul caracterului sensibil al demersului. În același timp, sursa citată precizează că nu a existat o inițiativă „concertată” sau una oficială, susținută de instituțiile UE ori de majoritatea capitalelor europene. În paralel, unii lideri europeni au avut contacte directe cu președintele rus Vladimir Putin în ultimele luni, iar la începutul lunii iunie un grup de ambasadori francezi, britanici și germani s-a întâlnit la Moscova cu un ministru adjunct de externe al Rusiei. Oficialul UE citat a mai spus că António Costa ar fi în „coordonare strânsă” cu liderii europeni privind o posibilă implicare cu Rusia și temele care ar urma discutate „când va veni momentul potrivit”, subliniind însă că UE „nu este un mediator” între Ucraina și Rusia. Presiune pentru un rol european în negocieri și diviziuni între statele membre Discuțiile despre implicarea Europei în negocierile Rusia–Ucraina s-au intensificat după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut liderilor UE, la o reuniune din Cipru luna trecută, să joace un rol mai activ în negocierile de pace dintre Kiev și Moscova. Potrivit unor diplomați familiarizați cu afirmațiile sale, Zelenski a invocat și retragerea parțială a Statelor Unite din aceste eforturi. Tema a alimentat dezbateri între cele 27 de state membre privind cine ar trebui să reprezinte UE: Polonia și țările baltice s-au opus discuțiilor directe, argumentând că acestea ar putea slăbi presiunea asupra Moscovei, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a susținut ideea. Ce urmează Implicarea Europei în negocierile de pace ar urma să fie discutată joi, la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles , însă nu este așteptată o decizie privind cine ar conduce eventualele discuții, potrivit a doi diplomați ai UE citați în material. [...]
Ucraina spune că a perturbat aprovizionarea armatei ruse, vizând combustibil și muniții , într-o serie de operațiuni care ar fi lovit direct logistica din teritoriile ocupate, potrivit Adevărul . Miza acestor acțiuni este una operațională: reducerea ritmului de alimentare a frontului și, implicit, a capacității de luptă a forțelor ruse. Agenția de informații militare a Ucrainei (HUR) a publicat imagini video despre care afirmă că surprind atacuri asupra infrastructurii logistice ruse, cu ținte precum stocuri de combustibil, muniții, vehicule și alte resurse destinate trupelor Moscovei. Conform HUR, materialele ar arăta acțiunile unității speciale „Prymary” („Fantomele”) , desfășurate în aprilie și mai 2026, pe rute de transport și aprovizionare folosite pentru susținerea operațiunilor de pe front. Serviciul ucrainean susține că loviturile ar fi distrus stocuri și echipamente înainte ca acestea să ajungă la unitățile combatante și că ar fi „perturbat lanțurile de aprovizionare”, încetinind mobilizarea rezervelor și afectând capacitatea operațională a forțelor ruse, potrivit Kyiv Post. „Inamicul poate schimba rutele, își poate dispersa resursele și poate încerca să-și ascundă mișcările, dar Prymary continuă să identifice punctele critice și să lanseze lovituri precise”, au transmis reprezentanții HUR. Totuși, HUR nu a indicat locațiile exacte ale atacurilor și nici nu a prezentat evaluări independente care să confirme amploarea pagubelor din imaginile publicate. Atacuri cu drone și presiune pe infrastructura petrolieră În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice și petroliere din Rusia, strategie descrisă de Kiev drept o formă de „sancțiuni pe termen lung”, menită să reducă resursele financiare ale Moscovei pentru continuarea războiului. Potrivit informațiilor prezentate, drone ucrainene cu rază lungă ar fi lovit un depozit de petrol din regiunea Krasnodar și ar fi vizat cea mai mare rafinărie din zona Moscovei. Autoritățile regionale din Krasnodar au anunțat că resturile unei drone doborâte au provocat un incendiu la un depozit de petrol din localitatea Poltavskaya (raionul Krasnoarmeysky). În aceeași zi, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea antiaeriană a interceptat 35 de drone care se îndreptau spre capitală într-un interval de aproximativ două ore. De asemenea, presa ucraineană a relatat că au fost vizate rafinăriile Taneco și TAIF-NK din Nizhnekamsk, descrise drept două dintre cele mai importante obiective ale industriei petroliere ruse. Efecte invocate: penurie de combustibil în Crimeea ocupată Pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii energetice și logistice, au apărut informații privind o penurie de combustibil în Crimeea ocupată de Rusia, situație pe care autoritățile ucrainene o leagă de operațiuni menite să perturbe aprovizionarea peninsulei. Andrii Kovalenko, directorul Centrului ucrainean pentru combaterea dezinformării, a susținut că responsabilitatea pentru efectele economice și logistice ale războiului revine conducerii de la Kremlin și societății ruse, pe care o acuză că l-a menținut la putere pe Vladimir Putin. [...]
Aproximativ 67% dintre ucraineni se așteaptă ca Zelenski să fie înlocuit după război , un semnal că presiunea pentru o „resetare” politică la Kiev crește odată cu prelungirea conflictului și cu intrarea mandatului său într-o fază prelungită de excepție, potrivit Digi24 , care citează un sondaj al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), preluat de Kyiv Independent . Procentul de 67% reprezintă o creștere puternică față de 2023, când doar 23% dintre respondenți anticipau o schimbare la vârful statului după încheierea războiului. În același timp, mai multe sondaje au arătat constant că majoritatea ucrainenilor se opun organizării de alegeri înainte de încetarea ostilităților. Cererea de „reorganizare” depășește figura președintelui Întrebarea din sondaj a vizat o posibilă reorganizare a autorităților centrale după război, nu doar înlocuirea președintelui, ci și schimbări la nivelul guvernului și al parlamentului, în ideea „restabilirii” țării. Conform datelor citate, ponderea celor care se așteaptă la cel puțin un nivel de reorganizare a urcat la 88%, de la 73% în 2023. Pe componente, sprijinul pentru schimbări arată astfel: 83% susțin reorganizarea parlamentului după război (față de 69% anterior); 74% susțin reorganizarea guvernului (față de 47% în 2023). Încredere în Zelenski, dar nu „în alb” Sondajul indică și o nuanță importantă: așteptarea ca Zelenski să fie înlocuit există inclusiv în rândul celor care declară încredere în el. Potrivit KIIS: 33% dintre cei care au „încredere deplină” în Zelenski se așteaptă totuși să fie înlocuit după război; 68% dintre cei care „tind să aibă încredere” în el au aceeași așteptare; 97% dintre cei care nu au deloc încredere în el se așteaptă la înlocuire. În paralel, studiul arată că proporția ucrainenilor care consideră justificată intervenția președintelui în activitatea parlamentului și a guvernului a scăzut la 52%, de la nivelul din 2022. Directorul KIIS, Anton Hrushetskyi, a explicat că sprijinul pentru Zelenski rămâne legat de apărarea națională și de ideea că ar trebui să rămână în funcție până la finalul războiului, însă „nu este necondiționat”, ci reflectă o cerere mai largă de reînnoire a elitelor. „Președintele se bucură de încrederea și sprijinul ucrainienilor în chestiuni de apărare națională, iar pentru majoritate, el ar trebui să rămână în funcție până la sfârșitul războiului. Cu toate acestea, această încredere și acest sprijin nu sunt necondiționate, ci mai degrabă moderate.” Ce arată alte măsurători citate Materialul Digi24 mai menționează două repere din sondaje KIIS: 61% dintre ucraineni declară că au încredere în Zelenski, nivel descris ca stabil, în pofida „evoluțiilor recente” legate de cel mai mare scandal de corupție din mandatul său; un alt studiu din luna mai arată că 28% dintre respondenți vor ca Zelenski să rămână președinte după război, iar 16% cred că ar putea rămâne în politică într-un alt rol. Pentru mediul economic și pentru partenerii externi ai Ucrainei, aceste cifre conturează un risc politic post-conflict: chiar dacă alegerile sunt respinse pe durata războiului, așteptările publice pentru schimbări rapide după încetarea luptelor par să se consolideze, inclusiv la nivelul instituțiilor-cheie ale statului. [...]
Așteptările de schimbare politică după război cresc în Ucraina , iar asta poate redesena calendarul deciziilor economice și al reconstrucției, pe fondul unei presiuni publice mai mari pentru reînnoirea instituțiilor, potrivit Mediafax . Un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) , în perioada 7 mai – 3 iunie, arată că 88% dintre respondenți se așteaptă la o schimbare a conducerii Ucrainei după încheierea războiului cu Rusia, procent în creștere față de acum trei ani (73%). Cea mai mare schimbare de percepție vizează funcția de președinte: dacă în 2023 doar 23% dintre cei chestionați credeau că Ucraina va avea un alt lider după război, acum ponderea a urcat la 67%. Presiune pentru reînnoirea instituțiilor, nu pentru alegeri în timpul războiului Pe lângă președinție, sondajul indică așteptări ridicate și pentru celelalte centre de putere: 83% dintre ucraineni se așteaptă la o schimbare a Parlamentului (față de 69% în urmă cu trei ani); 74% cred că și Guvernul ar trebui reînnoit (față de 47% anterior). KIIS avertizează însă că aceste rezultate nu trebuie citite ca un sprijin pentru organizarea imediată a alegerilor. Directorul executiv al institutului, Anton Hrușetki, spune că majoritatea ucrainenilor îl consideră în continuare legitim pe Volodimir Zelenski și se opun alegerilor până la finalul războiului. „Președintele Zelenski rămâne un șef de stat legitim în ochii majorității ucrainenilor, iar majoritatea cetățenilor continuă să se opună alegerilor până la sfârșitul războiului.” Cum se împarte opinia în funcție de încrederea în Zelenski Datele sondajului detaliază și relația dintre nivelul de încredere în actualul președinte și dorința de schimbare după război: dintre cei care au încredere deplină în Zelenski, 33% cred că ar trebui înlocuit după război; în rândul celor care spun că ar „prefera să aibă încredere” în el, procentul urcă la 68%; aproape toți respondenții care declară că nu au încredere în Zelenski consideră că Ucraina ar trebui să aibă un alt președinte după încheierea conflictului. Metodologie Sondajul a fost realizat telefonic, la nivel național, pe un eșantion de 1.000 de adulți din zonele Ucrainei aflate sub controlul guvernului. KIIS indică o marjă maximă de eroare de 4,1%. [...]
Ucraina pregătește înăsprirea legislației pentru dezertare , după ce peste 200.000 de militari sunt căutați de autorități ca „absenți fără permisiune”, într-un context în care cadrul actual este considerat ineficient, potrivit Mediafax . Militarii vizați sunt încadrați la „ AWOL ” („absenți fără permisiune”), conform Live Ukraine, iar Ministerul Apărării pregătește un proiect de lege pentru a întări controlul. Informația a fost prezentată de ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov , într-un interviu, în care a susținut că legislația actuală este ineficientă și că aproape nu există sentințe judecătorești împotriva dezertorilor. Ce schimbare legislativă este anunțată Noua lege urmărește să modifice modul în care sunt tratați militarii care lipsesc fără permisiune, însă detaliile nu au fost făcute publice. Din informațiile disponibile, prevederile ar urma să se aplice doar celor care au fost „absenți fără permisiune” după 12 iunie 2026. Separat, pentru cei care au lipsit fără permisiune înainte de 12 iunie, există un sistem de întoarcere fără pedepse, intrat recent în vigoare și valabil până pe 20 septembrie. Potrivit datelor citate, primii 200 de militari au depus deja rapoarte, iar 51 dintre acestea au fost aprobate. Măsuri operaționale în paralel: demobilizare parțială din toamnă Ministerul Apărării din Ucraina a anunțat și o demobilizare parțială, care ar urma să înceapă la toamnă. Măsura se va aplica personalului militar care a fost pe front începând din 2022. [...]
