Știri
Știri din categoria Externe
Peste 23.000 de zboruri au fost anulate la nivel global, potrivit Fortune, pe fondul escaladării conflictului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, cu efecte directe asupra unor noduri aeriene majore din Golf.
În weekend, fragmente de rachete au căzut în zone din Dubai, inclusiv peste Palm Jumeirah, insula artificială în formă de palmier cunoscută pentru hoteluri de lux și restaurante. Autoritățile locale au raportat patru persoane rănite în urma unui incendiu declanșat de aceste resturi, iar unele hoteluri au suferit pagube.
Dincolo de incidentele punctuale, amploarea perturbărilor în transportul aerian a crescut rapid. Conform datelor platformei de analiză a zborurilor Cirium, citate de Fortune, de la prima lovitură de represalii a Iranului au fost anulate peste 23.000 de zboruri la nivel global, inclusiv în hub-uri precum Dubai, Abu Dhabi și Doha, ceea ce a dus la blocarea a sute de mii de călători în regiune.
O parte dintre pasageri așteaptă zboruri de repatriere organizate de guverne, în timp ce alții caută soluții private, inclusiv curse charter către Europa din Dubai, pentru care unii ar fi dispuși să plătească peste 200.000 de dolari, potrivit relatării Fortune.
În acest context, MSC Cruise a anunțat joi că va închiria cinci zboruri, fiecare cu aproximativ 1.000 de pasageri, pentru a-și repatria oaspeții de pe nava MSC Euribia, cu o capacitate de 6.300 de persoane, rămasă andocată în Dubai din cauza conflictului. Compania a comunicat anterior în cursul săptămânii că își anulează cele trei croaziere rămase programate să plece din Dubai în martie, precizând într-un comunicat:
„Înțelegem că acest lucru va fi dezamăgitor, dar suntem siguri că oaspeții afectați vor înțelege această decizie”.
Potrivit Fortune, perturbările se numără printre cele mai puternice văzute de industria globală a turismului și călătoriilor, evaluată la 11,7 trilioane de dolari de World Travel & Tourism Council. Henry Harteveldt, fondatorul consultanței Atmosphere Research Group, a comparat situația ca magnitudine doar cu perioada pandemiei, subliniind însă diferența de natură: acum este un conflict militar care a destabilizat călătoriile pe „șase continente populate”.
Un element care amplifică șocul este extinderea geografică a atacurilor și a restricțiilor de spațiu aerian. Fortune notează că, spre deosebire de episoade anterioare de conflict concentrate în zone mai restrânse, contraatacurile Iranului ar fi vizat nu doar Israelul, ci și Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit, Bahrain, Arabia Saudită, Oman, Iordania și Liban, între altele, generând nu doar restricții de zbor, ci și închideri ale unor porțiuni de spațiu aerian.
Pe termen scurt, industria încearcă să repornească operațiunile în condiții limitate. Emirates a anunțat joi că va opera un program redus de peste 100 de zboruri „până la noi ordine”, iar Emiratele Arabe Unite au deschis un „coridor aerian sigur” pentru companii precum Emirates, Etihad Airways și FlyDubai, cu o capacitate de 48 de zboruri pe oră, fără ca ministrul economiei și turismului, Abdulla bin Touq Al Marri, să ofere detalii despre funcționarea acestuia.
În evaluarea lui Harteveldt, miza imediată nu este doar reluarea zborurilor, ci refacerea încrederii publicului: potențialii turiști ar putea evita Golful și Orientul Mijlociu, chiar dacă conflictul ar rămâne limitat. În paralel, Fortune relatează că directorul general al Ryanair, Michael O’Leary, vede o slăbire a turismului în Golful Persic pentru următorul an sau doi, dar spune că observă o creștere a rezervărilor pe rute scurte în Europa pentru perioada vacanței de Paște; el a apreciat, totodată, că impactul conflictului asupra tendințelor de rezervare din următoarele luni nu va fi unul fundamental.
Recomandate
Decizia lui Donald Trump de a amâna un nou atac asupra Iranului reduce riscul unei escaladări care ar putea lovi piețele energetice , potrivit Antena 3 . Președintele SUA spune că a renunțat la lovituri la cererea aliaților din Orientul Mijlociu, invocând existența „unui acord de principiu” și condiționând anularea de posibilitatea de a ajunge rapid la un acord. Într-o postare de sâmbătă seară pe rețelele de socializare, Trump a afirmat că SUA rămân „pregătite” să atace Iranul, dar că a decis să anuleze un atac „cu condiția de a putea ajunge rapid la un ACORD”. Informația este atribuită de Antena 3 publicației Financial Times. Contextul imediat este că, în zilele anterioare, Trump avertizase că va lovi Iranul „foarte dur”, iar analiștii anticipau noi runde de atacuri menite să forțeze Teheranul să revină la masa negocierilor. Avertismente pentru cetățeni și pregătiri militare În paralel, ambasadele SUA din mai multe capitale din Orientul Mijlociu și-au avertizat sâmbătă cetățenii să fie pregătiți pentru o posibilă „escaladare neprevăzută” a conflictului și să ia în calcul plecarea, conform articolului. Lista include Bahrain , Egipt, Irak, Israel, Iordania, Kuweit, Liban, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Totodată, Comandamentul Central al SUA ar fi pregătit opțiuni și și-ar fi pregătit forțele pentru extinderea războiului, inclusiv un bombardament intens de două săptămâni asupra siturilor de rachete ale Iranului, mai notează materialul. Miza economică: infrastructura energetică și riscul de șoc pe piețe Un element-cheie ține de energia globală: administrația Trump s-a arătat reticentă față de atacuri asupra infrastructurii energetice a Iranului, din îngrijorarea că Teheranul ar putea riposta împotriva infrastructurii din Golf și ar putea „șoca piețele energetice globale”, deja sub presiune din cauza războiului. Din informațiile prezentate nu rezultă detalii despre conținutul „acordului de principiu” sau un calendar al negocierilor; rămâne de văzut dacă discuțiile invocate de Trump se concretizează într-un acord care să mențină amânarea loviturilor. [...]
SUA vor intensifica în următoarele săptămâni eforturile diplomatice pentru reluarea negocierilor de pace între Ucraina și Rusia , pe fondul unui blocaj în care ambele părți își mențin „linii roșii” greu de reconciliat, potrivit Kyiv Post , care îl citează pe secretarul de stat american Marco Rubio . Rubio a declarat la Fox News că Washingtonul va face „un efort concentrat” pentru a vedea dacă discuțiile dintre Kiev și Moscova pot fi repornite, admițând însă că obstacolele diplomatice rămân semnificative. În evaluarea sa, progresul depinde de apropierea pozițiilor celor două părți. „Veți vedea unele eforturi în următoarele săptămâni să vedem dacă putem reporni negocierile între Rusia și Ucraina și să punem capăt acestui război.” Vizită a emisarilor americani la Kiev, după multiple deplasări la Moscova Demersul diplomatic ar urma să fie susținut de o vizită la Kiev, în a doua jumătate a lunii august, a emisarilor americani pentru pace Steve Witkoff și Jared Kushner, prima deplasare a acestora în capitala ucraineană de la preluarea rolurilor de intermediari principali. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus, după o întâlnire cu ușile închise cu președintele SUA Donald Trump la Casa Albă, că se așteaptă ca emisarii să ajungă „în următoarele săptămâni”, iar vizita ar putea coincide cu Ziua Independenței Ucrainei, pe 24 august. Potrivit publicației, vizita urmărește să corecteze un dezechilibru în contactele diplomatice ale Washingtonului: Witkoff ar fi călătorit în Rusia de cel puțin opt ori, iar Kushner l-a însoțit o dată, în timp ce niciunul nu a mers la Kiev în acest interval. Ce ar putea intra pe agendă: format de discuții și un posibil armistițiu aerian În Kiev, discuțiile sunt așteptate să includă propuneri pentru reluarea unor negocieri trilaterale și un posibil „armistițiu aerian” care să oprească loviturile asupra infrastructurii civile și energetice, notează Kyiv Post. Zelenski a susținut anterior că emisarii trebuie să vadă direct consecințele războiului pentru a înțelege nevoile militare și de securitate ale Ucrainei. În paralel, inițiativa diplomatică vine în contextul în care legislatorii americani lucrează la avansarea proiectului „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia Act of 2026”, iar Kievul consideră întărirea sancțiunilor un instrument necesar pentru a presa Moscova spre negocieri „semnificative”, potrivit aceleiași surse. [...]
Kievul încearcă să extindă Starlink la lovituri în Rusia, mutând decizia la Musk. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , i-a cerut lui Donald Trump și altor oficiali americani să ajute Ucraina să obțină acordul lui Elon Musk pentru a folosi sistemul de comunicații prin satelit Starlink la ghidarea atacurilor pe teritoriul Rusiei, potrivit Mediafax . Solicitarea vine pe fondul presiunii pentru o utilizare mai extinsă a Starlink, în condițiile în care Zelenski caută alternative care să reducă dependența de sistemele americane de apărare aeriană Patriot, necesare pentru a contracara atacurile constante cu rachete și drone ale Rusiei asupra Ucrainei, potrivit Associated Press (AP), citată de Mediafax. În același context, AP notează că interceptoarele „sunt din ce în ce mai puține”, pe măsură ce războiul SUA și Israel împotriva Iranului continuă, iar Trump ar fi renunțat vineri la un angajament recent de a acorda Ucrainei o licență pentru a produce aceste interceptoare. Zelenski i-ar fi adresat cererea direct lui Trump într-o întâlnire din Biroul Oval, în această săptămână, în timpul unei vizite scurte la Washington, potrivit unei persoane familiarizate cu situația. Ulterior, el le-ar fi spus parlamentarilor, pe Dealul Capitoliului, că dorește ca Starlink să ajute la vizarea atacurilor din interiorul Rusiei, potrivit unei persoane prezente în sală. Trump nu s-a angajat să dea curs solicitării. De ce contează: Starlink, infrastructură privată cu limitări impuse de proprietar Musk le-a permis ucrainenilor să utilizeze Starlink pe propriul teritoriu, inclusiv în regiunile ucrainene ocupate de ruși, însă a restricționat utilizarea sistemului în interiorul Rusiei. În acest cadru, o eventuală extindere ar depinde de acordul proprietarului infrastructurii, SpaceX, compania care deține Starlink. Casa Albă, Ambasada Ucrainei la Washington și oficialii SpaceX nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind cererea lui Zelenski, mai arată materialul. Riscurile invocate: amenințări la adresa constelației de sateliți Potrivit AP, acordarea permisiunii pentru o utilizare extinsă a Starlink ar putea veni cu riscuri pentru Musk. Agenția a relatat anterior că două servicii de informații din țări NATO suspectează că Rusia dezvoltă o nouă armă antisatelit, care ar putea viza constelația Starlink cu nori de șrapnel pe orbită. Rusia consideră Starlink o amenințare gravă, iar miile de sateliți pe orbită joasă au fost „esențiali” pentru supraviețuirea Ucrainei în fața invaziei la scară largă începută în februarie 2022, potrivit aceleiași surse. [...]
O operațiune coordonată cu drone a Ucrainei a lovit direct logistica energetică a Rusiei , după ce atacuri cu rază lungă au vizat trei rafinării majore din Ufa, iar drone navale au scufundat o navă container în Marea Neagră, potrivit Kyiv Post . Atacul a avut loc sâmbătă dimineață, 1 august. Publicația scrie că nava container „Yanina”, afiliată Rosatom și aflată sub sancțiuni, s-a scufundat după ce a fost lovită de două drone navale la circa 130 de mile (aprox. 209 km) de portul rus Novorossiysk. Președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat scufundarea navei, menționând că avea o capacitate de peste 100.000 de tone. În paralel, drone cu rază lungă operate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit trei rafinării Bashneft din Ufa (Republica Bașkortostan), la aproximativ 1.600 km de granița ucraineană. Țintele menționate sunt: Bashneft-UNPZ Bashneft-Novoil Bashneft-Ufaneftekhim Acestea formează „unul dintre cele mai mari clustere de rafinare” din Rusia, cu o capacitate combinată de procesare de peste 23 milioane de tone de petrol pe an, conform aceleiași surse. SBU a susținut că rafinăriile sunt ținte militare legitime deoarece produc combustibil de aviație, motorină și benzină pentru aprovizionarea armatei ruse. După explozii, autoritățile locale au suspendat temporar zborurile pe aeroportul internațional din Ufa. Lovituri suplimentare asupra radarelor și pozițiilor din Crimeea În regiunea Krasnodar, dronele SBU au lovit trei stații radar Podlet-K1 și o stație Kasta-2E2, folosite pentru detectarea țintelor aeriene. Atacurile au coincis cu lovituri asupra unor poziții ruse de război electronic și apărare antiaeriană în Crimeea ocupată; imagini satelitare ar fi confirmat incendii la Capul Fiolent (baza centrului 475 independent de război electronic al Flotei ruse a Mării Negre) și în apropierea unei baze de apărare antiaeriană din zona înălțimilor Kaya-Bash, lângă Sevastopol. Ministerul rus al Apărării a afirmat că amploarea atacului de sâmbătă dimineață a fost fără precedent și că apărarea antiaeriană ar fi interceptat 274 de vehicule aeriene fără pilot în 16 regiuni și în Crimeea. Reacții și context Șeful Rosatom, Alexei Likhachev, a declarat că toți cei 17 membri ai echipajului au fost salvați și a descris atacul drept „piraterie”, susținând că nava opera în ape internaționale și transporta bunuri civile. Separat, delegația ucraineană la OSCE a raportat recent că Rusia a lovit 232 de nave civile în timpul războiului la scară largă, inclusiv peste 30 doar în vara lui 2026, în cadrul eforturilor de perturbare a coridorului maritim ucrainean. [...]
Aproape 700.000 de euro în numerar au ajuns în apă lângă o plajă din Sicilia , după ce persoane aflate pe un motorboat ar fi aruncat pachete sigilate peste bord, iar autoritățile investighează acum suspiciuni de activități ilegale, potrivit Focus . Episodul ridică o problemă cu miză economică și penală: proveniența și traseul unei sume mari de cash, în contextul în care poliția bănuiește că ambarcațiunea era folosită în „afaceri ilegale”. Banii au fost descoperiți de turiști pe coasta localității Casuzze, lângă Marina di Ragusa , un sector de circa un kilometru de plajă. În apă pluteau mai multe genți frigorifice și pachete din plastic; după ce au fost aduse la mal, s-a constatat că în interior erau bancnote în mai multe cupiuri, în total aproape 700.000 de euro (aprox. 3,5 milioane lei), conform relatării preluate de Focus de la postul public italian Rai News . Cum a ajuns numerarul în mare și de ce a intervenit ancheta Punctul de plecare ar fi fost un motorboat rămas fără combustibil, care plutea la mică distanță de țărm. Două dintre cele patru persoane aflate la bord au mers pe uscat să cumpere benzină, iar curenții ar fi împins ambarcațiunea tot mai aproape de plajă, ceea ce i-a determinat pe turiști să alerteze paza de coastă. Când echipajele de intervenție au ajuns la fața locului, cele două persoane rămase pe barcă ar fi aruncat în mare „numeroase pachete sigilate”. După ce s-a aflat că pachetele conțineau bani, au fost implicate și structuri de aplicare a legii, inclusiv poliția financiară, poliția și carabinierii. Cele patru persoane au fost verificate, iar barca a fost percheziționată. Parchetul din Ragusa investighează cazul, pe baza suspiciunii că ambarcațiunea ar fi fost utilizată pentru activități ilegale, potrivit sursei. Ce riscă cei care găsesc bani: obligația de predare către autorități Materialul amintește că, în Italia, banii găsiți nu pot fi păstrați: există obligația legală de a preda bunul găsit către autorități (de exemplu, poliție sau biroul de obiecte pierdute). Focus face o paralelă cu regulile din Germania, unde păstrarea unui bun găsit poate atrage răspundere penală pentru însușire, iar găsitorul are obligația să anunțe imediat proprietarul sau o autoritate competentă. În cazul de față, ancheta va urmări, în mod previzibil, stabilirea provenienței numerarului și a legăturii acestuia cu posibile activități ilegale, având în vedere suma și modul în care a fost abandonată. [...]
Administrația Trump mizează pe o fereastră diplomatică în America Latină , după ce secretarul de stat Marco Rubio a apreciat că „marea majoritate” a țărilor din regiune sunt acum conduse de guverne pro-americane, potrivit Agerpres . Rubio a descris drept „un succes extraordinar” recentul „val conservator” din America Latină, într-o ședință a cabinetului președintelui SUA desfășurată la Camp David. El a susținut că, pentru prima dată în ultimii „15 sau 20 de ani”, majoritatea țărilor de pe continent sunt conduse de lideri și guverne pro-americane și că alegerile organizate după alegerea lui Donald Trump ar fi dus, „practic”, la victoria unor personalități pro-americane. Un exemplu invocat este Peru, unde noua președintă Keiko Fujimori a fost învestită marți, iar Rubio a discutat vineri cu aceasta, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat. Ce schimbări politice punctează Washingtonul în regiune În material se arată că „majoritatea palatelor prezidențiale” din America Latină, de la Chile la Ecuador, sunt ocupate de o nouă generație de lideri de dreapta, cu discursuri ferme, anti-imigrație sau atipice. Totodată, Columbia „se pregătește” să predea puterea liderului de extremă dreapta Abelardo de la Espriella, care ar urma să îl înlocuiască pe liderul de stânga Gustavo Petro. Potrivit sursei, acesta este susținut de Donald Trump și promovează o linie dură împotriva crimei organizate, precum și o politică economică ultraliberală. Unde mai rămâne stânga și ce semnal transmite cazul Cuba–Venezuela Conform informațiilor citate, pe stânga ar mai fi rămas doar două puteri regionale – Mexicul și Brazilia – alături de Cuba, descrisă ca fiind „cufundată într-o gravă criză economică”. În același context, se menționează că Havana și-ar fi pierdut în ianuarie principalul aliat, după arestarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro de către armata americană și încarcerarea acestuia în SUA, în așteptarea procesului. De atunci, Caracas ar coopera cu Washingtonul, potrivit aceleiași relatări. [...]
