Știri
Știri din categoria Externe
O mulțime de turiști sunt blocați zilele acestea în Orientul Mijlociu, ca urmare a declanșării conflictului militar împotriva regimului de la Teheran de forțele americano-israeliene.
Disperați, o parte dintre turiștii cu posibilități financiare aleg să părăsească regiune plătind sume exorbitante pentru zboruri private spre Europa. Cererea pentru zboruri charter a luat amploare, existând oameni dispuși să plătească până la 200.000 de euro, dat fiind faptul că zborurile de pe marile aeroporturi din Golf sunt sistate încă de la începutul conflictului.
„Cererea este enormă, iar noi nu putem pune la dispoziție suficiente aeronave pentru a răspunde acestei cereri”, a declarat Altay Kula, CEO-ul brokerului francez de avioane private JET-VIP.
Deși în mod normal un zbor de tip charter cu un avion privat ce poate acomoda până la 16 pasageri din Riyadh până în Portugalia poate costa în jurul a 100.000 de euro, în ultimele zile prețul s-a dublat.
„Această creștere reflectă numărul insuficient al aeronavelor, costurile de repoziționare și riscurile operatorului. Așadar, acestea nu sunt prețuri speculative”, a adăugat acesta.
Recomandate
Decizia lui Donald Trump de a amâna un nou atac asupra Iranului reduce riscul unei escaladări care ar putea lovi piețele energetice , potrivit Antena 3 . Președintele SUA spune că a renunțat la lovituri la cererea aliaților din Orientul Mijlociu, invocând existența „unui acord de principiu” și condiționând anularea de posibilitatea de a ajunge rapid la un acord. Într-o postare de sâmbătă seară pe rețelele de socializare, Trump a afirmat că SUA rămân „pregătite” să atace Iranul, dar că a decis să anuleze un atac „cu condiția de a putea ajunge rapid la un ACORD”. Informația este atribuită de Antena 3 publicației Financial Times. Contextul imediat este că, în zilele anterioare, Trump avertizase că va lovi Iranul „foarte dur”, iar analiștii anticipau noi runde de atacuri menite să forțeze Teheranul să revină la masa negocierilor. Avertismente pentru cetățeni și pregătiri militare În paralel, ambasadele SUA din mai multe capitale din Orientul Mijlociu și-au avertizat sâmbătă cetățenii să fie pregătiți pentru o posibilă „escaladare neprevăzută” a conflictului și să ia în calcul plecarea, conform articolului. Lista include Bahrain , Egipt, Irak, Israel, Iordania, Kuweit, Liban, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Totodată, Comandamentul Central al SUA ar fi pregătit opțiuni și și-ar fi pregătit forțele pentru extinderea războiului, inclusiv un bombardament intens de două săptămâni asupra siturilor de rachete ale Iranului, mai notează materialul. Miza economică: infrastructura energetică și riscul de șoc pe piețe Un element-cheie ține de energia globală: administrația Trump s-a arătat reticentă față de atacuri asupra infrastructurii energetice a Iranului, din îngrijorarea că Teheranul ar putea riposta împotriva infrastructurii din Golf și ar putea „șoca piețele energetice globale”, deja sub presiune din cauza războiului. Din informațiile prezentate nu rezultă detalii despre conținutul „acordului de principiu” sau un calendar al negocierilor; rămâne de văzut dacă discuțiile invocate de Trump se concretizează într-un acord care să mențină amânarea loviturilor. [...]
Prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman i-a cerut lui Donald Trump să prioritizeze dialogul cu Iranul pentru a reduce tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit The Jerusalem Post , care citează agenția de presă de stat a Arabiei Saudite și un raport Axios. Demersul vine pe fondul discuțiilor despre posibile lovituri militare americane de amploare asupra Iranului. Axios a relatat că, într-o convorbire telefonică de sâmbătă, bin Salman i-ar fi cerut lui Trump să reconsidere astfel de atacuri, invocând riscul unei escaladări regionale fără precedent. Publicația americană citează doi oficiali ai SUA, dintre care unul a spus că „saudiții și-au exprimat îngrijorarea și au cerut clarificări privind planul de acțiune”. Potrivit sursei, Axios a contactat Ambasada Arabiei Saudite la Washington și Casa Albă, însă ambele au refuzat să comenteze. Presiune regională pentru evitarea escaladării În același registru, și alte state din regiune ar fi cerut Washingtonului să evite o escaladare, inclusiv Qatar, Emiratele Arabe Unite, Turcia și Pakistan, conform raportului citat. Context operațional: nivel de alertă ridicat în Israel Materialul apare în condițiile în care două surse israeliene au declarat pentru The Jerusalem Post că Israelul și-a ridicat nivelul de alertă și pregătire, pe fondul posibilității reluării unor lovituri americane de amploare asupra Iranului. Separat, Axios mai notează că discuțiile indirecte de sâmbătă dintre SUA și Iran ar fi înregistrat „unele progrese”, fără ca părțile să ajungă la un acord. [...]
Atacul cu rachete balistice asupra Kievului a lăsat nouă morți și 23 de răniți , într-un moment în care Ucraina insistă că are nevoie urgentă de capabilități de apărare antirachetă, iar Washingtonul nu a decis încă dacă va permite producția locală de sisteme Patriot, potrivit G4Media . Bilanțul a fost anunțat sâmbătă dimineață de serviciile de urgență ucrainene pe Telegram, care au revizuit o raportare anterioară ce indica patru decese. Conform acestora, atacul a provocat pagube și incendii în cinci sectoare ale capitalei. În sectorul Solomianski, două persoane au fost ucise, iar un bloc de locuințe cu cinci etaje a fost parțial distrus și a luat foc. În districtul Darnitski au fost raportate șapte victime; serviciile de urgență au menționat și un incendiu într-o clădire administrativă. Un jurnalist AFP a relatat că a auzit mai multe serii de explozii, care au declanșat alarmele mașinilor parcate pe străzi. Miza operațională: apărarea antirachetă, „prioritate absolută” pentru Kiev Publicația notează că apărarea împotriva rachetelor balistice este „extrem de greu de neutralizat” și reprezintă o „prioritate absolută” pentru Kiev, pe fondul intensificării loviturilor rusești asupra Ucrainei. În acest context, președintele american Donald Trump și-a nuanțat poziția privind posibilitatea ca Ucraina să producă sisteme Patriot pentru interceptare. Trump a declarat, într-o reuniune a cabinetului său deschisă presei, că președintele ucrainean Volodimir Zelenski „și-ar dori să aibă Patriot” și „și-ar dori să aibă și (rachete) Tomahawk”, dar a avertizat că SUA trebuie să fie „foarte atenți” înainte de a permite producția unor astfel de arme, precizând că nu și-a dat acordul și că subiectul este încă în discuție. Trump declarase anterior pentru Financial Times că nu este „sigur” dacă va da undă verde Kievului pentru producția interceptoarelor, menționate în material ca fiind singurele capabile să doboare rachete balistice rusești. [...]
O explozie provocată de un „dispozitiv artizanal” într-o cafenea din Moscova a ucis trei persoane și a rănit alte 21 , potrivit informațiilor transmise de Agerpres . Incidentul readuce în prim-plan riscul de securitate din capitala Rusiei, într-un context în care autoritățile se confruntă cu un istoric de atacuri și cu tensiuni amplificate după declanșarea războiului din Ucraina. Explozia a avut loc sâmbătă, într-un restaurant din piața Kudrinskaia, iar autoritățile au indicat că dispozitivul era transportat de o femeie necunoscută. Comitetul antiterorist , citat de agențiile ruse de presă, a anunțat că deflagrația a provocat moartea a trei persoane. Potrivit aceleiași structuri, victimele sunt un client, femeia care ar fi transportat dispozitivul și un agent de securitate care i-ar fi refuzat accesul în cafenea. Poliția din Moscova a precizat că la fața locului se află anchetatori și tehnicieni ai poliției științifice și că este în desfășurare o expertiză a scenei. În paralel, canale rusești de pe Telegram au difuzat înregistrări video cu numeroase autospeciale de pompieri și ambulanțe intervenind la locul incidentului. Context: un nou episod într-un șir de atacuri și acuzații Rusia a fost ținta mai multor acte teroriste în trecut, inclusiv la Moscova. În plus, de la începutul războiului din Ucraina în 2022, serviciile secrete ucrainene au revendicat sau au fost acuzate de mai multe atentate ori tentative de asasinat care au vizat ofițeri militari ruși și persoane publice care susțin conflictul, mai notează materialul. În ultimii ani, mai mulți generali ruși și responsabili locali instalați de Moscova în teritoriile ucrainene ocupate au fost uciși sau răniți în atentate cu bombă. Ca exemple, sunt menționate moartea Dariei Dughina, în august 2022, în explozia unei mașini, și decesul bloggerului militar Maksim Fomin, în aprilie 2023, după explozia unei statuete-capcană oferite într-o cafenea din Sankt-Petersburg. Deocamdată, informațiile disponibile nu indică cine a plasat sau a activat dispozitivul și nici un motiv oficial al atacului; ancheta este în curs, conform autorităților citate. [...]
Rusia își consumă stocurile de rachete mai repede decât le produce , în timp ce ritmul de înaintare pe front rămâne redus și fără câștiguri operaționale semnificative, potrivit evaluării Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) publicate de Kyiv Post . Analiza notează că, la două luni și jumătate de la începutul ofensivei ruse de primăvară-vară 2026, avansul rusesc „rămâne scăzut”, iar operațiunile nu au generat rezultate relevante la nivel operațional. În același timp, forțele ruse ar fi înregistrat în iulie „cea mai mare rată a pierderilor” din 2026, fără o creștere corespunzătoare a ritmului de înaintare. Presiune pe stocurile de rachete și schimbarea mixului de armament ISW susține că Rusia a lansat în iulie 2026 un număr record de rachete împotriva Ucrainei și că a tras „mai multe rachete decât produce pe lună”, ceea ce indică o presiune asupra stocurilor. În acest context, Rusia ar folosi tot mai mult rachete S-400 și Zirkon pentru a compensa „deficitele” din stocurile de rachete balistice. Totodată, forțele ruse ar continua să exploateze deficitul Ucrainei de interceptoare Patriot , printr-o nouă serie amplă de atacuri cu rachete balistice și drone în noaptea de 31 iulie spre 1 august, cu ținte principale în regiunea Kyiv. Ținte energetice și logistice: escaladare pe infrastructura civilă Evaluarea mai indică o intensificare a loviturilor ruse cu drone și bombe planate (muniții ghidate care planează spre țintă) asupra infrastructurii ucrainene de combustibil și energie, inclusiv asupra benzinăriilor. În paralel, Rusia ar viza tot mai mult „centre logistice civile și depozite”. Pe de altă parte, Ucraina ar fi continuat campania de lovituri la distanță mare asupra infrastructurii ruse de petrol și benzină, în Rusia, în zilele de 31 iulie și 1 august. Situația pe teren: fără avansuri confirmate ISW afirmă că nici Ucraina, nici Rusia nu au realizat avansuri confirmate pe 1 august. În același timp, analiza susține că Kremlinul ar încerca să mascheze ritmul lent al înaintării prin „afirmații exagerate”, însă chiar și ritmul revendicat de Moscova ar fi „aproape de pasul pe jos”. Pentru mediul economic, concluzia relevantă este că Rusia pare să mențină un nivel ridicat al loviturilor cu rachete și drone cu costuri crescânde (inclusiv prin consum de stocuri), fără ca acest efort să se traducă, cel puțin în această etapă, în câștiguri operaționale confirmate pe front. [...]
Kievul încearcă să extindă Starlink la lovituri în Rusia, mutând decizia la Musk. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , i-a cerut lui Donald Trump și altor oficiali americani să ajute Ucraina să obțină acordul lui Elon Musk pentru a folosi sistemul de comunicații prin satelit Starlink la ghidarea atacurilor pe teritoriul Rusiei, potrivit Mediafax . Solicitarea vine pe fondul presiunii pentru o utilizare mai extinsă a Starlink, în condițiile în care Zelenski caută alternative care să reducă dependența de sistemele americane de apărare aeriană Patriot, necesare pentru a contracara atacurile constante cu rachete și drone ale Rusiei asupra Ucrainei, potrivit Associated Press (AP), citată de Mediafax. În același context, AP notează că interceptoarele „sunt din ce în ce mai puține”, pe măsură ce războiul SUA și Israel împotriva Iranului continuă, iar Trump ar fi renunțat vineri la un angajament recent de a acorda Ucrainei o licență pentru a produce aceste interceptoare. Zelenski i-ar fi adresat cererea direct lui Trump într-o întâlnire din Biroul Oval, în această săptămână, în timpul unei vizite scurte la Washington, potrivit unei persoane familiarizate cu situația. Ulterior, el le-ar fi spus parlamentarilor, pe Dealul Capitoliului, că dorește ca Starlink să ajute la vizarea atacurilor din interiorul Rusiei, potrivit unei persoane prezente în sală. Trump nu s-a angajat să dea curs solicitării. De ce contează: Starlink, infrastructură privată cu limitări impuse de proprietar Musk le-a permis ucrainenilor să utilizeze Starlink pe propriul teritoriu, inclusiv în regiunile ucrainene ocupate de ruși, însă a restricționat utilizarea sistemului în interiorul Rusiei. În acest cadru, o eventuală extindere ar depinde de acordul proprietarului infrastructurii, SpaceX, compania care deține Starlink. Casa Albă, Ambasada Ucrainei la Washington și oficialii SpaceX nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind cererea lui Zelenski, mai arată materialul. Riscurile invocate: amenințări la adresa constelației de sateliți Potrivit AP, acordarea permisiunii pentru o utilizare extinsă a Starlink ar putea veni cu riscuri pentru Musk. Agenția a relatat anterior că două servicii de informații din țări NATO suspectează că Rusia dezvoltă o nouă armă antisatelit, care ar putea viza constelația Starlink cu nori de șrapnel pe orbită. Rusia consideră Starlink o amenințare gravă, iar miile de sateliți pe orbită joasă au fost „esențiali” pentru supraviețuirea Ucrainei în fața invaziei la scară largă începută în februarie 2022, potrivit aceleiași surse. [...]
