Știri
Știri din categoria Externe
Rusia condiționează un armistițiu de o redesenare a arhitecturii de securitate în Europa, inclusiv prin limitarea rolului nuclear al Regatului Unit în apărarea colectivă a NATO, potrivit Digi24, care citează o relatare din The Telegraph. Cererea apare în contextul negocierilor menite să pună capăt războiului din Ucraina și sugerează că Moscova încearcă să obțină concesii structurale, nu doar un acord punctual de încetare a focului.
În lista de propuneri prezentată de reprezentanții ruși pentru negocieri, Kremlinul ar insista ca Londra să înceteze să-și folosească „capacitățile nucleare” pentru a apăra alte țări europene. The Telegraph notează că Regatul Unit este singura țară europeană care utilizează submarine dotate cu arme nucleare pentru a asigura apărarea colectivă a NATO.
Aceeași listă de condiții include, potrivit sursei citate, cereri care ar afecta direct postura NATO pe flancul estic și ar limita sprijinul occidental pentru Ucraina:
Digi24 mai relatează că liderul de la Kremlin ar fi dispus să ia în considerare un armistițiu numai dacă aceste condiții sunt îndeplinite.
Pe lângă cererile legate de NATO, Kremlinul urmărește să păstreze controlul asupra teritoriilor ucrainene ocupate după încheierea războiului, potrivit articolului. În schimb, Moscova ar fi dispusă să nu împiedice aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, cu condiția ca Kievul să nu participe la politica comună de apărare a blocului.
În paralel, diplomatul rus Alexey Drobinin a declarat că Moscova este deschisă la încheierea unor pacte bilaterale de neagresiune cu țări membre ale NATO.
Digi24 consemnează că prim-ministrul britanic Andy Burnham a spus recent că securitatea Europei nu poate fi condiționată de acorduri cu Rusia.
Publicația amintește și de informații atribuite NYT, potrivit cărora oficialii ruși ar fi transmis la Abu Dhabi că privesc în continuare Războiul Rece și Blocul de la Varșovia drept un model pentru Europa postbelică. În același timp, potrivit unei surse a NYT, emisarii speciali ai președintelui SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, le-ar fi cerut reprezentanților ruși să „privească spre viitor”.
Totuși, la o întâlnire ulterioară la Moscova, Putin le-ar fi spus americanilor că cererea Rusiei din 2021 privind retragerea trupelor NATO la pozițiile din 1997 reflectă în continuare „viziunea Rusiei asupra pilonilor arhitecturii de securitate”, potrivit articolului.
Recomandate
Ucraina și Rusia au convenit un schimb de până la 1.300 de prizonieri de război de fiecare parte , iar Europa ar urma să intre direct la masa negocierilor în runda următoare, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski din 13 noiembrie. Acordul pentru schimbul de prizonieri – estimat între 1.200 și 1.300 de persoane din fiecare tabără – vine după discuții mediate de SUA, desfășurate la Abu Dhabi și, ulterior, la Moscova. Zelenski a spus că negociatorii încă definitivează cifra exactă, dar „semnalul principal” ar fi realizarea celui mai mare schimb de prizonieri din întregul război. Schimbul de prizonieri: miza operațională și dimensiunea fără precedent Zelenski a precizat că Ucraina a susținut la Abu Dhabi o propunere mai ambițioasă, de tip „toți pentru toți”, însă consultările ulterioare de la Moscova – între Vladimir Putin și emisarii speciali ai SUA Steve Witkoff și Jared Kushner – au dus la un angajament pentru un schimb de peste 1.000 de persoane de fiecare parte. Dacă se concretizează, operațiunea ar depăși semnificativ schimburile recente, inclusiv cel din 23 octombrie, când Ucraina a repatriat 270 de militari și civili, mulți dintre ei ținuți în captivitate din 2022, după asediul Mariupolului. Europa, din „camera alăturată” la masa negocierilor Un element cu impact direct asupra arhitecturii negocierilor este acceptarea participării europene „la aceeași masă” în runda următoare. Zelenski a afirmat că insistența Kievului pentru includerea deplină a Europei a fost acceptată de Washington și apoi agreată de Moscova în discuțiile de la Kremlin. În viziunea prezentată, Europa ar urma să fie reprezentată de o delegație de trei până la cinci oficiali, iar Zelenski le-a cerut aliaților europeni să definitiveze componența până la finalul lunii noiembrie, menționând că Ucraina ar avea ultimul cuvânt asupra configurației. Printre variantele discutate la Abu Dhabi, potrivit lui Zelenski, s-ar fi aflat: lideri de vârf din UE și NATO; sau consilieri de securitate națională din grupul E4 (Marea Britanie, Franța, Germania, Italia), cu posibile participări din Finlanda, Norvegia și Polonia. Ordinea negocierilor: avertismentul Kievului către SUA Zelenski a avertizat și asupra unor demersuri americane de a atrage Rusia în discuții prin prioritizarea unei noi arhitecturi globale și europene de securitate „post-război” înainte de oprirea ostilităților. În opinia sa, o astfel de abordare ar fi „periculoasă”, deoarece Moscova ar urmări rescrierea regulilor de securitate europene în avantaj propriu. Președintele ucrainean a insistat asupra unei succesiuni „stricte” a pașilor: încetarea focului, oprirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și obținerea unor garanții de securitate obligatorii pentru Kiev, abia apoi discuții mai largi despre cadre continentale. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că revizuirea arhitecturii de securitate europene cerută de Kremlin poate alimenta noi războaie , insistând că singurele garanții credibile pentru continent rămân UE și NATO, potrivit Agerpres . Declarațiile președintelui ucrainean au fost făcute vineri, într-o discuție cu jurnaliștii, dar au fost publicate abia sâmbătă, după ridicarea embargoului, notează agenția, care citează AFP. „Este periculos, deoarece, în opinia mea, tocmai astfel de lucruri duc la războaie sau la escaladări.” Miza: cine stabilește „regulile” de securitate în Europa Zelenski a susținut că încercarea Moscovei de a modifica arhitectura de securitate a continentului este „periculoasă” și ar putea duce la noi conflicte. În acest context, liderul ucrainean a prezentat integrarea în structurile occidentale drept singura opțiune viabilă pentru stabilitate. „Singura securitate reală pentru Europa este reprezentată de UE și NATO.” „Asta e tot. Nu există o altă securitate pentru Europa.” În materialul Agerpres nu sunt detaliate care sunt „noile cerințe” ale lui Vladimir Putin la care se referă Zelenski, dincolo de ideea generală a schimbării arhitecturii de securitate europene. [...]
Posibila condiționare a aderării Ucrainei la NATO de concesii teritoriale a reapărut în discuțiile diplomatice, după ce președintele Volodîmîr Zelenski a spus că negociatori americani au întrebat, pentru prima dată, dacă Kievul ar accepta retrageri din est în schimbul unei perspective de intrare în Alianță, relatează Al Jazeera . În paralel, războiul a continuat cu atacuri cu drone de ambele părți. Autoritățile ruse au anunțat că un atac ucrainean cu drone a ucis o mamă, un tată și fiica lor de 24 de luni în localitatea Proletarsky, din regiunea Belgorod, la aproximativ 20 km de granița cu Ucraina. Ministerul rus al Apărării a susținut că armata a interceptat 29 de drone ucrainene peste noapte, inclusiv mai multe deasupra regiunii Moscova. Ce a spus Zelenski despre „opțiunea NATO” și Donbas Potrivit declarațiilor făcute vineri reporterilor (sub embargo până sâmbătă), Zelenski a afirmat că, la discuțiile din această săptămână de la Abu Dhabi , negociatorii SUA au întrebat dacă Ucraina și-ar retrage trupele din regiunea estică Donbas în schimbul aderării la NATO. Zelenski a precizat că întrebarea a fost ridicată pentru prima dată, dar că nu există o ofertă concretă. El a reiterat că Ucraina nu își va retrage trupele, însă a indicat că subiectul ar putea fi supus unui referendum dacă Kievul ar primi: garanții de securitate ferme; finanțare pentru forțele armate; bani pentru reconstrucție. „NATO a revenit pe agendă”, a spus Zelenski, potrivit relatării. Donbas include regiunile Donețk și Luhansk, parțial ocupate de Rusia. Moscova cere retragerea ucraineană din zonele pe care Kievul încă le controlează și se opune aderării Ucrainei la NATO, ai cărei membri își asumă apărarea reciprocă. Contextul negocierilor și miza de securitate Zelenski a mai spus că nu va modifica Constituția Ucrainei pentru a o face neutră, argumentând că o astfel de schimbare nu ar garanta securitate pe termen lung. În același timp, el a descris Uniunea Europeană și NATO drept „singura securitate reală” a Europei și a avertizat că tentativa Moscovei de a „revizui” arhitectura de securitate a continentului este periculoasă, deoarece poate duce la războaie sau escaladări. Reluarea discuțiilor directe mediate de SUA între Rusia și Ucraina, în această săptămână, a alimentat speranțe privind un posibil final mai rapid al războiului, însă, în afară de schimburi de prizonieri, sursa notează că s-a înregistrat puțin progres. Reprezentanți europeni ar urma să participe la următoarea rundă de negocieri. Atacuri cu drone: cifrele raportate de cele două părți Ucraina a transmis, prin forțele aeriene, că Rusia a lansat 96 de drone de vineri seara, dintre care 81 ar fi fost doborâte sau bruiate electronic până sâmbătă dimineață. Au fost raportate lovituri în opt locații și căderi de resturi în alte două, iar un furnizor local de energie a anunțat întreruperi în unele zone din nord-estul regiunii Sumî. Informațiile despre interceptări și pagube provin din raportările părților implicate și nu sunt prezentate în material ca fiind verificate independent. [...]
Finlanda exclude orice discuție despre ieșirea din NATO , respingând ideea că o astfel de condiție ar putea intra pe agenda unor negocieri de pace privind Ucraina, potrivit Profit . Mesajul vine de la ministrul finlandez al apărării, Antti Häkkänen , care afirmă că apartenența Finlandei la alianță „nu este negociabilă”. Reacția este legată de o presupusă condiție atribuită Rusiei în contextul discuțiilor despre pace: ca Finlanda să părăsească NATO. În formularea ministrului, o asemenea solicitare nu ar avea loc în negocieri, iar Rusia „știe asta”, poziția fiind prezentată ca una fermă și fără spațiu de compromis. Dincolo de dimensiunea politică, semnalul are relevanță de securitate regională: Finlanda transmite că arhitectura sa de apărare și angajamentele din cadrul NATO nu pot fi folosite ca monedă de schimb în dosarul ucrainean, ceea ce reduce marja unor eventuale „pachete” de concesii în negocieri. [...]
Emmanuel Macron avertizează că reducerea ajutorului pentru Ucraina riscă să slăbească pe termen lung securitatea Europei , într-un moment în care tema finanțării Kievului intră direct în campania prezidențială din Franța, potrivit Digi24 . Mesajul vine după ce Marine Le Pen , candidată a extremei drepte și favorită în cursa pentru Élysée, a spus că ar intenționa să oprească finanțarea Ucrainei dacă va câștiga alegerile. Macron susține că limitarea resurselor pentru Kiev ar putea împinge Ucraina să accepte o „pace nedreaptă” și ar crea o vulnerabilitate de durată pentru întregul continent. Într-un mesaj publicat pe platforma X, președintele francez a transmis că o astfel de abordare ar deschide calea unui nou conflict. „Aceasta este o rețetă pentru următorul război. Aceasta nu poate fi poziția Franței.” Ajutorul pentru Ucraina, tratat ca investiție de securitate Președintele Franței leagă explicit sprijinul pentru Ucraina de protecția directă a Franței și a europenilor. El avertizează că, dacă Rusia își impune voința asupra unei țări europene „prin forță”, efectul ar fi slăbirea întregii Europe. „A ajuta Ucraina să se apere înseamnă a proteja Franța și poporul francez.” În același context, Digi24 notează că Marine Le Pen ar urma să oprească ajutorul financiar după o perioadă de grație de șase luni, dacă va fi aleasă. Miza politică internă: finanțarea Kievului devine linie de falie electorală Poziția lui Le Pen a fost criticată de reprezentanți ai guvernului și de candidați din mai multe zone politice, de la social-democrați până la dreapta. În paralel, Jean-Luc Mélenchon (La France Insoumise), cel mai bine plasat în sondaje pentru a o înfrunta pe Le Pen în turul al doilea din mai, este acuzat de adversari că ar avea o poziție favorabilă Rusiei, potrivit aceleiași surse. Macron: Putin „nu dorește să negocieze” Macron afirmă că discuțiile recente cu emisari americani ar fi indicat lipsa de interes a liderului de la Kremlin pentru o soluție negociată. În evaluarea sa, Rusia ar miza pe intensificarea atacurilor asupra civililor și pe provocarea unei crize energetice în Ucraina, pentru a forța capitularea. „Este clar că el pariază pe forțarea Ucrainei să capituleze prin intensificarea atacurilor împotriva civililor și prin încercarea de a arunca țara în întuneric în această iarnă. Responsabilitatea noastră este să dejucăm acest pariu.” Macron mai spune că statele europene trebuie să își definească mai clar obiectivele pentru perioada de după război și să precizeze ce așteaptă de la Statele Unite în privința garanțiilor de securitate pe termen lung pentru continent. [...]
Rusia reia mesajul că NATO ar slăbi securitatea europeană , într-un nou episod de retorică ce vizează direct arhitectura de securitate a continentului, potrivit Digi24 . Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a susținut sâmbătă că Europa „ar fi, probabil, mult mai solidă” din punct de vedere al securității dacă Alianța Nord-Atlantică nu ar exista. În declarațiile citate de Agerpres, Zaharova a prezentat NATO drept un factor care ar fi „slăbit” securitatea, comparând alianța cu o „măsea stricată” care ar afecta „sistemul imunitar” al Europei și ar consuma „o cantitate colosală de resurse” pentru măsuri de reacție. „Dacă NATO nu ar exista (...) securitatea în Europa ar fi, probabil, mult mai solidă.” „NATO este tocmai acea organizaţie care (...) ca o măsea stricată (...) a slăbit sistemul imunitar al Europei (...) solicitând şi consumând o cantitate colosală de resurse pentru măsuri de reacţie.” Contextul: disputa pe „arhitectura de securitate” a Europei Potrivit materialului, Zaharova a răspuns criticilor legate de apelurile Moscovei pentru o reorganizare a arhitecturii de securitate europene. Ea a reacționat și la o declarație a cancelarului german Friedrich Merz , relatată de agenția rusă de presă TASS, în care acesta a respins ideea unor discuții cu Rusia pe această temă. „Nu trebuie să discutăm despre asta – ea există deja.” Ce urmează: poziția europeană rămâne de respingere Propunerea Moscovei privind reorganizarea arhitecturii de securitate europene a fost „respinsă recent” de liderii europeni, reuniți la un summit la Dublin, notează Digi24. În acest context, declarațiile Moscovei indică menținerea unei linii de confruntare politică pe tema rolului NATO în Europa, fără semnale, în informațiile prezentate, privind o schimbare de poziție la nivel european. [...]
