Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump și Benjamin Netanyahu au convenit să se întâlnească în curând în SUA, o mișcare cu potențial de a influența negocierile de pace cu Iranul, pe fondul tensiunilor recente dintre cei doi lideri, potrivit Economica.
Discuția are loc în contextul unor relatări despre divergențe legate de eforturile de a pune capăt conflictului din Orientul Mijlociu, conflict care, conform articolului, a început la sfârșitul lunii februarie, odată cu bombardamente americano-israeliene asupra Iranului.
Biroul premierului israelian a transmis că Netanyahu a subliniat, în conversația cu Trump, rolul Statelor Unite ca „garanții libertății în lume” și a evidențiat aprecierea Israelului pentru relațiile strânse dintre cele două țări.
„Prim-ministrul a subliniat în conversaţia lor că Statele Unite sunt garanţii libertăţii în lume şi că Israelul apreciază foarte mult legăturile strânse dintre cele două naţiuni”
Totodată, Netanyahu l-a felicitat pe Trump cu prilejul celei de-a 250-a aniversări a independenței SUA, iar cei doi „au convenit să se întâlnească în curând în SUA”, potrivit comunicatului citat.
Statele Unite rămân principalul aliat al Israelului, însă articolul notează că Trump l-a criticat public în mod repetat pe Netanyahu în ultimele săptămâni. Motivul invocat este că ofensiva Israelului în Liban împotriva Hezbollah — grupare șiită pro-iraniană — a amenințat negocierile de pace cu Iranul.
În acest cadru, o întâlnire la nivel înalt în SUA poate deveni un test pentru coordonarea politică dintre Washington și Ierusalim și pentru direcția negocierilor privind încheierea păcii cu Iranul, fără ca materialul să ofere, deocamdată, un calendar sau obiective concrete ale discuțiilor.
Recomandate
Draftul declarației NATO de la Ankara pune presiune pe bugetele de apărare europene , în condițiile în care SUA își reafirmă formal angajamentul față de Articolul 5, dar semnalizează tot mai apăsat că vor reduce din resursele militare puse la dispoziția Alianței, potrivit Antena 3 . Documentul pregătit pentru summitul NATO de la Ankara (7–8 iulie) ar urma să reconfirme principiul apărării colective („un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor”), inclusiv cu un angajament explicit al președintelui american Donald Trump. În același timp, proiectul califică Rusia drept o „amenințare pe termen lung” pentru securitatea euro-atlantică. Semnalul-cheie pentru Europa: mai multă autonomie, mai multe investiții Pe fondul tensiunilor din ultimele luni, statele europene din NATO încearcă să convingă administrația Trump că securitatea continentului nu mai poate depinde în aceeași măsură de armata americană, într-o tranziție descrisă în material drept „NATO 3.0” – o arhitectură în care Europa își conduce propriile capacități de apărare. În paralel, Trump a criticat în repetate rânduri aliații care, în opinia sa, nu contribuie „echitabil” la costurile de securitate și a reluat acuzații că partenerii NATO nu au sprijinit SUA în ofensiva împotriva Iranului. Reduceri anunțate de SUA în „modelul de forțe” al NATO Un element cu impact operațional direct este decizia Washingtonului, anunțată în luna mai, de a reduce resursele militare puse la dispoziția NATO „chiar și în perioade de război”, astfel încât anumite capabilități – inclusiv bombardiere strategice, avioane de luptă, submarine și nave de război – să nu mai fie disponibile pentru utilizare europeană în caz de conflict. Ambasadorul SUA la NATO, Mathew Whittaker, a declarat într-un briefing la Bruxelles că aliații au fost informați despre această reducere, argumentând că europenii „nu pot continua să profite de contribuabilii americani”. Cifrele invocate de NATO: creșteri de cheltuieli, dar și o problemă de execuție În același context, secretarul general al NATO, Mark Rutte , urmează să evidențieze că Europa și Canada și-au majorat cheltuielile de bază pentru apărare cu 20% față de anul precedent, iar investițiile suplimentare pentru 2025 și 2026 ar însuma aproape 258 de miliarde de dolari (225 de miliarde de euro). Rutte ar urma să insiste și pe ideea că nivelul cheltuielilor trebuie transformat în capabilități militare efectiv utilizabile, ceea ce implică: mai mulți militari pentru atingerea obiectivelor „NATO 3.0”; extinderea și accelerarea capacităților de producție ale industriei europene de apărare. Ce mai include proiectul de declarație Conform copiei consultate de Euronews, documentul mai conține: o formulare potrivit căreia „Iranul nu poate deține niciodată o armă nucleară”; un sprijin suplimentar de 70 de miliarde de euro pentru Ucraina, cu menținerea în 2027 a unor niveluri „cel puțin echivalente”. Textul a fost negociat și agreat în prealabil de cele 32 de state aliate la nivel de ambasadori, dar urmează să fie validat oficial de lideri la finalul summitului, pe 8 iulie. [...]
Mesajul transmis de Sorin Grindeanu de Ziua Independenței SUA readuce în prim-plan miza politică a Parteneriatului Strategic România–Statele Unite , într-un moment simbolic pentru americani, care marchează 250 de ani de la adoptarea Declarației de Independență, potrivit Adevărul . Liderul social-democrat a publicat mesajul pe Facebook, unde a apreciat rolul Statelor Unite în promovarea valorilor democratice și a transmis felicitări poporului american. „Statele Unite ale Americii rămân un reper al democrației! La 250 de ani de la înființare, SUA demonstrează că o viziune corectă te poate propulsa în primul eșalon al statelor puternice, indiferent de contextele istorice. La mulți ani America! Happy Independence Day!” Contextul aniversării: 250 de ani și un discurs al lui Donald Trump Aniversarea din acest an are o semnificație aparte pentru SUA, care celebrează un sfert de mileniu de la proclamarea independenței. Festivitățile au fost deschise de președintele Donald Trump printr-un discurs la Muntele Rushmore , în care a elogiat istoria Statelor Unite și a descris America drept „cea mai de succes, cea mai realizată şi cea mai excepțională națiune” din istoria omenirii. Programul pregătit pentru 4 iulie a fost afectat de temperaturile extrem de ridicate dintr-o mare parte a țării, ceea ce a dus la anularea sau amânarea unor parade, concerte și spectacole de artificii. Reper pentru București: recepția Ambasadei SUA și mesajele oficialilor români În România, aniversarea a fost marcată la finalul lunii iunie printr-o recepție oficială organizată de Ambasada SUA la București, în cadrul programului dedicat celor 250 de ani de la independența americană. La eveniment au participat președintele Nicușor Dan și premierul interimar Ilie Bolojan, care au vorbit despre importanța Parteneriatului Strategic și relația bilaterală. [...]
Iran pregătește o înmormântare de mai multe zile pentru ayatollahul Ali Khamenei , mizând pe mobilizarea a milioane de oameni la Teheran ca semnal de forță internă și externă , într-un moment în care regimul încearcă să-și consolideze poziția de negociere după războiul care i-a adus moartea liderului suprem, potrivit NPR . Ceremoniile ar urma să înceapă sâmbătă, iar autoritățile se așteaptă la scene comparabile cu funeraliile ayatollahului Ruhollah Khomeini din 1989. Miza politică este dublă: întărirea coeziunii interne după un conflict descris drept „devastator” și proiectarea unei imagini de stabilitate, în condițiile în care persistă temeri privind o posibilă nouă lovitură israeliană. Funeraliile, folosite ca instrument de presiune în negocieri În același timp, conducerea de la Teheran încearcă să valorifice controlul asupra Strâmtorii Hormuz în discuțiile cu Statele Unite pentru un acord privind încheierea permanentă a războiului, notează materialul. O mobilizare masivă în capitală ar putea oferi un impuls politic regimului, într-un context regional tensionat. Iranul a transmis și un avertisment prin comandamentul militar comun, cerând Israelului și SUA „să evite orice calcul greșit” în zilele următoare, pe fondul amenințărilor repetate ale Israelului la adresa noului lider suprem. Detalii despre ceremonii și perturbările anunțate în Teheran Vineri, sicriul lui Khamenei, acoperit cu drapel, a fost expus la Grand Mosalla din Teheran, alături de sicriele unor membri ai familiei uciși în atacul aerian israelian din primele momente ale războiului din 28 februarie. Printre cei omagiați se află, potrivit relatării, un ginere, fiica cea mare, o nepoată de 14 luni și soția noului lider suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei. Autoritățile plănuiesc ca trupul neînsuflețit să fie transportat în mai multe orașe din Iran și în Irak, iar la Teheran ar urma să fie închise străzi, spațiul aerian și o parte din activitățile cotidiene pe durata ceremoniilor. Reapariția unui general-cheie și întrebarea privind prezența noului lider suprem Un element urmărit atent este reapariția publică a generalului Ahmad Vahidi, lider al Gărzii Revoluționare paramilitare, văzut pentru prima dată în luni la evenimente legate de funeralii. Potrivit experților citați de Associated Press, Vahidi a devenit un actor important în conturarea poziției dure a Iranului în negocierile pentru încheierea războiului și ar face parte dintr-un cerc restrâns aflat în contact direct cu Mojtaba Khamenei. Rămâne neclar dacă noul lider suprem va apărea la funeraliile tatălui său. În 1989, Ali Khamenei a participat la funeraliile lui Khomeini, într-un moment care a precedat ascensiunea sa la conducerea Iranului pentru decenii. [...]
UE face un pas procedural important spre aderarea Ucrainei și Moldovei, deschizând negocieri pe politica externă , un capitol considerat relativ „ușor” de diplomați, în timp ce dosarele cu impact economic direct – piața internă și politica agricolă comună – rămân cele mai sensibile, potrivit Kyiv Post . Decizia de a iniția negocierile pe regulile comune ale UE în materie de politică externă a fost agreată la nivel tehnic de statele membre, pe baza informațiilor transmise de trei diplomați către Euractiv. Următorii pași sunt aprobarea de către ambasadorii UE săptămâna viitoare și validarea formală de către miniștrii UE la Bruxelles, pe 14 iulie. De ce contează: capitol „accesibil” acum, blocaje la capitolele cu miză economică Diplomații UE descriu capitolul de politică externă drept „ultimul câștig ușor” pe drumul administrativ al aderării. În schimb, clusterele rămase – care includ domenii mai politizate, precum politica agricolă comună și piața internă – sunt anticipate ca fiind mai complicate. În arhitectura negocierilor de aderare, legislația UE este grupată în „clustere” (pachete tematice). Conform informațiilor din material, patru astfel de clustere rămân încă neîncepute. Context politic: Ungaria a frânat procesul, semnale de schimbare după alegeri Negocierile privind parcursul de aderare al Ucrainei și Moldovei au fost blocate deoarece premierul Ungariei, Viktor Orbán , a împiedicat avansarea procesului. După alegerile naționale din aprilie, noul prim-ministru, Péter Magyar, ar fi indicat o abordare mai pragmatică față de perspectiva aderării Ucrainei. Chiar dacă UE a fost de acord luna trecută să deschidă primul cluster – cel privind fundamentele statului de drept – avansarea către următoarele etape a întâmpinat rezistență. La Consiliul European din iunie, liderii au eliminat formularea care cerea deschiderea clusterelor rămase „cât mai curând posibil”, modificare atribuită opoziției venite din Budapesta. Moldova rămâne „legată” de Ucraina în calendarul de aderare Procesul de aderare al Moldovei a rămas, până acum, strâns conectat de cel al Ucrainei, deși Chișinăul se confruntă cu o rezistență politică semnificativ mai redusă față de candidatura sa, potrivit aceleiași relatări. [...]
Italia încearcă să slăbească angajamentul NATO de finanțare a ajutorului militar pentru Ucraina până în 2027 , cerând eliminarea din proiectul declarației finale a summitului de la Ankara a unei referințe explicite la anul 2027, potrivit Kyiv Post . Miza este una de politică și planificare bugetară: formularea actuală fixează un orizont clar al sprijinului, iar Roma susține că un calendar rigid ar putea îngreuna o eventuală soluție negociată mai devreme cu Rusia. Proiectul de comunicat prevede că aliații NATO ar urma să ofere Ucrainei 70 miliarde euro în asistență militară în 2026 și 2027 . Suma nu ar reprezenta obligații financiare noi, ci ar agrega angajamente anterioare: un nivel anual de 40 miliarde euro , plus încă 30 miliarde euro pe an dintr-un program de împrumuturi al Uniunii Europene. De ce contează formularea: de la „sprijin” la calendar și sume Includerea unei sume și a unui interval de timp ar marca o schimbare față de declarația summitului de anul trecut, care nu menționa explicit termene și valori pentru ajutorul financiar destinat Ucrainei. În acest context, tentativa Italiei de a elimina referința la 2027 vizează reducerea rigidității politice a angajamentului, fără a pune sub semnul întrebării sprijinul în sine, potrivit sursei. Bloomberg, citat de Kyiv Post, notează că Italia ar fi invocat și intensificarea contactelor diplomatice cu Moscova ca argument pentru a evita „blocarea” sprijinului până în 2027, pe motiv că ar putea complica negocieri potențiale. Italia spune că nu va rupe consensul, dar își ajustează instrumentele de sprijin Aceleași informații indică faptul că oficiali familiarizați cu poziția guvernului italian consideră improbabil ca Roma să blocheze consensul în alianță pe acest subiect, subliniind că angajamentul general al Italiei față de Ucraina „nu este pus în discuție”. În paralel, discuțiile despre comunicatul NATO vin după decizii recente ale Italiei privind mecanismele de finanțare: Italia a decis să nu finanțeze achiziția de arme fabricate în SUA pentru Ucraina prin mecanismul NATO „Prioritised Ukraine Requirements List (PURL)” (lista de necesități prioritare), potrivit declarațiilor ministrului apărării Guido Crosetto în parlamentul de la Roma, la 19 iunie. Guvernul a semnalat că probabil nu va participa nici la programul de împrumuturi al UE „Security Action for Europe (SAFE)”, care ar fi pus la dispoziția Italiei 14,9 miliarde euro pentru investiții în apărare, invocând presiuni interne legate de costul vieții și cheltuielile cu energia înaintea alegerilor de anul viitor. Creșterea bugetului de apărare, în pofida reticenței față de unele programe Deși evită anumite instrumente de finanțare, Italia ar urma să își majoreze cheltuielile de apărare. Potrivit materialului, premierul Giorgia Meloni este așteptată să anunțe la summitul de la Ankara că Italia va urca în acest an la 2,8% din PIB pentru apărare. Roma ar fi informat NATO și despre planuri pe termen lung de a aloca 5% din PIB pentru apărare și securitate, cu accent pe securizarea frontierelor, capabilități cibernetice, spațiu și tehnologii cu utilizare duală (civilă și militară). [...]
Incertitudinea privind controlul asupra Kostiantinivkăi complică evaluarea riscului operațional în estul Ucrainei , într-un moment în care Rusia susține că a cucerit orașul, iar Kievul neagă, potrivit Economica . Statul-major al Ucrainei a respins sâmbătă informația, conform Reuters , printr-o poziție tranșantă: „Dezminţim acest lucru. Sunt noi afirmaţii false”. Deși nu a comentat inițial, partea ucraineană a recunoscut recent, prin oficiali militari, că situația de la Kostiantinivka este „dificilă”, iar orașul industrial este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară despre evoluția frontului, Statul-major a menționat doar lupte grele în jurul localității, fără a confirma pierderea controlului. De ce contează: un posibil pas spre controlul integral al Donbasului Dacă informația privind cucerirea s-ar confirma, ar reprezenta un avans pentru Rusia în obiectivul de a ocupa integral bazinul Donbas. În regiunea Donețk, sursa indică drept singurele orașe mai importante rămase sub control ucrainean Sloviansk, Kramatorsk și Drujkivka. În același timp, contradicția dintre afirmațiile Moscovei și dezmințirea Kievului lasă, deocamdată, situația de pe teren neclară, cu implicații directe pentru anticiparea următoarelor mișcări militare în zonă. [...]
