Știri
Știri din categoria Diverse
Un episod de tensiune la vârful relației SUA–Israel arată cât de fragilă poate fi coordonarea diplomatică în negocieri de armistițiu, după ce Bild relatează, pe baza unei cărți de tip „insider”, că Donald Trump l-ar fi certat dur la telefon pe premierul israelian Benjamin „Bibi” Netanjahu în 2025, în timpul discuțiilor privind un armistițiu în războiul din Gaza.
Potrivit publicației, episodul este descris în volumul „Regime Change”, semnat de Maggie Haberman și Jonathan Swan, ambii jurnaliști ai „New York Times”. Cartea susține că disputa a pornit după un atac aerian israelian asupra Qatarului, în momentul în care mediatorii urmau să se întâlnească acolo cu reprezentanți ai Hamas.
În relatarea atribuită cărții, Trump ar fi ridicat tonul la Netanjahu și ar fi spus:
„Toți au ajuns sătui de tine, Bibi. Toți evreii au ajuns sătui de tine!”
Dincolo de componenta personală, miza este una de funcționare a negocierilor: dacă un aliat-cheie acționează militar într-un punct sensibil al procesului de mediere (în acest caz, Qatar), costul imediat este blocarea sau întârzierea discuțiilor, iar costul pe termen mai lung este pierderea încrederii între echipele de negociere.
Bild mai notează că, potrivit aceleiași cărți, la discuții ar fi participat și Jared Kushner, precum și emisarul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, ambii fiind descriși ca foarte nemulțumiți de evoluții.
Publicația scrie că Trump și negociatorii săi ar fi urmărit ca Netanjahu să accepte un „plan în 20 de puncte” elaborat de Kushner pentru încheierea războiului din Gaza, conflict declanșat după atacul Hamas din 7 octombrie 2023.
În versiunea prezentată, Trump i-ar fi transmis ulterior lui Netanjahu că un acord era aproape și că nu se poate retrage din proces, invocând inclusiv sprijinul său pentru Israel. Conform articolului, „două zile mai târziu” cei doi au apărut împreună în public și au anunțat acordul.
Bild consemnează că, după întrebări din partea presei, Casa Albă ar fi insistat că relațiile dintre Trump și Netanjahu rămân „cele mai bune” și că parteneriatul SUA–Israel este „de neclintit”. În același timp, articolul indică faptul că ar fi existat noi tensiuni, inclusiv pe fondul negocierilor de pace ale lui Trump cu Iranul, și redă și alte formulări atribuite lui Trump, fără a oferi detalii independente care să le confirme.
Informațiile provin dintr-o relatare bazată pe o carte; articolul nu prezintă dovezi publice (transcrieri/înregistrări) ale convorbirii, astfel că detaliile rămân, în această etapă, la nivel de afirmații atribuite autorilor volumului.
Recomandate
Aliații NATO pregătesc un pachet de sprijin pentru Ucraina de 70 de miliarde de euro (aprox. 350 miliarde lei) și noi contracte de armament , iar miza economică este accelerarea producției industriale de apărare în Europa, potrivit Libertatea , care citează Politico . Summitul NATO este programat la Ankara, pe 7-8 iulie, iar diplomați ai alianței au declarat pentru Politico că liderii vor discuta atât despre noi acorduri de achiziții de armament, cât și despre creșterea producției de arme la nivelul alianței. Suma exactă pentru contractele de armament nu este încă stabilită, iar unele acorduri ar putea fi convenite în avans și apoi reformulate în documentele finale. Unghiul economic: industrie de apărare „în serie”, nu doar echipamente scumpe Conform informațiilor citate, secretarul general al NATO, Mark Rutte , ar urmări să centreze reuniunea pe stimularea producției industriale de apărare, inclusiv pentru a reduce tensiunile interne din alianță. Accentul ar reflecta dificultatea de a împinge industria europeană să treacă de la armament „de mare valoare” la producție rapidă, în serie. În același timp, promisiunea unor noi acorduri de apărare ar urma să ofere și un argument economic pro-NATO care să rezoneze cu președintele SUA, Donald Trump, în contextul criticilor sale repetate la adresa alianței după revenirea la Casa Albă, anul trecut. 70 de miliarde de euro pentru Ucraina și o țintă similară pentru anul viitor În proiectul de declarație comună, aliații NATO ar urma să promită sprijin pentru Ucraina sub forma unui ajutor militar de 70 de miliarde de euro (aprox. 350 miliarde lei) și să garanteze „cel puțin” o sumă echivalentă pentru anul viitor, potrivit diplomaților citați. Politico notează că nu se preconizează participarea Statelor Unite la această țintă de finanțare. Unul dintre diplomați a indicat că sprijinul pentru Ucraina va fi, cel mai probabil, punctul cel mai controversat al negocierilor, deși un alt diplomat de rang înalt a spus că discuțiile pe proiect „decurg fără probleme”. Presiune pe cheltuieli și recalibrarea rolului SUA în Europa În paralel, proiectul de declarație ar urma să reflecte „transferul de responsabilitate” către Europa, pe fondul reorientării SUA către alte priorități. În acest context, șeful apărării din SUA, Pete Hegseth, a anunțat o revizuire de șase luni a prezenței militare americane în Europa, ca formă de presiune pentru creșterea cheltuielilor de apărare. Totodată, Washingtonul ar fi transmis aliaților că va aloca mai puține echipamente de luptă (precum avioane, submarine și drone) în rezerva de capabilități pe care NATO o poate accesa în timp de război. Ce capabilități ar urma să finanțeze europenii Potrivit proiectului descris de diplomați, aliații europeni ar urma să își asume o implicare mai mare în apărarea continentului, cu investiții menționate explicit în: capabilități de atac „în adâncime” (rachete cu rază lungă de acțiune); sisteme de apărare aeriană; drone. Capabilitățile de lovire în adâncime sunt prezentate ca subiect sensibil între SUA și Europa: europenii ar dori să le dezvolte pentru descurajarea Rusiei, în timp ce Washingtonul ar fi reticent să permită operarea unor astfel de arme. Politico notează că Pentagonul a refuzat recent să trimită rachete Tomahawk în Germania, invocând riscul ca Moscova să perceapă mișcarea drept o escaladare. Contextul geopolitic: Iran și libertatea de navigație Negocierile pentru declarația finală ar urma să includă și un mesaj către Iran privind libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, pe fondul temerilor europene că problemele rămase nerezolvate după un acord preliminar de încetare a conflictului ar putea domina reuniunea de la Ankara. În proiect, aliații ar solicita și ca Iranul „să nu dobândească niciodată” o armă nucleară, potrivit diplomaților citați. Până la summit, ambasadorii NATO negociază detaliile declarației, care poate suferi modificări „până în ultimul moment”, urmând ca șefii de stat și de guvern să o aprobe la Ankara. [...]
Blocajul politic pune în risc calendarul de reforme și accesul la finanțarea UE , într-un moment în care Bucureștiul are termene apropiate pentru reducerea deficitului și îndeplinirea unor obiective economice, potrivit Digi24 , care citează o analiză Politico. Miza imediată este formarea unui guvern stabil. Conform Politico, președintele Nicușor Dan încearcă să medieze un acord între partidele rivale, după ce ultima coaliție s-a destrămat în aprilie, iar primele două propuneri pentru funcția de prim-ministru nu au strâns suficient sprijin în Parlament. Analiza arată că șeful statului mai are „o singură șansă” să desemneze un nou premier și să obțină validarea acestuia prin vot parlamentar, înainte ca scenariul alegerilor anticipate să devină o opțiune. Presiunea economică: deficit, reforme și bani europeni În paralel cu criza politică, România este „sub presiune” să reducă deficitul bugetar și să îndeplinească obiective-cheie de reformă economică până la finalul lunii august, pentru a-și asigura finanțare UE de aproximativ 11 miliarde de euro (aprox. 55 miliarde lei), potrivit Politico. În același context, Politico notează că agențiile de rating urmăresc evoluțiile, ceea ce ridică miza pentru credibilitatea fiscală și costurile de finanțare ale statului, dacă impasul se prelungește. Alegeri anticipate sau escaladare politică Politico mai scrie că Nicușor Dan ar fi reticent să declanșeze alegeri generale, în condițiile în care rivalii de extremă dreapta din AUR ar avea un avans semnificativ în sondaje. Pe de altă parte, refuzul de a convoca alegeri vine cu propriul risc: oponenți din AUR și din alte partide „amenință deja” că vor încerca suspendarea președintelui, temă reluată recent și în spațiul public (context în Digi24 ). Discuțiile dintre partide au continuat joi, pe fondul negocierilor pentru o formulă de guvernare (detalii în Digi24 ). [...]
Maia Sandu mută accentul pe „ordine în întreprinderile de stat” în următoarele șase luni , indicând o prioritate de guvernare cu impact direct asupra managementului și eficienței sectorului public din Republica Moldova, potrivit Știrile Pro TV . Într-un interviu televizat, președinta Republicii Moldova a spus că nu se gândește, deocamdată, la ce va face după încheierea mandatului, inclusiv la scenariul în care ar deveni prim-ministru. Întrebată dacă ia în calcul această variantă după finalul celui de-al doilea mandat, Sandu a răspuns că „o să se gândească” atunci cum poate contribui mai departe la obiectivul aderării la Uniunea Europeană, relatează NewsMaker. „Am spus că o să contribui în continuare ca Republica Moldova să devină stat membru al UE şi o să mă gândesc atunci cum o să fac asta.” Prioritatea anunțată: întreprinderile de stat, pe agenda guvernului Sandu a indicat explicit o țintă pe termen scurt pentru executiv: „să facem ordine în întreprinderile de stat”, pe care a descris-o drept o prioritate ce „trebuie să devină” centrală pentru guvern în următoarele șase luni. În același context, ea a spus că mai are „doi ani și ceva” din mandat și că sunt „multe lucruri” pe care vrea și trebuie să le facă, invocând promisiunile făcute cetățenilor. Context constituțional și miza succesiunii politice Articolul 80 din Constituția Republicii Moldova prevede că nicio persoană nu poate îndeplini funcția de președinte pentru mai mult de două mandate consecutive. În aceste condiții, având în vedere că Maia Sandu a avut deja două mandate consecutive (2020–2024 și mandatul început după realegerea din 2024), ea nu mai poate candida la următoarele alegeri prezidențiale, care ar urma să aibă loc cel mai probabil în 2028, potrivit NewsMaker. În același context, președinta a respins ideea că l-ar „pregăti” pe Dorin Recean pentru o eventuală candidatură la prezidențiale și a spus că, până acum, nu s-au vehiculat astfel de scenarii nici în legătură cu Recean, nici cu Nicu Popescu, numiți la finalul lui 2025 emisari speciali prin ordin prezidențial. Totodată, Sandu a reiterat că nu intenționează să modifice Constituția pentru a putea candida pentru un al treilea mandat și a respins speculațiile privind o eventuală candidatură la președinția României, menționând anterior că poate contribui la dezvoltarea țării „și din alte funcții”. [...]
Carburanții s-au scumpit a doua zi la rând, cu până la 10 bani/litru , ceea ce împinge costurile de transport în sus chiar înainte de weekend, într-un context în care prețurile la combustibili rămân sub presiune la nivel european. Datele de la pompă sunt prezentate de Libertatea , pe baza informațiilor analizate de pe peco-online.ro . În București, benzina standard are vineri, 26 iunie 2026, un minim de 8,62 lei/l la Petrom , în creștere de la 8,58 lei/l în ziua precedentă (+0,04 lei). În același timp, majoritatea rețelelor se aliniază la 8,68 lei/l, cu variații punctuale față de joi: Rompetrol este la 8,68 lei/l (în scădere de la 8,73 lei/l), OMV la 8,68 lei/l (neschimbat), Mol la 8,68 lei/l (de la 8,58 lei/l, +0,10 lei), Socar la 8,68 lei/l (constant), iar Lukoil tot la 8,68 lei/l (constant). La nivelul celor cinci orașe comparate, cea mai ieftină benzină este la Cluj-Napoca: 8,59 lei/l, față de 8,58 lei/l joi (+0,01 lei). În București, Timișoara, Iași și Constanța, minimul este 8,62 lei/l, de la 8,58 lei/l (+0,04 lei). Motorina: Bucureștiul urcă la 9,18 lei/l la minim, Lukoil ajunge la 9,34 lei/l Pentru motorina standard, minimul din București este vineri 9,18 lei/l la Petrom, după 9,14 lei/l în ziua precedentă (+0,04 lei). Restul prețurilor din rețelele monitorizate se concentrează în jurul a 9,24 lei/l: Rompetrol (constant), OMV (constant), Mol (9,24 lei/l, de la 9,14 lei/l, +0,10 lei), Socar (constant). Cea mai scumpă motorină din lista prezentată este la Lukoil: 9,34 lei/l, de la 9,24 lei/l (+0,10 lei). Pe orașe, cel mai mic preț la motorină este în Cluj-Napoca: 9,09 lei/l, la fel ca joi. În București, Timișoara, Iași și Constanța, motorina este la 9,18 lei/l, de la 9,14 lei/l (+0,04 lei). Context: presiune pe prețuri în UE și semnale nefavorabile pentru România În plan european, prețurile combustibililor și lubrifianților pentru transportul personal au crescut cu 20,7% în Uniunea Europeană în mai 2026 față de mai 2025, potrivit datelor Eurostat citate în articol. Tot Eurostat indică faptul că România este singura țară din UE unde motorina s-a scumpit în mai față de luna precedentă. Unde sunt cele mai mici prețuri la nivel național La nivel național, cea mai ieftină benzină standard este 8,27 lei/l, preț neschimbat „de duminică”, la o stație Petrolium din Albești (județul Mureș). Cea mai ieftină motorină standard este 8,54 lei/l, față de 8,32 lei/l în ziua precedentă (+0,22 lei), la o stație RST din Lungulețu (județul Dâmbovița). Notă: prețurile sunt orientative și pot varia în funcție de stație, ora actualizării și localitate, iar în zilele cu modificări frecvente tarifele se pot schimba de la o oră la alta, conform sursei. [...]
Un contact direct al Budapestei cu Moscova, în plină criză internă în Rusia, ridică semne de întrebare despre poziționarea Ungariei față de sancțiunile UE și riscurile de securitate asociate. Potrivit Libertatea , fostul ministru de externe ungar Péter Szijjártó l-a sunat pe omologul său rus Serghei Lavrov în iunie 2023, în timpul rebeliunii declanșate de Evgheni Prigojin , oferindu-și sprijinul „dacă va fi nevoie”. Convorbirea a avut loc pe fondul speculațiilor că lideri ai Kremlinului ar putea părăsi Moscova în contextul crizei. Szijjártó a întrebat dacă Lavrov este în siguranță, iar ministrul rus i-a răspuns că situația este „sub controlul armatei” și a negat că el sau Vladimir Putin ar fi plecat din capitală. În relatarea preluată de Libertatea din investigația portalului VSquare , oferta de ajutor a lui Szijjártó a fost întâmpinată cu ironie de Lavrov, care ar fi râs și ar fi replicat că „nu are nevoie de nimic”. De ce contează: acuzații privind sancțiunile UE și informații confidențiale Dincolo de episodul telefonic, investigația citată susține că Szijjártó ar fi avut un rol în blocarea sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei și ar fi transmis informații confidențiale despre negocierile europene, inclusiv despre așa-numita „flotă fantomă” a Moscovei (rețea de nave folosite pentru a ocoli restricțiile). Materialul mai menționează o conversație din 30 august 2024, în care Szijjártó ar fi dezvăluit detalii din cadrul Consiliului pentru Afaceri Externe al UE. Contextul convorbirii Apelul a fost plasat în timpul rebeliunii din iunie 2023 a liderului Wagner, Evgheni Prigojin, una dintre cele mai tensionate episoade interne pentru Rusia din ultimii ani. În acel moment au circulat informații și zvonuri despre posibile mutări ale conducerii ruse din Moscova, pe care Lavrov le-a respins în discuția cu oficialul ungar, conform sursei citate. [...]
Serviciile de informații din Letonia avertizează că Rusia ar putea recurge la „provocări” militare în statele baltice sau în Polonia, un scenariu care ar forța NATO să gestioneze rapid o posibilă escaladare pe flancul estic, cu efect direct asupra planificării de apărare și a costurilor de securitate din regiune, potrivit Digi24 , care citează informații publicate de The Guardian . Avertismentul vine de la serviciile letone, care susțin că există indicii privind pregătirea unor acțiuni împotriva statelor baltice sau a Poloniei, dar apreciază că este puțin probabil să fie vorba despre un atac militar de amploare. O declarație similară a fost făcută, săptămâna trecută, de o sursă politică de rang înalt dintr-un al doilea stat membru NATO, care a spus că există indicii că Vladimir Putin „pregătește ceva împotriva statelor baltice”. Ce ar urmări Moscova și ce forme ar putea lua „provocarea” Potrivit sursei politice citate, Kremlinul ar putea încerca să testeze disponibilitatea Statelor Unite de a apăra unele dintre cele mai mici state membre NATO – Estonia, Letonia și Lituania – într-o încercare riscantă de a schimba cursul războiului, în condițiile în care Rusia întâmpină dificultăți în invazia din Ucraina. Serviciile letone consideră că Rusia nu are capacitatea de a deschide un al doilea front, însă ar putea recurge la atacuri hibride – adică acțiuni sub pragul unui război convențional, greu de atribuit și calibrate pentru intimidare. În articol sunt menționate ca exemple lansări de rachete, atacuri cu drone sau alte acțiuni menite să transmită un mesaj de tipul: „Încetați să mai sprijiniți Ucraina, altfel veți avea propriile probleme”. Contextul care alimentează riscul de escaladare Potrivit surselor occidentale citate de The Guardian , există temeri că situația s-ar putea deteriora pe fondul presiunii tot mai mari asupra Kremlinului, în condițiile în care Ucraina își intensifică atacurile cu rază lungă asupra unor ținte din apropierea Moscovei și Sankt Petersburgului. În același timp, informațiile publice care susțin avertismentele sunt descrise ca fiind limitate, spre deosebire de avertismentele detaliate făcute de CIA și MI6 înaintea invaziei ruse pe scară largă din februarie 2022. Expertul Keir Giles (Chatham House) este citat afirmând că Moscova va căuta modalități de a schimba dinamica actuală a conflictului, inclusiv prin extinderea conflictului către alte state sau prin acțiuni în alte zone. De ce contează pentru NATO și ce urmează Semnalele apar înaintea summitului anual al NATO , programat în această lună la Ankara, într-un context descris ca incert în privința angajamentului SUA față de alianță. În acest cadru, o „provocare” pe flancul estic ar testa nu doar capacitatea de reacție militară, ci și coeziunea politică a alianței. În material sunt amintite și episoade anterioare invocate ca exemple de tensiuni și acțiuni de tip sabotaj sau provocare, inclusiv pătrunderea în spațiul aerian al Poloniei a 19 drone-capcană rusești, în septembrie anul trecut, situație care a determinat NATO să ridice avioane de luptă pentru interceptare. O sursă militară occidentală citată de The Guardian avertizează că, pe măsură ce războiul începe să afecteze inclusiv Moscova și Sankt Petersburg, crește riscul unei reacții agresive dacă Vladimir Putin va considera că presiunea asupra sa se intensifică. „Nu pot să ascund faptul că aceasta este o perioadă periculoasă.” [...]
