Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump susține că un acord de pace cu Iranul este „aproape”, iar miza imediată este reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz, un punct-cheie pentru piețele energetice și transportul comercial după luni de perturbări, potrivit Politico. Președintele a scris că „aspectele finale și detaliile” acordului sunt încă în discuție și „vor fi anunțate în curând”.
În avanpremieră, Trump a indicat că înțelegerea ar include redeschiderea Strâmtorii Hormuz, o prioritate majoră pentru Casa Albă și pentru aliații din statele din Golf, în contextul în care tensiunile din zonă au afectat atât piețele globale de energie, cât și rutele de shipping (transport maritim comercial).
Anunțul ar fi cel mai important moment al conflictului de la încetarea focului pe care Trump a declarat-o la începutul lunii aprilie, care a oprit brusc, dar „șubred”, cea mai intensă perioadă a luptelor de până atunci. Politico notează că Iranul a continuat să își afirme controlul asupra strâmtorii după încetarea focului, iar Marina SUA a răspuns în aprilie cu o blocadă proprie a navelor iraniene în coridor.
Perspectiva unui acord este prezentată ca fiind controversată în interiorul Partidului Republican, unde voci influente cer continuarea campaniei militare și pun sub semnul întrebării dacă Iranul ar renunța, în mod real, la pârghiile sale asupra strâmtorii.
Senatorul Lindsey Graham a avertizat, într-o postare pe X, că un acord perceput ca permițând Iranului să supraviețuiască și să păstreze capacitatea de a controla strâmtoarea în viitor ar întări Hezbollah în Liban și milițiile șiite din Irak.
Și senatorul Roger Wicker a criticat ideea unui armistițiu de 60 de zile „zvonit”, susținând că ar fi „un dezastru” dacă se pornește de la premisa că Iranul va negocia cu bună-credință și că ar anula rezultatele „Operation Epic Fury”.
În pofida acestor obiecții, efortul diplomatic ar fi accelerat rapid în weekend, după ce Trump a confirmat că și-a petrecut sâmbăta la Casa Albă discutând cu mai mulți lideri din Orientul Mijlociu. Publicația descrie această succesiune de apeluri drept un semn al abordării adesea contradictorii a administrației: săptămâni în care Trump și consilierii săi au amenințat cu acțiuni militare suplimentare, dar au insistat simultan că o soluție diplomatică rămâne posibilă.
Într-un interviu pentru Axios, Trump a spus că șansele sunt „50/50” fie să obțină un acord „bun”, fie să „îi facă una cu pământul”. Tot sâmbătă, președintele nu avea evenimente publice în calendar, iar Politico menționează că Trump anunțase pe Truth Social cu o zi înainte că rămâne la Casa Albă și nu participă la festivitățile de nuntă din weekend ale fiului său, Donald Trump Jr., invocând „circumstanțe legate de guvernare”.
Trump a mai spus că a avut o convorbire cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, pe care a descris-o drept una care „a mers foarte bine”.
Dincolo de dimensiunea politică, elementul cu impact economic imediat este Strâmtoarea Hormuz: redeschiderea ei ar reduce presiunea asupra fluxurilor de transport maritim și asupra piețelor energetice, după luni de disfuncționalități. Politico nu oferă un calendar precis pentru anunț, dar indică faptul că „detaliile finale” sunt încă negociate și că o comunicare oficială ar urma „în scurt timp”.
Recomandate
Iran a avertizat că ar putea viza rute alternative de export de petrol din Golf dacă statele din regiune se alătură campaniei SUA de izolare economică , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică miza pentru fluxurile comerciale din Orientul Mijlociu într-un moment în care controlul asupra Strâmtorii Hormuz rămâne un punct de blocaj în conflictul dintre Iran, pe de o parte, și SUA și Israel, pe de altă parte. Avertismentul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, într-un interviu acordat postului de stat IRIB. El a spus că Teheranul le cere „tuturor țărilor din apropiere” să nu se alăture „războiului economic” al SUA, altfel vor fi tratate ca „inamici”. „Le spunem tuturor țărilor din apropiere să nu se alăture războiului economic al SUA. Altfel, le vom considera inamici.” Presiunea economică a SUA și riscul de extindere a țintelor Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a anunțat că administrația sa va lansa „cea mai zdrobitoare operațiune economică” de până acum împotriva Iranului. În paralel, Trump a amenințat cu „consecințe economice uriașe” orice țară care oferă Iranului „orice fel de colac de salvare”, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a întărit mesajul cu formula „ori sunteți cu noi, ori împotriva noastră”. În interviu, Rezaei a descris o strategie regională în trei etape, care ar începe cu dezescaladare și negocieri cu vecinii, urmate de încercarea de a-i „separa” de SUA printr-un ton conciliant. Dacă statele vizate rămân aliniate cu Washingtonul, ar urma o perioadă de „reconsiderare”, iar în a treia etapă Iranul „va acționa”, fără a detalia măsurile. Hormuz, rute alternative și impactul asupra comerțului Strâmtoarea Hormuz , rută majoră de transport maritim în largul coastelor Iranului, este prezentată ca un punct de fricțiune persistent. Potrivit materialului, Iranul a acționat rapid la începutul războiului pentru a opri traficul prin strâmtoare, ceea ce a dus la scumpiri puternice pentru bunuri precum petrolul și îngrășămintele. În acest context, unele state din Orientul Mijlociu care depindeau de Hormuz pentru exporturi au început să caute rute comerciale alternative. Rezaei a avertizat însă că Iranul ar putea viza aceste rute alternative de transport al petrolului din afara Golfului dacă statele regionale participă la planurile SUA de „război economic”. Dimensiunea de reglementare: acuzații de „suveranitate extraterritorială” Ministerul iranian de Externe a criticat, tot sâmbătă, noile măsuri economice americane, descriindu-le drept o afirmare a unei „suveranități extraterritoriale” asupra statelor membre ale ONU — o formulare care sugerează că Teheranul contestă aplicarea sancțiunilor dincolo de jurisdicția SUA. Negocierile pentru încetarea conflictului sunt descrise ca fiind blocate în ultimele luni, după eșecul unui memorandum de înțelegere din 17 iunie care cerea „încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare”. În plus, potrivit materialului, Iranul ar fi luat în calcul extinderea listei de ținte dincolo de Orientul Mijlociu, inclusiv către aliați ai SUA din Europa care au sprijinit operațiunile administrației Trump. [...]
Președintele iranian Masoud Pezeshkian spune că Iranul traversează „numeroase dificultăți” și susține că țara este într-un „război total” inclusiv pe plan economic, pe fondul unei noi runde de sancțiuni americane care vizează să intensifice presiunea asupra economiei iraniene, potrivit Agerpres , care citează AFP. Într-un discurs difuzat de televiziunea de stat, Pezeshkian a afirmat că autoritățile încearcă să împiedice agravarea situației și a invocat explicit probleme precum inflația, dificultățile de trai și șomajul. Declarațiile vin după ce Statele Unite au promis, joi, „să facă să se prăbușească” regimul iranian prin campania de sancțiuni anunțată, la aproape șase luni de la declanșarea războiului, conform aceleiași relatări. Pezeshkian a spus că președintele american Donald Trump ar fi anunțat „sancțiunile cele mai zdrobitoare și redutabile” și a descris contextul drept un conflict „economic, militar și securitar”. Presiunea economică, legată de tensiuni sociale interne În ultimii ani, guvernul iranian s-a confruntat cu valuri de manifestații, alimentate frecvent de degradarea situației economice, inflație și scăderea puterii de cumpărare. La sfârșitul lunii decembrie, o mișcare pornită de la creșterea costului vieții s-a transformat rapid în proteste ample împotriva puterii. Autoritățile au raportat peste 3.000 de morți, atribuind violențele unor „acțiuni teroriste” orchestrate de SUA și Israel, în timp ce organizații neguvernamentale cu sediul în străinătate au vorbit despre o represiune care ar fi făcut mii de morți. [...]
Iran a avertizat că va răspunde „ochi pentru ochi” statelor care se aliniază unei campanii economice conduse de SUA , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică miza pentru guvernele și companiile care ar putea participa la măsuri de presiune economică împotriva Teheranului, prin riscul de represalii și perturbări în relațiile comerciale. Avertismentul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului , care a spus că țările ce se alătură „războiului economic” al SUA împotriva Iranului vor fi vizate de acțiuni „tit-for-tat” (represalii reciproce). Contextul este escaladarea retoricii de la Washington: președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va declanșa „război economic” împotriva Iranului, conform aceleiași surse. Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete, calendar sau state vizate, astfel că amploarea efectelor rămâne, deocamdată, neclară. [...]
Karoline Leavitt trece din comunicarea guvernamentală în zona de finanțare politică pro-Trump , urmând să lucreze pentru „ MAGA Inc .”, un „super PAC” (comitet de acțiune politică) care poate strânge fonduri nelimitate și finanțează, în principal, campanii publicitare electorale, potrivit news.ro , care citează AFP. Leavitt, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, își va părăsi funcția la sfârșitul lunii august și se va alătura organizației de finanțare politică pro-Trump. În sistemul american, un „super PAC” este o structură care încearcă să influențeze alegerile locale sau naționale prin finanțarea publicității, fără o legătură directă cu un candidat – cel puțin în teorie – și are posibilitatea de a strânge sume nelimitate, ceea ce îi amplifică rolul în competițiile electorale. Revenire într-o structură cu rol major în campaniile electorale Leavitt a mai lucrat pentru „MAGA Inc.” în perioada 2022–2024, înainte să se alăture echipei de campanie a lui Donald Trump . Ea le-a spus jurnaliștilor care îl însoțeau pe Trump în Carolina de Sud că va participa alături de acesta la o convenție republicană organizată la Dallas, la începutul lunii septembrie, înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului („midterms”) din noiembrie. Ce urmează la Casa Albă Întrebat despre cine o va înlocui, Trump a afirmat că nu a primit „niciodată în viața sa atât de multe candidaturi pentru un post”. În același context, el l-a menționat pe Scott Jennings, strateg conservator și comentator la CNN, despre care a spus că este „bun”, și a amintit-o și pe una dintre asistentele sale, Margo Martin. Leavitt, care a născut la începutul lunii mai al doilea copil, a anunțat pe 12 august că pleacă din funcție pentru a se dedica mai mult familiei. [...]
Accesul Ucrainei la Starlink deasupra Rusiei ar putea schimba capacitatea de lovire la distanță , iar Kievul încearcă să obțină o relaxare a restricțiilor impuse de Elon Musk, în timp ce Moscova lucrează la o alternativă proprie, potrivit Antena 3 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Musk „s-ar putea răzgândi” în privința refuzului de a permite folosirea Starlink deasupra teritoriului rus, după ce ar vedea „argumente suplimentare”. Zelenski a susținut că o astfel de decizie ar reduce „tocmai acele capacități pe care Rusia se bazează pentru a prelungi războiul”. De ce contează operațional: dronele și loviturile la 50–200 km Starlink este descris ca fiind „extrem de important” pentru armata ucraineană, atât pentru comunicații între pozițiile de luptă și centrele de comandă, cât și pentru drone, unde terminalele ar oferi o conexiune mai greu de bruiat decât sistemele radio obișnuite. În acest an, Ucraina ar fi folosit tot mai eficient drone conectate prin Starlink deasupra teritoriilor ocupate de Rusia, în special pentru atacuri la distanțe de 50–200 de kilometri de linia frontului, lovituri care ar fi afectat rutele logistice ale armatei ruse. Limitarea majoră, potrivit materialului, este că terminalele nu funcționează în prezent deasupra teritoriului Rusiei, ceea ce restrânge folosirea lor în atacuri „de mare adâncime” asupra obiectivelor militare, infrastructurii petroliere și centrelor logistice. Zelenski a mai indicat că accesul la Starlink ar putea ajuta și la lovirea rapidă a lansatoarelor de rachete balistice Iskander sau nord-coreene, atunci când acestea sunt scoase din poziții pentru a ataca Ucraina. Episodul tensionat: aprobarea „care nu a existat” Articolul descrie și un episod de comunicare eșuată între Ministerul ucrainean al Apărării, Musk și președintele american Donald Trump. Potrivit lui Zelenski, ministerul i-ar fi transmis că Musk aprobase deja folosirea Starlink deasupra Rusiei și că ar mai fi fost nevoie doar de acordul lui Trump. Zelenski spune că a obținut sprijinul lui Trump și că a discutat inclusiv un mecanism de finanțare cu liderii europeni Ursula von der Leyen și Antonio Costa, însă ulterior ar fi aflat că Musk nu dăduse, de fapt, aprobarea. „Trump a spus că, într-un fel, l-am păcălit, pentru că Musk a refuzat Ucrainei folosirea Starlink pe teritoriul Rusiei”, a spus Zelenski. Ce urmează: semnale „mai încurajatoare”, iar Rusia pregătește „ Rassvet ” În pofida tensiunilor, Zelenski afirmă că discuțiile continuă, inclusiv cu implicarea unor membri ai administrației Trump, și că Kievul primește „reacții diferite, mai încurajatoare”, așteptând „întâlnirile relevante”. În paralel, Rusia încearcă să dezvolte o alternativă la Starlink, o rețea de internet prin satelit numită Rassvet („Zori”), proiect despre care se precizează că este încă departe de nivelul de acoperire și calitate oferit de Starlink. Zelenski a calificat această evoluție drept „încă o provocare” în contextul războiului. [...]
Ucraina a vizat infrastructură de supraveghere și logistică rusească în Crimeea și Belgorod , într-o serie de lovituri nocturne care, dacă sunt confirmate ca efect, pot reduce capacitatea Rusiei de a detecta și coordona atacuri cu drone și de a susține operațiuni pe front, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei . Țintele anunțate includ o stație radar rusească „ST-68” în Ievpatoria (Crimeea ocupată temporar) și un punct de lansare și depozitare pentru nave maritime fără echipaj (USV – ambarcațiuni de suprafață controlate de la distanță) în localitatea Ciornomoarske, tot în Crimeea ocupată. În aceeași zonă, armata ucraineană spune că a lovit și o stație-releu la sol folosită pentru controlul dronelor de atac „Geran” și „Gerbera”, un element operațional important pentru ghidarea și coordonarea loviturilor cu drone. Lovituri raportate și în noduri logistice Conform comunicării Statului Major, au fost vizate și depozite logistice rusești din: Dzhankoi (Crimeea); satul Chaiky din regiunea Belgorod (Rusia). Separat, au fost raportate lovituri asupra unor unități de reparații rusești din Dzhankoi și din orașul Kadiivka (regiunea Luhansk, teritoriu ocupat temporar). Armata ucraineană precizează că „amploarea completă a pagubelor” și rezultatele finale sunt încă în curs de clarificare și că operațiunile împotriva unor facilități militare rusești „cheie” continuă. Context: atacuri în adâncime și asupra unor active economice Materialul notează că aceste operațiuni au urmat unor lovituri confirmate în ziua precedentă. Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat că forțele ucrainene au distrus un avion rusesc Su-24M și patru echipamente de aviație la aerodromul Saky din Crimeea și că Ucraina urmărește să limiteze „potențialul militar și economic” al Rusiei. În același context, Zelenski a menționat eliminarea unor stații-releu pentru drone în regiunea Briansk (Rusia), folosite pentru ghidarea aparatelor fără pilot către ținte din Ucraina. Kyiv Post mai consemnează raportări privind un atac cu drone asupra rafinăriei Novokuibîșevsk (Rosneft) din regiunea Samara, cu o capacitate anuală de 8,8 milioane de tone, care ar fi provocat un incendiu, precum și informații despre o lovitură asupra unui centru de îndeplinire a comenzilor (fulfilment) al Ozon din Samara. Totodată, în regiunea Krasnodar, drone ar fi atacat portul Ieysk, iar presa independentă rusă a relatat despre fum vizibil și posibil incendiu la o navă. Notă: pentru aceste episoade, articolul indică existența unor „raportări”, fără a oferi o confirmare independentă a efectelor. [...]
