Știri
Știri din categoria Externe
Administrația Trump ia în calcul o operațiune militară „decisivă” împotriva Iranului, iar semnalele de la Casa Albă indică pregătiri pentru o decizie rapidă, pe fondul blocajului negocierilor diplomatice, potrivit Adevărul, care citează Axios.
Vineri dimineață, Trump ar fi convocat o reuniune de urgență la Casa Albă cu echipa de securitate națională. La discuții au participat vicepreședintele JD Vance, secretarul Apărării Pete Hegseth, directorul CIA John Ratcliffe și șefa de cabinet Susie Wiles.
Potrivit Axios, în întâlnire au fost analizate mai multe scenarii militare, în cazul în care discuțiile cu Iranul nu vor înregistra progrese. La scurt timp după reuniune, Casa Albă ar fi modificat agenda președintelui pentru weekend, ceea ce a alimentat speculațiile privind o posibilă escaladare.
Deși oficialii americani nu au confirmat o decizie finală, sursele citate susțin că Washingtonul se pregătește pentru o posibilă nouă serie de atacuri, în funcție de evoluția negocierilor. În acest context, mai mulți oficiali din structurile de securitate ar fi fost puși în stare de alertă, iar unele deplasări planificate pentru weekend ar fi fost anulate.
Adevărul notează că CBS și alte instituții media americane au relatat, la rândul lor, că o parte dintre responsabilii militari și din serviciile de informații și-au modificat programul pentru zilele următoare, pe fondul posibilității unei decizii rapide privind acțiuni militare.
Trump ar fi ales să rămână la Washington, renunțând la deplasări private programate, inclusiv la reședința sa din New Jersey.
De partea iraniană, Ministerul de Externe a transmis că discuțiile diplomatice continuă, însă fără un acord final. O sursă apropiată echipei de negociere iraniene a declarat pentru agenția Tasnim că „problemele disputate sunt încă în analiză”, fără progrese decisive până acum.
În acest moment, situația rămâne tensionată, iar mesajul public al oficialilor americani, potrivit aceleiași relatări, este că „nu s-a luat încă nicio decizie finală” privind o eventuală intervenție militară.
Recomandate
Ungaria condiționează deblocarea negocierilor UE ale Ucrainei de drepturile minorității maghiare , ridicând un obstacol de reglementare în procesul de extindere al Uniunii, potrivit Agerpres . Noul guvern de la Budapesta, condus de conservatorul Peter Magyar , cere Kievului „restabilirea deplină” a drepturilor minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia înainte de a discuta „orice altceva”, inclusiv lansarea negocierilor pentru o eventuală aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. Șefa diplomației ungare, Anita Orban, a declarat la o conferință la Praga că drepturile minorității maghiare sunt „foarte importante și prioritare” în relația bilaterală cu Ucraina. Ea a spus că a discutat deja subiectul cu omologul ucrainean Andrii Sîbiga, întâlnire pe care a descris-o drept „foarte bună și fructuoasă”. Miza: un veto politic cu efect direct asupra calendarului de aderare Potrivit informațiilor transmise, Budapesta leagă explicit „deblocarea primului capitol” al negocierilor de aderare ale Ucrainei la UE de soluționarea situației minorității maghiare. Peter Magyar a reiterat această poziție și în timpul unei vizite la Varșovia, unde a numit-o o condiție „prealabilă sine qua non” pentru orice discuții de aderare. În paralel, guvernul ungar susține că a trecut la o abordare bazată pe dialog, spre deosebire de linia conflictuală asociată fostului premier Viktor Orban, însă condiționarea rămâne. De unde a pornit disputa Agerpres notează că relațiile dintre Budapesta și Kiev s-au deteriorat după: o lege introdusă de Ucraina în 2017, care a impus învățământul în limba ucraineană începând cu clasa a cincea; o lege adoptată doi ani mai târziu, care a limitat folosirea oficială a limbii maghiare. În Ucraina trăiește o comunitate maghiară de aproximativ 150.000 de persoane, în principal în Transcarpatia, iar această temă continuă să „umbrească agenda bilaterală”, chiar dacă cele două capitale ar fi intrat într-o etapă de apropiere diplomatică după schimbarea de guvern la Budapesta. Ce urmează în relația Budapesta–Kiev Anita Orban a confirmat că premierul Peter Magyar l-a invitat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Budapesta, iar Magyar și-a exprimat disponibilitatea de a se întâlni cu Zelenski în luna iunie, pentru a deschide un „nou capitol” în relațiile bilaterale. Separat, șefa diplomației ungare a mai spus că aderarea țărilor din Balcanii de Vest la UE rămâne o prioritate pentru Budapesta, cu condiția ca fiecare candidat să îndeplinească criteriile de aderare și ca extinderea să fie „benefică” în fiecare caz. [...]
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins ideea unei „aderări asociate” la UE, avertizând că ar lăsa Ucraina fără drept de vot și ar crea un statut inferior într-un moment în care Bruxellesul ar putea avansa negocierile de aderare. Într-o scrisoare către liderii europeni, consultată de Reuters , Zelenski a numit propunerea „injustă” și a cerut o cale „deplină și semnificativă” către aderarea completă. Scrisoarea a fost adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa, președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Ciprului, Nikos Christodoulides, care deține președinția rotativă a Consiliului UE. Miza: un „pas intermediar” care poate schimba arhitectura negocierilor Propunerea a fost avansată în această săptămână de cancelarul german Friedrich Merz , care a sugerat ca Ucraina să poată participa la reuniuni și instituții ale UE fără drept de vot, ca etapă intermediară spre aderarea deplină. Merz a argumentat că un astfel de aranjament ar putea ajuta la facilitarea unui acord pentru încheierea războiului declanșat de invazia Rusiei. Zelenski a respins însă ideea unui statut fără voce în interiorul blocului: „Ar fi injust ca Ucraina să fie prezentă în Uniunea Europeană, dar să rămână fără voce.” În aceeași scrisoare, liderul ucrainean a susținut că momentul este favorabil pentru progres „substanțial” în discuțiile de aderare, invocând faptul că opoziția premierului ungar Viktor Orban – un adversar ferm al aderării Ucrainei – nu mai blochează procesul după alegerile de luna trecută. Ce ar include „aderarea asociată” și de ce ridică probleme în UE Potrivit materialului, ideea discutată de Merz ar include, între altele: un „angajament politic” de aplicare a clauzei UE de asistență mutuală și apărare pentru Ucraina, ca garanție de securitate; un comisar „asociat” în Comisia Europeană, fără drept de vot; reprezentanți fără drept de vot în Parlamentul European; acces treptat la bugetul UE. Diplomați de la Bruxelles au reacționat prudent, notând că statutul de „membru asociat” nu există în prezent și ar putea necesita modificări ale tratatelor UE. Alții au pus sub semnul întrebării necesitatea unei astfel de formule după ridicarea veto-ului Ungariei, sugerând că ar fi mai eficientă accelerarea negocierilor către aderarea deplină. De ce contează: presiune politică pentru o „cale clară”, dar aderarea rămâne de durată O rută credibilă către UE l-ar putea ajuta pe Zelenski să obțină sprijin intern pentru orice înțelegere de pace, mai ales dacă un acord – „așa cum este larg așteptat”, potrivit analizei citate de Reuters – nu ar readuce Ucrainei controlul asupra întregului teritoriu și nici nu ar include aderarea la NATO. În același timp, mulți oficiali europeni consideră nerealist ca Ucraina să obțină aderarea completă în următorii ani, deoarece procesul presupune ratificare de către toate cele 27 de state membre, ceea ce poate genera blocaje semnificative. Ucraina speră să deschidă negocieri pe șase domenii ale aderării – așa-numitele „clustere” – în următoarele două luni, iar Zelenski susține că, în pofida războiului, țara face progrese la reformele cerute pentru standardele democratice și economice ale UE. [...]
Sprijinul militar pentru Ucraina trebuie să rămână „substanțial, previzibil și sustenabil”, pentru că este parte din securitatea NATO , a declarat secretarul general al Alianței, Mark Rutte , după reuniunea miniștrilor de externe NATO din Helsingborg, Suedia , potrivit Kyiv Post . Rutte a spus că aliații discută nevoile Ucrainei pe câmpul de luptă, atacurile continue ale Rusiei asupra civililor și pregătirile pentru summitul NATO de la Ankara. Mesajul central: Ucraina „trebuie să aibă ce îi trebuie” atât pentru a se apăra acum, cât și pentru a descuraja o agresiune viitoare. PURL, mecanismul prin care NATO prioritizează livrările urgente Șeful NATO a indicat „Prioritised Ukraine Requirements List” (PURL) – lista de cerințe prioritizate ale Ucrainei – drept un instrument-cheie pentru livrarea rapidă de sprijin militar. Rutte a susținut că acest mecanism furnizează „echipamente cruciale” care contează pe linia frontului și ajută la protejarea orașelor și a civililor, adăugând că aliații contribuie în continuare prin PURL și alte canale. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, s-a alăturat miniștrilor NATO joi seară, în cadrul discuțiilor despre războiul Rusiei și cerințele de apărare ale Kievului. Semnale despre front și presiune pe împărțirea poverii între aliați Întrebat dacă întărirea capacității defensive a Ucrainei i-a slăbit poziția președintelui rus Vladimir Putin, Rutte a afirmat că forțele ucrainene „rezistă” și că linia frontului se stabilizează. El a adăugat că există relatări potrivit cărora Ucraina ar fi „în termeni net” în proces de recâștigare a unor teritorii, „deși nu la o scară masivă”. Rutte a mai spus că a primit „multe comentarii încurajatoare” de la miniștri privind o împărțire mai echilibrată a poverii sprijinului pentru Ucraina, dar a subliniat că urmează testul livrării efective a acestor angajamente. „Și voi face totul ca să livreze.” Summitul NATO de la Ankara: Zelenski, invitat; accent pe cheltuieli și producție Rutte a confirmat că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a fost invitat la summitul NATO de la Ankara și că invitația a fost deja transmisă. Potrivit secretarului general, reuniunea ar urma să se concentreze puternic pe cheltuielile de apărare, producția industrială și capacitatea pe termen lung a NATO de a descuraja Rusia, menținând în același timp sprijinul pentru Ucraina. În acest cadru, Rutte a indicat ca direcții de lucru transformarea angajamentelor în rezultate concrete: creșterea cheltuielilor, majorarea producției de armament și echipamente și asistență susținută pentru Kiev. [...]
SUA încearcă să repare relația comercială cu India după tarifele lui Trump , iar vizita secretarului de stat Marco Rubio , înaintea reuniunii Quad, este parte din acest efort, potrivit NPR . Rubio a sosit sâmbătă în India pentru o vizită de patru zile, pe fondul tensiunilor apărute după politicile tarifare ale președintelui Donald Trump, care au majorat taxele pentru mai multe exporturi indiene. Rubio urmează să participe săptămâna viitoare, la New Delhi, la întâlnirea miniștrilor de externe din cadrul Quad (alianța strategică indo-pacifică formată din SUA, India, Australia și Japonia). Miza diplomatică este dublă: menținerea cooperării de securitate în Indo-Pacific și stabilizarea unei relații bilaterale afectate de fricțiuni comerciale. Agenda vizitei: întâlniri politice și discuții despre comerț, tehnologie și apărare Conform informațiilor transmise de Associated Press și preluate de NPR, Rubio a ajuns în Kolkata și are programate mai multe deplasări în țară, inclusiv vizite în Agra și Jaipur. În paralel, componenta politică a vizitei include întâlniri la nivel înalt la New Delhi. Ambasadorul SUA în India, Sergio Gor, a scris într-o postare pe rețelele sociale că Rubio urmează să se întâlnească sâmbătă cu premierul Narendra Modi , iar pe agendă sunt „comerț, tehnologie, apărare, Quad” și alte subiecte. Duminică, Rubio este programat să aibă o întâlnire bilaterală cu ministrul indian al afacerilor externe, Subrahmanyam Jaishankar. Quad și China: contextul strategic care apasă pe relația economică Reuniunea Quad de marți are loc pe fondul acuzațiilor repetate ale grupului la adresa Chinei, privind militarizarea și revendicările maritime din Marea Chinei de Sud. Beijingul susține că postura sa militară este defensivă și descrie Quad drept o încercare de a-i limita creșterea economică și influența. În acest context, vizita lui Rubio este și un test de coerență: Washingtonul încearcă să avanseze cooperarea strategică în Indo-Pacific, în timp ce gestionează efectele colaterale ale politicilor tarifare care au tensionat relația cu New Delhi. [...]
Posibilitatea unor noi lovituri americane asupra Iranului reaprinde riscul de volatilitate pe piețele energetice , după ce președintele SUA și-a schimbat programul și a decis să rămână la Washington, potrivit Economica . CBS News susține că militarii americani se pregătesc pentru eventuale noi lovituri în cursul weekendului, însă „nicio decizie nu a fost încă luată”, conform aceleiași surse. Separat, Axios relatează că vineri dimineață Donald Trump și-a reunit cei mai apropiați consilieri pentru a discuta despre războiul din Iran. La jumătatea zilei de vineri, Trump a anunțat că nu va putea participa la nunta fiului său, Don Jr., și că trebuie să rămână la Washington, în loc să meargă la unul dintre terenurile sale de golf, invocând „motive legate de treburile statului”. Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii din partea AFP, mai notează publicația. Context: diplomație în paralel și semnale contradictorii Informațiile apar în condițiile în care eforturile diplomatice continuă. Șeful armatei pakistaneze – Pakistanul fiind descris ca mediator în conflictul dintre Statele Unite și Iran – s-a deplasat vineri la Teheran. De la armistițiul din 8 aprilie , Trump a transmis semnale contradictorii privind o posibilă reluare a ostilităților cu Teheranul: a amenințat în repetate rânduri că va relua luptele, fără ca amenințările să fie urmate de acțiuni, potrivit textului citat de Economica. [...]
Uniunea Europeană și Mexicul au semnat două acorduri care vizează extinderea comerțului bilateral și a investițiilor europene de peste 5 miliarde euro (aprox. 25 miliarde lei) în Mexic , într-un moment în care UE își caută piețe mai deschise și lanțuri de aprovizionare mai reziliente, potrivit Economedia . Semnarea Acordului global modernizat și a Acordului comercial interimar a fost anunțată de Comisia Europeană, UE fiind reprezentată de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, de președintele Consiliului European, António Costa, de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, și de comisarul pentru comerț și securitate economică, Maroš Šefčovič. „Vom stimula comerțul și investițiile pentru a sprijini crearea de locuri de muncă și creșterea economică și vom coopera într-o serie de domenii de politică”, a declarat Ursula von der Leyen. Ce se schimbă pentru companii: acces pe piață și reguli mai simple Relația comercială UE–Mexic se ridică deja la 100 de miliarde euro pe an (aprox. 500 miliarde lei) în bunuri și servicii, iar acordul modernizat urmărește să o accelereze prin măsuri cu impact direct pentru exportatori și investitori. Printre elementele menționate se numără: oportunități mai mari pentru sectorul agricol al UE, în condițiile în care Mexicul este importator net de alimente și are tarife ridicate; Mexicul ar urma să protejeze 232 de băuturi spirtoase și alte 336 de indicații geografice europene (pentru vinuri, bere și produse alimentare); posibilitatea ca firmele din UE să liciteze pentru contracte guvernamentale mexicane „pe picior de egalitate” cu companiile locale; noi oportunități pentru exporturile de servicii, inclusiv în servicii financiare, transport maritim, servicii digitale și profesionale; norme mai simple pentru întreprinderi și cooperare sporită în materie de reglementare; reducerea barierelor în comerțul electronic și intensificarea cooperării digitale; reguli consolidate pentru protecția proprietății intelectuale și a creatorilor; cooperare mai strânsă pe tranziția verde și digitală, inclusiv prin consolidarea lanțurilor de aprovizionare cu materii prime critice. În marja summitului, un forum de afaceri a discutat și despre „deblocarea” de oportunități în tehnologii avansate, comerț digital și crearea unui cadru de afaceri pentru tranziția curată. Miza investițională: „ Global Gateway ” și proiecte de peste 5 miliarde euro UE și Mexicul au reafirmat rolul agendei de investiții „Global Gateway” ca pilon al parteneriatului, cu investiții sprijinite de Europa de peste 5 miliarde euro în sectoare precum tranziția energetică, transport durabil, sănătate și produse farmaceutice, economia circulară, apă și salubritate, agricultură durabilă, păduri și biodiversitate, respectiv conectivitate digitală. Tot în acest cadru, întreprinderile europene sunt menționate ca actori importanți în implementarea unor obiective din Planul Mexic privind dezvoltarea căilor ferate, economia circulară și finanțarea verde. Următorul pas: ratificarea și intrarea în vigoare După semnare, urmează procedurile de ratificare. În UE, acordul multilateral de cooperare trebuie ratificat de toate statele membre, conform procedurilor naționale. Acordul comercial interimar va urma ratificarea exclusiv la nivelul UE, ceea ce implică aprobarea Parlamentului European și adoptarea unei decizii de către Consiliu; ulterior, acesta va intra în vigoare. Acordul comercial interimar va expira la momentul intrării în vigoare a Acordului global modernizat. Pentru detalii suplimentare, Comisia Europeană a publicat și un comunicat dedicat, disponibil aici . [...]
