Știri
Știri din categoria Internet
Iranul încearcă să transforme cablurile submarine din Strâmtoarea Hormuz într-o pârghie economică și de presiune asupra fluxurilor globale de date, potrivit Focus. Teheranul ar discuta impunerea unor taxe pentru cablurile internaționale care traversează zona și, prin mesaje din presa apropiată de Gardienii Revoluției, ar sugera riscul unor perturbări dacă operatorii nu cooperează.
Cablurile submarine transportă o parte importantă din traficul global de internet și din fluxurile de date folosite de piețele financiare, servicii de tip cloud (infrastructură informatică la distanță) și comunicații internaționale. Conform informațiilor citate de publicație din CNN, un incident major ar putea afecta inclusiv bănci, tranzacționarea la bursă, exporturi de energie sau sisteme cloud folosite pentru aplicații de inteligență artificială.
În ecuație intră și marile companii de tehnologie, menționate ca potențial afectate de o astfel de politică: Google, Microsoft, Meta și Amazon.
Potrivit CNN, conducerea iraniană ar trata tot mai mult cablurile ca instrument strategic. Un purtător de cuvânt al armatei iraniene este citat cu intenția de a introduce taxe:
„Vom percepe taxe pe cablurile de internet.”
În plus, presa apropiată Gardienilor Revoluției ar fi cerut ca operatorii să accepte legislația iraniană și ca drepturile de mentenanță (intervenții și reparații) să fie transferate exclusiv către firme iraniene.
Rămâne neclar cum ar putea Teheranul să impună efectiv aceste cerințe. Focus notează că sancțiunile SUA fac oricum dificilă sau imposibilă efectuarea de plăți către Iran pentru multe companii occidentale.
În plan tehnic, situația este sensibilă deoarece mai multe cabluri internaționale trec prin regiune. Deși multe trasee sunt proiectate să evite apele iraniene, experți citați indică faptul că două sisteme importante ar traversa direct teritoriul iranian.
Analiști de securitate avertizează asupra posibilității unor atacuri ale Gardienilor Revoluției, inclusiv cu drone subacvatice sau scafandri de luptă. Un prejudiciu extins ar putea declanșa, potrivit CNN, o „catastrofă digitală”.
În același timp, experții citați de Focus arată că, potrivit „TeleGeography”, cablurile care trec prin Strâmtoarea Hormuz ar reprezenta sub 1% din capacitatea internațională globală. Chiar și așa, pentru statele din Golf, părți din Asia și anumite rute financiare și energetice, perturbările pot avea efecte economice semnificative.
Focus plasează demersul Iranului într-o strategie mai largă de a monetiza poziția geografică, într-un mod comparat cu Egiptul și veniturile obținute din Canalul Suez. Publicația notează însă că situația juridică în Strâmtoarea Hormuz este mai complicată.
În paralel, aceeași logică ar fi vizibilă și în transportul maritim: ruta devine un coridor „selectiv controlat”, cu excepții diplomatice pentru unele state, în timp ce o parte dintre armatori evită zona din cauza atacurilor și a costurilor ridicate de asigurare. Totuși, în pofida conflictului, zilnic continuă să tranziteze strâmtoarea zeci de nave, iar observatorii citați văd o strategie comună: transformarea unei poziții-cheie la Golful Persic în influență politică și potențiale venituri noi.
Recomandate
Uniunea Europeană ia în calcul două cabluri submarine prin Arctica pentru a reduce dependența de rutele vulnerabile dintre Europa și Asia , potrivit Tom's Hardware . Miza este ocolirea „gâtului de sticlă” din Orientul Mijlociu, pe unde tranzitează în prezent 90% din traficul de internet Europa–Asia, zonă afectată de incidente repetate cu cabluri tăiate și întreruperi. Unul dintre proiecte ar urma să treacă prin Pasajul de Nord-Vest al Canadei, iar celălalt ar porni din Scandinavia și ar traversa direct Polul Nord. Publicația notează, citând The Verge, că UE a început să se uite „spre nord” după turbulențele recente din Orientul Mijlociu, care au expus riscul operațional al rutelor actuale. De ce caută UE o rută nouă: întreruperi și negocieri de luni de zile Contextul invocat pornește din 2024, când o rachetă lansată de houthi a lovit o navă aflată în tranzit prin Marea Roșie, în zona strâmtă dintre Yemen și Djibouti. Atacul a făcut ca nava să rămână în derivă, iar ancora acesteia a tăiat trei cabluri submarine aflate în acel punct de trecere. Conform materialului, a fost nevoie de peste patru luni de negocieri până când o navă de reparații a putut interveni fără riscul de a fi atacată. În acest context, instabilitatea regională este prezentată drept motivul principal pentru care UE caută rute alternative către Asia. În prezent, alternativele ar fi tranzitul prin Statele Unite sau prin Rusia, iar ruta polară este descrisă ca singura care nu ar traversa teritorii controlate de alte guverne. „ Polar Connect ”: independență geopolitică, dar cu riscuri tehnice și costuri mari Proiectul menționat, „Polar Connect”, vine însă cu dificultăți specifice Arcticii: gheața și aisbergurile pot zgâria fundul mării, acolo unde sunt așezate cablurile; nu există nave spărgătoare de gheață specializate pentru instalarea cablurilor, ceea ce ar impune utilizarea a cel puțin două nave sau construirea uneia noi; mentenanța ar fi complicată și scumpă, iar timpii de nefuncționare ar putea fi lungi din cauza condițiilor arctice. Tom’s Hardware notează că aceste elemente pot face ruta „nefezabilă economic”, însă presiunea geopolitică pare să împingă Europa către o alternativă mai puțin expusă „capriciilor liderilor instabili”. Ținta indicată este ca legătura să devină operațională până în 2030, deși condițiile dificile din Arctica ar putea afecta calendarul. Tendință mai largă: ocolirea punctelor de blocaj pentru cablurile submarine UE nu este singurul actor care caută rute care să evite punctele de blocaj din Orientul Mijlociu. Materialul amintește că Meta a anunțat la începutul lui 2025 „Project Waterworth”, un proiect de cablu submarin care urmărește să ocolească zone sensibile precum Orientul Mijlociu și Strâmtoarea Malacca, cu obiectivul de a crea o rută de date mai puțin expusă riscurilor geopolitice. [...]
Comisia Europeană ia în calcul să oblige Google să partajeze date din căutări cu rivalii , o măsură discutată în contextul aplicării Digital Markets Act (DMA) și care riscă să deschidă un nou front între concurență și protecția datelor personale, potrivit TechRadar . Miza de reglementare este dacă Bruxelles-ul poate „nivela” piața motoarelor de căutare prin acces la datele pe care Google le acumulează la scară masivă, fără să creeze, în același timp, un risc nou pentru confidențialitatea europenilor. DMA, intrat în aplicare în 2024, urmărește reducerea puterii de piață a marilor platforme și stimularea concurenței. De ce contează: concurență prin acces la date vs. risc de reidentificare În discuție este ideea că rivalii ar putea îmbunătăți calitatea rezultatelor dacă ar avea acces la anumite date asociate căutărilor. În material, consilierul juridic pe concurență al Google, Clare Kelly, a descris propunerea drept „exces de reglementare” și a susținut, într-o declarație pentru Reuters, că aceasta „ar pune în pericol confidențialitatea utilizatorilor”. Pe de altă parte, reprezentanți ai unor motoare de căutare concurente argumentează că poziția dominantă a Google este greu de erodat fără intervenție. Aurélien Mähl, responsabil de politici publice la DuckDuckGo, spune că bariera principală este scara la care operează Google, menționând o cotă de piață de peste 90% (date Statcounter). În viziunea sa, accesul la date ar putea accelera dezvoltarea pieței și ar îmbunătăți acuratețea pentru interogări rare. Ecosia, care combină rezultate de la Google, Bing și Yahoo și direcționează profiturile către proiecte de mediu, susține la rândul său că partajarea datelor este „esențială” pentru suveranitatea digitală europeană și pluralism democratic. Împreună cu Qwant, Ecosia a lansat inițiativa European Search Perspective , cu obiectivul de a construi un algoritm european de clasare a rezultatelor, independent de influențe din SUA. Nu toți rivalii vor aceeași soluție TechRadar notează că nu există consens nici măcar între alternativele „axate pe confidențialitate”. Brave Search, care s-ar putea număra printre beneficiarii indirecți ai unei intervenții, consideră că legislatorii „se uită în direcția greșită”. Șeful diviziei de căutare din Brave, Dr. Josep M. Pujol, afirmă că avantajul Google ține mai ales de distribuție și monetizare, nu doar de date, iar cadrul propus nu ar atinge aceste pârghii. „Anonimizarea” sub semnul întrebării Un punct central al disputei este dacă datele pot fi anonimizate suficient de bine încât să nu permită identificarea persoanelor. Sergei Vassilvitskii, cercetător Google cu experiență în „confidențialitate diferențială” (un set de metode statistice pentru partajarea de date cu garanții de protecție), a avertizat că instrumente avansate bazate pe inteligență artificială ar putea reidentifica utilizatori chiar și din seturi de date anonimizate. El a declarat pentru Reuters că echipa internă „Red Team” a reușit să reidentifice utilizatori „în mai puțin de două ore”. Îngrijorări similare au fost ridicate și de cercetătorul independent în securitate Lukasz Olejnik, care a descris planul UE drept unul dintre cele mai mari riscuri de confidențialitate și securitate națională din Europa în acest an, într-o analiză publicată pe blogul său. Pujol (Brave) susține, la rândul său, că datele care ar intra „în circulație” nu ar fi „demonstrabil anonime” și că, în forma actuală, partajarea setului de date nu ar fi justificabilă. Ce urmează: termen-limită 27 iulie 2026 și negocieri pe „garduri de protecție” TechRadar precizează că a solicitat un punct de vedere Comisiei Europene, dar nu primise un răspuns la momentul publicării. Între timp, publicația notează că, potrivit Reuters, Vassilvitskii ar fi putut discuta cu oficiali UE pe 6 mai despre o abordare „mai amplă”, cu „garduri de protecție” mai bune. Decizia are ca termen-limită 27 iulie 2026. Până atunci, disputa rămâne una tipică pentru reglementarea digitală: cum stimulezi concurența într-o piață dominată de un jucător cu date masive, fără să transformi acele date într-un risc suplimentar pentru confidențialitatea a milioane de europeni. [...]
Iranul este izolat de internetul global de 50 de zile , o întrerupere care, potrivit Economica , lovește direct activitatea economică de zi cu zi, de la comunicare la accesul la servicii online, chiar dacă intranetul național continuă să funcționeze. Organizația NetBlocks arată că „blackout-ul digital” a intrat în a 50-a zi, adică 1.176 de ore. Datele invocate de NetBlocks indică faptul că măsura – descrisă drept fără precedent pentru „o societate conectată” – continuă să afecteze mijloacele de existență și drepturile majorității iranienilor. Ce funcționează și ce nu în Iran, în timpul întreruperii Deși accesul la internetul mondial este „puternic restricționat”, intranetul național rămâne operațional. Asta permite, în special: utilizarea aplicațiilor locale de mesagerie; funcționarea serviciilor bancare. În paralel, o parte dintre utilizatori încearcă să ocolească restricțiile prin rețele private virtuale (VPN – servicii care maschează adresa utilizatorului). Un număr mai mic are acces la Starlink sau la alți furnizori de internet prin satelit, însă sursa notează că acest lucru se face „în pofida riscurilor de a fi arestați”. Contextul: record național și escaladare regională NetBlocks menționează că, la 5 aprilie, întreruperea atinsese un record la scara unei țări. ONG-ul precizează că a mai înregistrat întreruperi mai lungi în trecut, dar la nivel regional, și notează că Coreea de Nord nu a fost conectată niciodată la internetul mondial. Înaintea actualului blackout, iranienii au mai trecut printr-o întrerupere de 18 zile în ianuarie, în timpul manifestațiilor împotriva puterii, a căror reprimare ar fi făcut mii de victime, potrivit textului citat. Ulterior, accesul ar fi fost restabilit parțial, dar a rămas limitat și filtrat, înainte de a fi din nou întrerupt pe scară largă după începerea loviturilor israeliano-americane din 28 februarie împotriva Iranului, care au declanșat un război regional. [...]
Google susține că își anunță utilizatorii când li se cer datele, dar invocă „excepții” în cazul citației ICE – iar cazul unui doctorand străin, care spune că a fost notificat abia după ce informațiile au fost deja predate autorităților, a ajuns în atenția procurorilor generali din California și New York, potrivit Android Authority . Plângerile legale trimise „la începutul acestei săptămâni” cer investigarea Google pentru practici comerciale înșelătoare, pe fondul acuzației că firma ar fi încălcat propriile politici privind notificarea utilizatorilor înainte de a furniza date către guvern. Miza este una de reglementare: dacă autoritățile statale consideră că promisiunile publice ale companiei despre transparență nu sunt respectate în practică, Google se poate confrunta cu anchete și eventuale măsuri corective. Ce s-a întâmplat și de ce contează Cazul pornește de la o citație (subpoena) trimisă de Immigration and Customs Enforcement (ICE) către Google, prin care se solicitau datele unui doctorand străin care a participat la un protest pro-palestinian la Cornell University. Studentul, care studiază în SUA, afirmă că Google l-a notificat doar după ce a predat deja informațiile către Department of Homeland Security, în timp ce se afla într-o călătorie în Elveția. Potrivit articolului, notificarea prealabilă este importantă deoarece îi oferă utilizatorului șansa de a contesta cererea autorităților. În acest caz, studentul susține că a fost privat de această posibilitate. Răspunsul Google: „notificăm, cu excepții” Google a transmis o declarație în care spune că toate citațiile trec printr-un proces de revizuire „conceput să protejeze confidențialitatea utilizatorilor” și să respecte obligațiile legale. Compania afirmă că, de regulă, își informează utilizatorii când conturile lor au fost vizate, dar nu întotdeauna: „Informăm utilizatorii când conturile lor au fost vizate de o citație, cu excepția cazului în care există un ordin legal care ne interzice acest lucru sau într-o circumstanță excepțională. Ne opunem cererilor prea largi, inclusiv prin obiecții în unele cazuri.” Publicația notează că a cerut clarificări dacă Google a fost sub un ordin legal sau dacă situația a fost considerată „circumstanță excepțională”, însă, la momentul redactării, compania nu răspunsese. Replica EFF, după actualizarea din 16 aprilie 2026 Într-o actualizare publicată pe 16 aprilie 2026, Android Authority arată că un avocat senior al Electronic Frontier Foundation (EFF) , F. Mario Trujillo, a oferit o declarație care contestă poziția Google. Materialul de bază nu include conținutul declarației, deci nu este posibil de redat aici ce anume a susținut EFF, dincolo de faptul că a „ripostat” la răspunsul companiei. Ce urmează Pe termen scurt, evoluția depinde de reacția procurorilor generali din California și New York la plângerile depuse și de eventuale clarificări ale Google privind motivul pentru care notificarea ar fi fost întârziată în acest caz. În plan mai larg, disputa pune presiune pe modul în care platformele mari aplică în practică propriile politici de transparență atunci când primesc solicitări guvernamentale de date. [...]
ANCOM obligă DIGI să deschidă rețeaua de internet fix în 5.894 de localități , o intervenție de reglementare care poate schimba concurența pe piața locală și, implicit, opțiunile disponibile pentru circa 4,6 milioane de locuitori, potrivit HDSatelit . Autoritatea a adoptat o decizie pentru piața de gros a serviciilor de acces local la puncte fixe și a desemnat DIGI Romania drept furnizor cu „putere semnificativă” în localitățile vizate. În aceste zone, compania este fie singurul furnizor de acces la internet fix, fie lider cu o cotă totală de peste 97%, conform analizei ANCOM. Ce obligații primește DIGI și de ce contează Măsurile impuse urmăresc să susțină concurența și să creeze condiții pentru ca alți furnizori să poată veni cu oferte către utilizatorii finali, folosind infrastructura existentă. Printre obligații se numără: permiterea accesului local pentru terți la rețeaua DIGI, la anumite elemente de rețea și facilități asociate, în condiții „echitabile și nediscriminatorii”; publicarea unei oferte de referință pentru: accesul fizic la bucla locală FTTP (fibră până la punct fix), accesul virtual VULA (acces virtual la rețea, folosit pentru a furniza servicii peste infrastructura altui operator); aplicarea unor tarife „echitabile și rezonabile” pentru accesul local la rețea. În practică, reglementarea vizează piața de gros (relația dintre operatori), cu efect potențial în piața cu amănuntul (ofertele pentru clienți), dacă alți furnizori aleg să intre sau să se extindă în localitățile respective. Baza deciziei: analiză 2023–2025 și reglementare „ex-ante” ANCOM spune că a ajuns la această decizie după o analiză derulată în perioada 2023–2025, la nivel de localitate, luând în calcul structura pieței, nivelul concurenței și evoluția indicatorilor din retail. Concluzia a fost existența unei piețe relevante pentru reglementare „ex-ante”, adică intervenție înainte ca problemele de concurență să producă efecte. Localitățile analizate au, potrivit ANCOM, o populație de 4,6 milioane de locuitori și 1,7 milioane de gospodării. Când intră în vigoare și cadrul legal Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, pe 13 mai 2026 și a intrat în vigoare în aceeași zi. Analiza a fost realizată în baza Directivei UE 2018/1972 și a OUG nr. 111/2011, precum și a recomandărilor Comisiei Europene privind menținerea concurenței efective pe piețele de comunicații electronice. ANCOM precizează că documentele aferente reglementării sunt disponibile pe site-ul instituției. [...]
X reduce drastic activitatea conturilor gratuite, limitând postările la 50 pe zi , o schimbare care poate slăbi rolul platformei ca canal de știri în timp real și împinge utilizatorii spre abonamente, potrivit WinFuture . Ce se schimbă, concret, pentru utilizatorii fără abonament X a introdus limite „dure” pentru conturile neconfirmate (fără abonament plătit). Noile praguri zilnice sunt: 50 de postări proprii pe zi și 200 de răspunsuri pe zi . Anterior, limita era de 2.400 de postări pe zi pentru toți utilizatorii. 500 de mesaje directe pe zi . 400 de conturi noi urmărite pe zi . schimbarea adresei de e-mail: maximum patru modificări pe oră . În plus, limitele sunt împărțite în intervale mai mici, de circa jumătate de oră. Asta înseamnă că utilizatorii care postează mult într-un timp scurt pot fi blocați temporar chiar dacă nu au atins încă plafonul zilnic. Impact operațional: mai puțină „viteză” pentru evenimente în timp real Prin aceste restricții, X riscă să-și reducă utilitatea pentru utilizatorii care urmăresc și comentează rapid evenimente globale (știri, crize, sport), exact zona în care platforma a fost folosită intens. WinFuture notează explicit că măsura ar putea „slăbi puternic” rolul X ca flux de informații în timp real. Motivația oficială vs. suspiciunea de monetizare Într-o explicație din centrul de ajutor al X, compania susține că limitele urmăresc să reducă spamul automatizat (boți) și să scadă încărcarea serverelor, pentru a diminua întreruperile și erorile. Restricțiile afectează și solicitările prin API (interfețe folosite de aplicații terțe). Totuși, publicația arată că observatori văd în principal un motiv financiar: după preluarea de către Elon Musk , bifa albastră nu mai certifică identitatea, ci indică un abonament. Pentru a evita restricțiile, utilizatorii ar trebui să treacă la un plan plătit. Abonamentul Premium costă 8 euro/lună (aprox. 40 lei) , iar planul de bază costă 3 euro/lună (aprox. 15 lei) . Neclaritate pentru abonații „Basic” Rămâne confuz dacă noile limite se aplică și celor care plătesc abonamentul de bază, deoarece acesta nu include bifa albastră. WinFuture indică faptul că regulile nu sunt suficient de clare în acest punct. [...]
