Știri
Știri din categoria Internet

Iranul încearcă să transforme cablurile submarine din Strâmtoarea Hormuz într-o pârghie economică și de presiune asupra fluxurilor globale de date, potrivit Focus. Teheranul ar discuta impunerea unor taxe pentru cablurile internaționale care traversează zona și, prin mesaje din presa apropiată de Gardienii Revoluției, ar sugera riscul unor perturbări dacă operatorii nu cooperează.
Cablurile submarine transportă o parte importantă din traficul global de internet și din fluxurile de date folosite de piețele financiare, servicii de tip cloud (infrastructură informatică la distanță) și comunicații internaționale. Conform informațiilor citate de publicație din CNN, un incident major ar putea afecta inclusiv bănci, tranzacționarea la bursă, exporturi de energie sau sisteme cloud folosite pentru aplicații de inteligență artificială.
În ecuație intră și marile companii de tehnologie, menționate ca potențial afectate de o astfel de politică: Google, Microsoft, Meta și Amazon.
Potrivit CNN, conducerea iraniană ar trata tot mai mult cablurile ca instrument strategic. Un purtător de cuvânt al armatei iraniene este citat cu intenția de a introduce taxe:
„Vom percepe taxe pe cablurile de internet.”
În plus, presa apropiată Gardienilor Revoluției ar fi cerut ca operatorii să accepte legislația iraniană și ca drepturile de mentenanță (intervenții și reparații) să fie transferate exclusiv către firme iraniene.
Rămâne neclar cum ar putea Teheranul să impună efectiv aceste cerințe. Focus notează că sancțiunile SUA fac oricum dificilă sau imposibilă efectuarea de plăți către Iran pentru multe companii occidentale.
În plan tehnic, situația este sensibilă deoarece mai multe cabluri internaționale trec prin regiune. Deși multe trasee sunt proiectate să evite apele iraniene, experți citați indică faptul că două sisteme importante ar traversa direct teritoriul iranian.
Analiști de securitate avertizează asupra posibilității unor atacuri ale Gardienilor Revoluției, inclusiv cu drone subacvatice sau scafandri de luptă. Un prejudiciu extins ar putea declanșa, potrivit CNN, o „catastrofă digitală”.
În același timp, experții citați de Focus arată că, potrivit „TeleGeography”, cablurile care trec prin Strâmtoarea Hormuz ar reprezenta sub 1% din capacitatea internațională globală. Chiar și așa, pentru statele din Golf, părți din Asia și anumite rute financiare și energetice, perturbările pot avea efecte economice semnificative.
Focus plasează demersul Iranului într-o strategie mai largă de a monetiza poziția geografică, într-un mod comparat cu Egiptul și veniturile obținute din Canalul Suez. Publicația notează însă că situația juridică în Strâmtoarea Hormuz este mai complicată.
În paralel, aceeași logică ar fi vizibilă și în transportul maritim: ruta devine un coridor „selectiv controlat”, cu excepții diplomatice pentru unele state, în timp ce o parte dintre armatori evită zona din cauza atacurilor și a costurilor ridicate de asigurare. Totuși, în pofida conflictului, zilnic continuă să tranziteze strâmtoarea zeci de nave, iar observatorii citați văd o strategie comună: transformarea unei poziții-cheie la Golful Persic în influență politică și potențiale venituri noi.
Recomandate

Google va permite, din 4 august, folosirea adreselor IP ale utilizatorilor din SEE, Marea Britanie și Elveția pentru măsurarea și personalizarea reclamelor , o schimbare care mută o parte importantă din responsabilitatea de conformare către advertiseri și riscă să complice respectarea regulilor de consimțământ din GDPR, potrivit TechRadar . Până acum, Google folosea adresele IP în aceste regiuni în principal pentru rutarea traficului și afișarea reclamelor. De la 4 august, însă, va permite terților să livreze reclame mai personalizate prin urmărirea activității utilizatorilor pe baza IP-ului, conform unei relatări Bleeping Computer citate de publicație. De ce schimbarea ridică probleme de conformare și costuri operaționale În UE și Marea Britanie, IP-ul este considerat „date cu caracter personal” în sensul GDPR, ceea ce înseamnă că, pentru personalizarea reclamelor pe baza IP-ului, companiile trebuie să obțină consimțământul utilizatorilor. În plus, urmărirea IP-urilor este tratată în UE drept o formă de „amprentare” (fingerprinting) – o tehnică de profilare invazivă care poate lega activitatea digitală de un utilizator și de dispozitivele sale. În acest context, TechRadar notează că IP-urile pot ajuta la identificarea dispozitivului, facilitând construirea de profiluri persistente și expunând utilizatorii la mai multe reclame țintite, dar și la riscuri suplimentare dacă datele ajung la actori rău intenționați. Google mută responsabilitatea către advertiseri Potrivit articolului, Google le transmite advertiserilor că ei trebuie să se asigure că respectă regulile din regiuni precum UE și Marea Britanie, inclusiv politica proprie a companiei privind consimțământul utilizatorilor ( EU User Consent Policy ). Practic, povara obținerii consimțământului și a gestionării utilizării IP-urilor pentru publicitate este împinsă mai mult către companiile care cumpără și operează campanii. O consecință anticipată în material este că bannerele de consimțământ ar putea fi implementate neclar sau „împinse” spre acceptare, ceea ce ar putea atrage atenția autorităților de reglementare asupra validității consimțământului. Context: virajul Google pe „fingerprinting” și poziția autorității britanice TechRadar amintește că Google a avut în trecut o poziție opusă: în 2019, compania descria „fingerprinting” drept „greșit”, pe motiv că subminează libertatea de alegere a utilizatorilor. Ulterior, în 2024, Google a ridicat interdicția privind folosirea „fingerprinting” de către advertiseri, iar autoritatea britanică de protecție a datelor (ICO) a catalogat schimbarea drept „iresponsabilă”. Articolul mai subliniază că evoluția vine la o lună după ce ICO a publicat ghidajul său pentru 2026, reiterând că urmărirea activității digitale pe mai multe site-uri pentru construirea unui profil comportamental va continua să necesite consimțământ explicit. Ce opțiuni au utilizatorii și ce urmează TechRadar susține că un VPN (rețea privată virtuală) poate reduce urmărirea prin „mascarea” adresei IP, prin rutarea traficului prin servere la distanță. Publicația mai menționează și alte măsuri tehnice, precum funcții anti-urmărire/anti-fingerprinting oferite de unele servicii VPN și utilizarea unui browser orientat spre confidențialitate (de exemplu, Mozilla Firefox ). Din perspectiva pieței de publicitate online, schimbarea anunțată pentru 4 august poate însemna procese suplimentare pentru obținerea consimțământului și un risc mai mare de neconformare pentru advertiseri, într-un moment în care autoritățile europene și britanice mențin standarde ridicate privind profilarea și urmărirea utilizatorilor. [...]

Accesul Iranului la internetul global începe să revină, după 88 de zile de izolare , un episod care a lovit direct în activitatea economică digitală și a amplificat riscurile operaționale pentru companii și freelanceri, potrivit Mediafax . Reluarea a fost observată marți, imediat după ora 15:30 (ora locală), când conectivitatea a urcat la peste o treime din nivelul anterior, conform NetBlocks , organizație care monitorizează traficul web. NetBlocks a mai indicat că Iranul a fost complet izolat de internetul global timp de 2.093 de ore, descrisă drept cea mai lungă întrerupere de acest fel înregistrată vreodată pentru o țară. Revenire „selectivă” și încă mult sub nivelul normal În paralel, datele companiei americane de analiză Kentik arătau că accesul rămânea sub 10% din nivelurile de dinaintea închiderii. Doug Madory, expert la Kentik, a apreciat că restabilirea de până acum a părut „selectivă”. Activiști pentru drepturi digitale și observatori ai internetului au raportat o reluare modestă a traficului, cu mai mulți furnizori permițând conectarea. Printre exemplele menționate se află rețele rezidențiale de fibră optică din jurul Teheranului și unii furnizori de servicii mobile, deși IranCell ar fi fost conectat doar pentru scurt timp. Oficialii iranieni au indicat revenirea Gmail ca prim semn al implementării schimbării. Miza economică: șomaj și risc de faliment În material se arată că întreruperea a contribuit la pierderea locurilor de muncă pentru mii de iranieni. Totodată, temerile privind șomajul în masă și falimentul comercial ar fi fost un factor care l-a determinat pe președintele Masoud Pezeshkian – ales pe o platformă ce includea promisiunea unui internet liber – să facă demersuri pe lângă oficialii din securitate pentru ridicarea restricțiilor. Un anunț oficial ar fi venit după un vot al grupului operativ special pentru gestionarea spațiului cibernetic. Cadru administrativ contestat și reluare graduală Reluarea accesului a avut loc în pofida unei hotărâri judecătorești administrative provizorii care punea sub semnul întrebării autoritatea organismului ce supraveghează această mișcare, denumit „sediul special pentru conducerea spațiului cibernetic al țării”. Organismul ar fi fost înființat de președinte cu o săptămână înainte, potrivit The Guardian. Ministrul comunicațiilor, Sattar Hashemi, a salutat decizia guvernului de a încheia întreruperea, dar a precizat că restabilirea internetului va fi un proces gradual. În acest moment, amploarea reală a reconectării rămâne dificil de evaluat, inclusiv potrivit unui cercetător iranian aflat în exil, citat în material, care a spus că „foarte puțin” a fost restabilit. [...]

Iranul redeschide accesul la internetul internațional după aproape 90 de zile , o decizie cu efect direct asupra funcționării economiei digitale și a activității companiilor care depind de conectivitate, potrivit Digi24 . Ordinul a fost emis de președintele Masoud Pezeshkian , iar presa de stat iraniană a relatat informația citând un oficial, conform Reuters. Decizia vine după o întrerupere de aproape 90 de zile, pe fondul războiului cu SUA și Israel. Anunțul a fost făcut de șeful departamentului de relații publice din Ministerul Comunicațiilor din Iran. Ce se știe și ce rămâne neclar despre reconectare Deocamdată, mecanismul privind modul și momentul în care Iranul se va reconecta la internetul global „este necunoscut”, notează Agerpres, citată de Digi24. Cu alte cuvinte, nu este clar dacă reluarea accesului va fi imediată, graduală sau condiționată. Contextul întreruperii: 87 de zile fără internet global pentru majoritatea populației Majoritatea iranienilor nu au putut accesa internetul mondial timp de 87 de zile, potrivit observatorului de internet NetBlocks . Doar un număr mic de cetățeni ar fi avut acces la VPN-uri (servicii care pot ocoli restricțiile) „scumpe și avansate”, capabile să treacă de blocaje. Autoritățile au impus inițial întreruperea accesului la internet începând cu 8 ianuarie, ca răspuns la protestele antiguvernamentale la nivel național. Conexiunile au revenit treptat la normal în februarie, înainte de o nouă întrerupere, declanșată după începerea atacurilor americane și israeliene împotriva Iranului, pe 28 februarie. De ce contează: economia digitală rămâne vulnerabilă la decizii administrative Chiar și în perioade fără criză, accesul la internetul global în Iran este „puternic restricționat” prin cenzurarea multor site-uri, iar autoritățile se bazează tot mai mult pe un intranet (rețea internă separată de internetul global), inclusiv în școli, unde învățarea se face online. În acest context, ordinul de redeschidere poate reduce blocajele operaționale pentru activități care depind de internetul internațional, însă amploarea efectului va depinde de modul concret în care va fi implementată reconectarea. [...]

Uniunea Europeană ia în calcul două cabluri submarine prin Arctica pentru a reduce dependența de rutele vulnerabile dintre Europa și Asia , potrivit Tom's Hardware . Miza este ocolirea „gâtului de sticlă” din Orientul Mijlociu, pe unde tranzitează în prezent 90% din traficul de internet Europa–Asia, zonă afectată de incidente repetate cu cabluri tăiate și întreruperi. Unul dintre proiecte ar urma să treacă prin Pasajul de Nord-Vest al Canadei, iar celălalt ar porni din Scandinavia și ar traversa direct Polul Nord. Publicația notează, citând The Verge, că UE a început să se uite „spre nord” după turbulențele recente din Orientul Mijlociu, care au expus riscul operațional al rutelor actuale. De ce caută UE o rută nouă: întreruperi și negocieri de luni de zile Contextul invocat pornește din 2024, când o rachetă lansată de houthi a lovit o navă aflată în tranzit prin Marea Roșie, în zona strâmtă dintre Yemen și Djibouti. Atacul a făcut ca nava să rămână în derivă, iar ancora acesteia a tăiat trei cabluri submarine aflate în acel punct de trecere. Conform materialului, a fost nevoie de peste patru luni de negocieri până când o navă de reparații a putut interveni fără riscul de a fi atacată. În acest context, instabilitatea regională este prezentată drept motivul principal pentru care UE caută rute alternative către Asia. În prezent, alternativele ar fi tranzitul prin Statele Unite sau prin Rusia, iar ruta polară este descrisă ca singura care nu ar traversa teritorii controlate de alte guverne. „ Polar Connect ”: independență geopolitică, dar cu riscuri tehnice și costuri mari Proiectul menționat, „Polar Connect”, vine însă cu dificultăți specifice Arcticii: gheața și aisbergurile pot zgâria fundul mării, acolo unde sunt așezate cablurile; nu există nave spărgătoare de gheață specializate pentru instalarea cablurilor, ceea ce ar impune utilizarea a cel puțin două nave sau construirea uneia noi; mentenanța ar fi complicată și scumpă, iar timpii de nefuncționare ar putea fi lungi din cauza condițiilor arctice. Tom’s Hardware notează că aceste elemente pot face ruta „nefezabilă economic”, însă presiunea geopolitică pare să împingă Europa către o alternativă mai puțin expusă „capriciilor liderilor instabili”. Ținta indicată este ca legătura să devină operațională până în 2030, deși condițiile dificile din Arctica ar putea afecta calendarul. Tendință mai largă: ocolirea punctelor de blocaj pentru cablurile submarine UE nu este singurul actor care caută rute care să evite punctele de blocaj din Orientul Mijlociu. Materialul amintește că Meta a anunțat la începutul lui 2025 „Project Waterworth”, un proiect de cablu submarin care urmărește să ocolească zone sensibile precum Orientul Mijlociu și Strâmtoarea Malacca, cu obiectivul de a crea o rută de date mai puțin expusă riscurilor geopolitice. [...]

Comisia Europeană ia în calcul să oblige Google să partajeze date din căutări cu rivalii , o măsură discutată în contextul aplicării Digital Markets Act (DMA) și care riscă să deschidă un nou front între concurență și protecția datelor personale, potrivit TechRadar . Miza de reglementare este dacă Bruxelles-ul poate „nivela” piața motoarelor de căutare prin acces la datele pe care Google le acumulează la scară masivă, fără să creeze, în același timp, un risc nou pentru confidențialitatea europenilor. DMA, intrat în aplicare în 2024, urmărește reducerea puterii de piață a marilor platforme și stimularea concurenței. De ce contează: concurență prin acces la date vs. risc de reidentificare În discuție este ideea că rivalii ar putea îmbunătăți calitatea rezultatelor dacă ar avea acces la anumite date asociate căutărilor. În material, consilierul juridic pe concurență al Google, Clare Kelly, a descris propunerea drept „exces de reglementare” și a susținut, într-o declarație pentru Reuters, că aceasta „ar pune în pericol confidențialitatea utilizatorilor”. Pe de altă parte, reprezentanți ai unor motoare de căutare concurente argumentează că poziția dominantă a Google este greu de erodat fără intervenție. Aurélien Mähl, responsabil de politici publice la DuckDuckGo, spune că bariera principală este scara la care operează Google, menționând o cotă de piață de peste 90% (date Statcounter). În viziunea sa, accesul la date ar putea accelera dezvoltarea pieței și ar îmbunătăți acuratețea pentru interogări rare. Ecosia, care combină rezultate de la Google, Bing și Yahoo și direcționează profiturile către proiecte de mediu, susține la rândul său că partajarea datelor este „esențială” pentru suveranitatea digitală europeană și pluralism democratic. Împreună cu Qwant, Ecosia a lansat inițiativa European Search Perspective , cu obiectivul de a construi un algoritm european de clasare a rezultatelor, independent de influențe din SUA. Nu toți rivalii vor aceeași soluție TechRadar notează că nu există consens nici măcar între alternativele „axate pe confidențialitate”. Brave Search, care s-ar putea număra printre beneficiarii indirecți ai unei intervenții, consideră că legislatorii „se uită în direcția greșită”. Șeful diviziei de căutare din Brave, Dr. Josep M. Pujol, afirmă că avantajul Google ține mai ales de distribuție și monetizare, nu doar de date, iar cadrul propus nu ar atinge aceste pârghii. „Anonimizarea” sub semnul întrebării Un punct central al disputei este dacă datele pot fi anonimizate suficient de bine încât să nu permită identificarea persoanelor. Sergei Vassilvitskii, cercetător Google cu experiență în „confidențialitate diferențială” (un set de metode statistice pentru partajarea de date cu garanții de protecție), a avertizat că instrumente avansate bazate pe inteligență artificială ar putea reidentifica utilizatori chiar și din seturi de date anonimizate. El a declarat pentru Reuters că echipa internă „Red Team” a reușit să reidentifice utilizatori „în mai puțin de două ore”. Îngrijorări similare au fost ridicate și de cercetătorul independent în securitate Lukasz Olejnik, care a descris planul UE drept unul dintre cele mai mari riscuri de confidențialitate și securitate națională din Europa în acest an, într-o analiză publicată pe blogul său. Pujol (Brave) susține, la rândul său, că datele care ar intra „în circulație” nu ar fi „demonstrabil anonime” și că, în forma actuală, partajarea setului de date nu ar fi justificabilă. Ce urmează: termen-limită 27 iulie 2026 și negocieri pe „garduri de protecție” TechRadar precizează că a solicitat un punct de vedere Comisiei Europene, dar nu primise un răspuns la momentul publicării. Între timp, publicația notează că, potrivit Reuters, Vassilvitskii ar fi putut discuta cu oficiali UE pe 6 mai despre o abordare „mai amplă”, cu „garduri de protecție” mai bune. Decizia are ca termen-limită 27 iulie 2026. Până atunci, disputa rămâne una tipică pentru reglementarea digitală: cum stimulezi concurența într-o piață dominată de un jucător cu date masive, fără să transformi acele date într-un risc suplimentar pentru confidențialitatea a milioane de europeni. [...]

SpaceX a urcat rețeaua Starlink la peste 10.700 de sateliți activi , după ce a lansat încă 24 de unități pe orbită joasă, într-o misiune care susține direct extinderea capacității de internet prin satelit la nivel global, potrivit Space . Racheta Falcon 9 a decolat duminică, 28 iunie, de la complexul Space Launch Complex 4 East din cadrul bazei Vandenberg Space Force Base (California), la ora 12:09 p.m. EDT, adică 19:09 ora României. Încărcătura a fost identificată drept misiunea „Group 17-40 ”. Sateliții au ajuns pe orbită la aproximativ 9 minute după lansare, iar treapta superioară urma să îi desfășoare la circa o oră de la decolare, conform estimărilor din relatare. Reutilizarea treptei întâi și ritmul operațional Treapta întâi a rachetei, Booster 1088, a efectuat al 17-lea zbor și a aterizat pe drona autonomă „Of Course I Still Love You”, poziționată în Oceanul Pacific, în largul Californiei. Reutilizarea repetată a boosterelor rămâne un element-cheie pentru menținerea ritmului de lansări. Misiunea de duminică a fost a 75-a lansare Falcon 9 a SpaceX din 2026, potrivit aceleiași surse. Ce înseamnă pentru serviciile de internet prin satelit Cele 24 de unități ridică numărul total de sateliți activi din rețeaua Starlink la „mai mult de 10.700”, conform trackerului Jonathan McDowell . Space notează că Starlink oferă acces la internet la nivel global și deservește inclusiv segmente precum: conexiuni Wi‑Fi la bordul aeronavelor; furnizori de servicii „cell-to-satellite” (conectivitate între telefonie mobilă și satelit). În lipsa unor date suplimentare în material despre acoperire, viteze sau prețuri, impactul imediat cuantificabil rămâne creșterea bazei de sateliți activi și continuitatea unui ritm ridicat de lansări în 2026. [...]