Știri
Știri din categoria Externe
Incidentul cu drona prăbușită la Galați pune presiune pe întărirea apărării aeriene pe flancul estic al NATO, într-un context în care România cere accelerarea transferului de capabilități anti-dronă, iar presa maghiară discută deschis dacă situația ar putea ajunge la nivelul articolului 5, potrivit Mediafax.
Publicații din Ungaria au preluat vineri dimineață informația despre drona rusească prăbușită în Galați și o descriu drept cel mai grav incident de acest tip împotriva unui stat membru NATO de la invazia Ucrainei. În acest cadru, este ridicată explicit întrebarea dacă incidentul ar putea declanșa aplicarea articolului 5 din Tratatul NATO, clauza de apărare colectivă care tratează un atac asupra unui membru ca atac asupra întregii Alianțe.
România a acuzat Rusia de „escaladare gravă și iresponsabilă”, după ce o dronă a pătruns în spațiul aerian și s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc din Galați, rănind două persoane.
Ministerul Apărării a confirmat că două avioane F-16 au decolat din Baza 86 Aeriană de la Fetești, iar piloții au primit autorizare de angajare a țintelor pe toată durata alertei. Totodată, România a informat aliații și secretarul general al NATO și a solicitat transferul accelerat al capabilităților anti-dronă.
Purtătorul de cuvânt al NATO a condamnat comportamentul „iresponsabil” al Rusiei și a transmis că Alianța își va consolida apărarea împotriva tuturor amenințărilor, inclusiv a dronelor. În același timp, secretarul general Mark Rutte a fost în contact cu guvernul român în legătură cu incidentul.
Cotidianul maghiar Világgazdaság notează că România și alte state de pe flancul estic al NATO se confruntă cu tot mai multe încălcări ale spațiului aerian de la izbucnirea războiului.
În exemplele menționate în material:
Articolul amintește și criticile interne la adresa autorităților române pentru faptul că, până acum, nu au doborât drone intruse, invocând riscul de escaladare și pericolul pentru populație.
Dincolo de discuția despre articolul 5, incidentul amplifică presiunea operațională pentru întărirea apărării anti-dronă și pentru coordonare între aliați, în condițiile în care România cere explicit accelerarea transferului de capabilități. În plan european, Ursula von der Leyen a cerut în această săptămână sisteme de alertă unificate și o coordonare transfrontalieră mai bună, după ce incursiuni în spațiul aerian baltic au scos la iveală deficiențe ale apărării europene.
Recomandate
O dronă rusească a lovit un bloc din Galați și a rănit două persoane , un incident care ridică miza de securitate pe flancul estic al NATO și poate alimenta tensiunile dintre Alianță și Rusia, potrivit Antena 3 . Drona a lovit un bloc de apartamente din România și a explodat în timpul unui atac lansat de Rusia asupra unui oraș-port ucrainean din apropiere, relatează CNN, care citează informații comunicate de Ministerul Apărării de la București. Potrivit aceleiași relatări, aparatul a căzut pe acoperișul unei clădiri rezidențiale din Galați, oraș aflat la granița cu Ucraina, în sud-estul României. Contextul imediat este legat de atacurile asupra zonei Izmail, de peste Dunăre, unde se află „cel mai mare port ucrainean de pe fluviu” și o țintă frecventă în război. Autoritățile ucrainene au anunțat că zona portuară Izmail a fost atacată de drone rusești aproximativ în același interval în care drona s-a prăbușit la Galați. Ce spun autoritățile și ce precedent invocă MApN Ministerul român al Apărării a indicat că dronele rusești au încălcat spațiul aerian al României de 28 de ori de când Moscova a început să atace porturile Ucrainei de peste Dunăre. În septembrie 2025, România a condamnat „acțiunile iresponsabile” ale Moscovei după ce a acuzat încălcarea spațiului aerian în timpul unui atac asupra Ucrainei, situație care a dus la mobilizarea de avioane de luptă. Politico scrie că drona ar fi trecut din Ucraina în România, citând MApN, și că incidentul s-a produs în jurul orei 1:00, ora Bruxelles-ului (2:00, ora României). Publicația mai notează că două avioane F-16 au fost ridicate în aer, iar piloții au fost autorizați să atace ținte pe durata alertei, într-o situație descrisă de minister drept „dinamică”. De ce contează: riscul de escaladare pe flancul estic al NATO Reuters apreciază că incidentul este de natură să crească tensiunile între NATO și Rusia. Agenția citează autoritățile române, potrivit cărora o dronă s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc cu 10 etaje din Galați, provocând o explozie și un incendiu care a rănit două persoane. Tot Reuters notează că este prima dată când o dronă lovește o zonă dens populată din România și produce victime, într-un context în care aliații Ucrainei sunt îngrijorați de extinderea războiului dincolo de granițele țării. Secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat , a declarat că drona a afectat două scări ale clădirii și a avariat cinci mașini. [...]
România a informat NATO după prăbușirea unei drone la Galați , iar ministrul de Externe, Oana Țoiu , spune că este nevoie de „creșterea presiunii asupra Rusiei”, potrivit Adevărul . Miza imediată este una de securitate și coordonare aliată: Bucureștiul ridică nivelul discuției în NATO și UE, în contextul unui incident pe teritoriul României care a produs victime și pagube. Țoiu a declarat la Antena 3 că autoritățile române i-au informat pe aliați și pe secretarul general al NATO și că există „certitudinea” că este vorba despre „o dronă a Rusiei”. Ministrul a calificat incidentul drept „inacceptabil”, insistând că nu este doar o încălcare a spațiului aerian, ci un risc direct pentru cetățenii români. Ce urmează pe linia diplomatică: discuții în NATO și UE Șefa diplomației române a spus că România va continua demersurile diplomatice și va discuta cu partenerii din NATO și din Uniunea Europeană pentru întărirea securității pe flancul estic. „Este nevoie de creșterea presiunii asupra Rusiei și de fermitatea răspunsului diplomatic. Vor urma discuții, atât cu aliații, cât și în Uniunea Europeană, pentru a ne asigura că întărirea flancului estic rămâne o prioritate.” Întrebată despre activarea Articolului 4 din Tratatul NATO (mecanism de consultare între aliați când un stat membru consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate), Țoiu a afirmat că incidentul are „gravitate majoră” și că președintele Nicușor Dan va face precizări „astăzi”, conform aceleiași surse. Contextul incidentului: explozie, incendiu și persoane rănite O dronă s-a prăbușit vineri noaptea pe un bloc din Galați , incident urmat de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10, potrivit Adevărul . A fost emis și un mesaj RO-Alert pentru județele Brăila, Tulcea și Galați. Două persoane rănite au fost transportate la spital, iar alți doi locatari, cu atac de panică, au primit îngrijiri la fața locului, conform Adevărul . [...]
Ucraina își intensifică de câteva săptămâni loviturile cu drone asupra infrastructurii logistice ruse din teritoriile ocupate , într-o încercare de a perturba rutele de aprovizionare care susțin operațiunile Moscovei în estul și sudul țării, potrivit unei analize citate de Agerpres . Țintele ar include, conform experților, militarilor și localnicilor citați de AFP, infrastructura de transport din zonele ocupate, cu accent pe drumurile care leagă orașe mari, între care este menționat Mariupol . Ce se știe din informațiile publice disponibile Articolul Agerpres indică faptul că intensificarea atacurilor durează „de mai multe săptămâni” și că vizează „în special drumurile” folosite pentru legături între centre urbane importante din teritoriile ocupate. Materialul integral este însă disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că detaliile suplimentare din analiza AFP (de exemplu, amploarea exactă a atacurilor, tipurile de obiective lovite sau evaluări cantitative ale efectelor) nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]
SUA ridică tonul la ONU față de Rusia , într-un semnal de înăsprire diplomatică ce poate complica orice încercare de detensionare pe canal multilateral, după un nou atac asupra Kievului, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis într-o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU , convocată la solicitarea Ucrainei, ca reacție la bombardamentul lansat „duminica trecută” de Rusia cu sute de drone și zeci de rachete asupra Kievului și a zonelor învecinate, relatează Reuters. În acest context, Tammy Bruce, adjuncta ambasadorului SUA la ONU, a condamnat folosirea de către Rusia a unei rachete balistice hipersonice de tip „Oreșnik ”, descriind-o drept o escaladare „inexplicabilă, periculoasă și barbară” a războiului început odată cu invazia la scară largă din februarie 2022. Digi24 notează că ar fi cel puțin a treia oară când Moscova lansează o astfel de rachetă strategică avansată asupra Ucrainei din noiembrie 2024, fără focos nuclear, deși este capabilă să transporte încărcătură nucleară. „Atenţionăm Rusia să nu lanseze aşa-numitele atacuri sistematice împotriva Kievului, care riscă să provoace şi mai multe victime în rândul civililor şi să îndepărteze perspectiva păcii”, a declarat Bruce. De ce contează: semnal de repoziționare în politica SUA față de Rusia Potrivit Digi24, acestea sunt cele mai dure critici formulate de administrația Trump la adresa Rusiei de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în condițiile în care Washingtonul ar fi avut, în general, o atitudine mai conciliantă decât majoritatea aliaților SUA. Totuși, oficialul american nu a precizat cum ar reacționa Statele Unite dacă Moscova își pune în aplicare amenințarea cu „lovituri sistematice” asupra Kievului, ceea ce lasă neclară componenta de descurajare (ce costuri ar urma pentru Rusia). Poziția Rusiei și avertismentul pentru diplomați Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a reiterat versiunea Moscovei potrivit căreia bombardamentele au vizat obiective militare și legate de serviciile de informații ucrainene. El a reluat și avertismentul autorităților ruse către cetățenii străini, inclusiv personal diplomatic și al organizațiilor internaționale, să părăsească Kievul „cât mai curând posibil”, invocând riscul unor noi atacuri asupra „centrelor de decizie și a posturilor de comandă”. ONU: îngrijorare privind „atacuri constante și sistematice” Secretarul general adjunct al ONU, Khaled Khiari, a spus că Națiunile Unite sunt „profund îngrijorate” de promisiunea Rusiei de a lansa „atacuri constante și sistematice” împotriva unor ținte din Kiev. Separat, autoritățile de la Kiev au avertizat că Rusia ar pregăti un nou atac masiv combinat în noaptea de 29 spre 30 mai asupra Ucrainei, în care ar plănui să folosească racheta de croazieră hipersonică Zircon, potrivit Unian și Ukrinform (menționate de Digi24). [...]
Sprijinul public al președintelui Cehiei pentru apelul lui Nicușor Dan ridică presiunea pentru un răspuns coordonat în NATO și UE după incidentul de la Galați, în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, potrivit Mediafax . Președintele ceh Petr Pavel a calificat atacul drept „complet inacceptabil” și a transmis că simpla condamnare nu este suficientă. Mesajul a fost publicat pe platforma X, în contextul în care incidentul a rănit două persoane, după ce drona a intrat în spațiul aerian al României și a lovit o clădire rezidențială din Galați. „Atacul nocturn fără precedent al unei drone rusești asupra unei clădiri rezidențiale din Galați, România, care a rănit două persoane, este complet inacceptabil.” Ce cere, de fapt, mesajul de la Praga Pavel a susținut explicit apelul președintelui României pentru o reacție internațională mai dură la incidente care afectează securitatea unui stat membru NATO și al Uniunii Europene. „Nu ar trebui să ne oprim doar la a condamna împreună acest atac.” „Susțin fără echivoc apelul președintelui român Dan pentru un răspuns internațional ferm.” În același mesaj, liderul ceh a transmis și un avertisment direct către Moscova, afirmând că astfel de atacuri „nu vor fi tolerate”. Contextul imediat: incidentul de la Galați și reacția instituțională din România Declarațiile vin după ce o dronă rusească a intrat în spațiul aerian al României și a lovit un bloc de locuințe din Galați, incident în urma căruia două persoane au fost rănite. În paralel, după incident a fost convocată o ședință a CSAT , care s-a încheiat, iar Nicușor Dan urma să facă declarații, conform informațiilor din aceeași sursă. [...]
Poziția Ungariei de a nu trimite arme Ucrainei complică linia comună NATO-UE , iar Kremlinul încearcă să o folosească drept argument pentru oprirea livrărilor occidentale, potrivit Digi24 . Kremlinul a salutat public faptul că noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar , menține poziția predecesorului său, Viktor Orbán, de a refuza trimiterea de arme către Kiev. Mesajul Moscovei este că pacea ar veni „mai repede” dacă livrările de armament către Ucraina ar înceta. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Interfax, și vin după întâlnirea de joi dintre Peter Magyar și secretarul general al NATO, Mark Rutte , la Bruxelles, relatează Agerpres. „Apreciem aceasta pozitiv. Dacă una dintre părţi afirmă că nu consideră necesar să alimenteze conflictul, nu putem decât să ne bucurăm.” Ce a transmis Budapesta după discuția cu NATO Peter Magyar a indicat, într-o postare pe X, că Ungaria nu își schimbă poziția privind sprijinul militar direct pentru Ucraina: „I-am comunicat secretarului general că Ungaria nu va trimite arme sau echipament militar pentru conflictul ruso-ucrainean.” Cum își construiește Kremlinul mesajul către Europa Peskov a folosit reacția la poziția Ungariei pentru a susține două idei principale: Rusia ar prefera ca „toate țările” să decidă oprirea livrărilor de armament către Kiev, susținând că astfel „pacea ar veni mai repede”. Europa, în viziunea Moscovei, nu ar putea juca rol de mediator, deoarece „participă la conflict de partea Ucrainei”. „Nu uitaţi că armele europene trag asupra noastră şi nu putem ignora aceasta. În consecinţă, Europa nu poate pretinde în niciun fel că ar putea juca rolul de mediator.” În același timp, Peskov a spus că discuțiile din Uniunea Europeană despre posibilitatea unor negocieri cu Rusia și căutarea unor parteneri pentru dialog reprezintă „un lucru pozitiv”, pe care Moscova îl salută. [...]
