Știri
Știri din categoria Externe
Keir Starmer leagă menținerea SUA în NATO de securitatea rutelor energetice, pe fondul tensiunilor din Golf și al blocajului din Strâmtoarea Ormuz, potrivit mediafax.ro. Mesajul premierului britanic vine în contextul în care Donald Trump a reluat amenințările privind o posibilă retragere a Washingtonului din alianță.
Starmer a vorbit la finalul unei vizite cu mai multe opriri în state din Golf, unde a discutat despre armistițiul provizoriu și despre opțiuni pentru redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz, descrisă ca vitală din punct de vedere comercial. În Qatar, el a respins ideea ieșirii SUA din NATO și a susținut că alianța rămâne în interesul american și european.
În același timp, premierul britanic s-a declarat de acord cu solicitările lui Trump ca statele europene să aloce mai mult pentru apărare, insistând însă că soluția nu este slăbirea NATO, ci întărirea contribuției europene în cadrul ei.
„Suntem susținători foarte puternici ai NATO și argumentez de ceva vreme că trebuie să facem mai mult. Este cea mai eficientă alianță militară pe care a cunoscut-o vreodată lumea.”
Starmer a mai spus că NATO este o alianță defensivă care „timp de decenii” a crescut siguranța membrilor și a pledat pentru o coordonare strategică mai strânsă între aliați.
Potrivit informațiilor citate, Starmer și Trump au discutat joi seară, iar o parte importantă a convorbirii a vizat modul în care poate fi asigurată trecerea în siguranță a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, rută-cheie pentru transportul de petrol și gaze, dar și pentru alte mărfuri. În material se arată că Iranul a blocat practic strâmtoarea după atacurile SUA și Israelului.
În paralel, Trump a criticat în repetate rânduri statele europene din NATO pentru implicarea redusă în atacurile asupra Iranului și a inclus, în acest context, o amenințare privind retragerea completă a SUA din alianță.
Miza imediată este dublă: pe de o parte, coeziunea NATO într-un moment în care Washingtonul pune presiune pe aliați; pe de altă parte, securitatea unei rute comerciale esențiale pentru fluxurile globale de energie, cu efecte potențiale în lanț asupra prețurilor și aprovizionării, dacă blocajul persistă.
Recomandate
Donald Trump ridică miza în negocierile cu Iranul și condiționează orice acord de concesii fără ridicarea sancțiunilor , semnal care poate prelungi tensiunile din regiune și menține riscurile pentru fluxurile comerciale prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Digi24 . Într-o ședință de cabinet, Trump a spus că nu se grăbește să încheie un acord și a respins ideea că ar fi constrâns de costul politic intern al conflictului, afirmând că „nu-i pasă de alegerile de la jumătatea mandatului” din noiembrie, când miza este controlul asupra Congresului. El a susținut că Iranul ar încerca să tragă de timp în speranța unei slăbiri politice a sa, dar că această strategie „nu va da roade”. Președintele american a afirmat că SUA ar putea ajunge „în curând” la un acord pentru a pune capăt conflictului, însă a avertizat că administrația nu este încă mulțumită de termeni și că este dispusă să reia luptele dacă nu obține condițiile dorite. Sancțiunile rămân, chiar și cu predarea uraniului Trump a mai declarat, într-un interviu telefonic pentru PBS News , că Iranul nu va beneficia de ridicarea sancțiunilor dacă renunță la stocul de uraniu puternic îmbogățit, respingând explicit această posibilitate. Dispută pe „memorandumul” apărut în presa iraniană Casa Albă a respins informațiile apărute în presa de stat iraniană despre un proiect de memorandum de înțelegere, pe care l-a calificat drept „complet fabricat”. Potrivit materialului, presa iraniană a susținut că documentul ar cere retragerea forțelor americane din vecinătatea Iranului și ridicarea blocadei asupra porturilor iraniene. În același context, oficiali americani au declarat că Trump ar fi dispus să ridice blocada dacă Iranul permite navelor comerciale să tranziteze Strâmtoarea Ormuz. O purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a spus că președintele va accepta doar un acord care „trebuie să garanteze că Iranul nu va putea avea niciodată o armă nucleară”. De ce contează Mesajul că Washingtonul nu leagă concesiile nucleare de relaxarea sancțiunilor și că rămâne deschis la reluarea luptelor indică o negociere mai dură, cu potențial de prelungire a incertitudinii în jurul securității maritime și a tranzitului comercial printr-un punct critic precum Strâmtoarea Ormuz. În lipsa unor termeni agreați, riscul de escaladare rămâne, iar un calendar clar pentru un acord nu este conturat în informațiile prezentate. [...]
Italia își recalibrează relația cu SUA și Israel , iar schimbarea de ton poate complica atât poziționarea Romei în UE, cât și discuțiile despre eventuale sancțiuni cu efecte economice directe, potrivit Digi24 . Semnalele au devenit mai vizibile după ce premierul Giorgia Meloni a criticat atacurile lui Donald Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea, pe care le-a numit „inacceptabile”, și după ce a ignorat apelul liderului american privind o intervenție militară împotriva Iranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. În paralel, Roma și-a înăsprit discursul față de Israel, pe fondul tensiunilor cu guvernul condus de Benjamin Netanyahu. Ce a declanșat tensiunile cu Washingtonul Discuțiile despre o posibilă schimbare de direcție în politica externă a Italiei au fost relansate în contextul unor fricțiuni recente cu Donald Trump, considerat apropiat ideologic de Meloni. În material este menționat explicit episodul în care Meloni a reacționat public la atacurile lui Trump la adresa Papei, precum și refuzul de a urma linia cerută de acesta în dosarul Iran–Strâmtoarea Ormuz. Miza economică a unui conflict diplomatic cu Israelul: sancțiunile Pe relația cu Israelul, tensiunile au fost alimentate de solicitarea unor sancțiuni europene împotriva ministrului israelian al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir , după apariția unui videoclip în care acesta ironiza activiști încătușați ai Flotilei Global Sumud. În Italia, tema sancțiunilor a generat și o dezbatere internă legată de efectele economice. Senatorul Claudio Borghi (Liga) a criticat ideea unor sancțiuni economice împotriva Israelului, invocând riscul ca măsura să lovească inclusiv în Italia, în condițiile în care țara are excedent comercial în relația bilaterală. „Sancţiunile economice tind să se întoarcă împotriva celor care le impun. Problema este că Italia are excedent comercial în relaţia cu Israelul, ceea ce înseamnă că, practic, ne-am sancţiona singuri.” Presiune politică internă asupra lui Meloni Pe fondul acestor episoade, opoziția a folosit momentul pentru a contesta strategia premierului. Deputatul Arturo Scotto (Partidul Democrat) a susținut, într-o dezbatere la Roma, că apropierea de Trump a vulnerabilizat-o politic pe Meloni. „Când te comporţi ca un chelner, şeful ajunge să te trateze ca pe un chelner. Exact asta i s-a întâmplat Giorgiei Meloni. Când a încercat să se distanţeze puţin de Donald Trump, acesta i-a reamintit cine este şeful.” În forma prezentată, materialul indică o repoziționare în discurs și în gesturi politice, fără a detalia măsuri concrete deja adoptate de Italia; rămâne de văzut dacă schimbarea de ton se va traduce în decizii la nivel european, în special pe tema sancțiunilor și a relației UE–Israel. [...]
SUA au lovit din nou ținte militare în Iran, invocând protecția traficului prin Strâmtoarea Hormuz , într-un moment în care Washingtonul susține că armistițiul general din conflict „încă se menține”, potrivit Politico . Miza imediată este operațională și economică: securitatea unei rute maritime prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial. Loviturile aeriene au vizat un obiectiv militar de pe coasta sudică a Iranului, considerat o amenințare pentru forțele americane și pentru navigația comercială în Strâmtoarea Hormuz, a declarat un oficial american sub protecția anonimatului. În paralel, forțele SUA au doborât patru drone iraniene, despre care același oficial a spus că reprezentau, de asemenea, o amenințare. „Forțele SUA au lovit și o stație iraniană de control la sol în Bandar Abbas care era pe punctul de a lansa o a cincea dronă. Aceste acțiuni au fost măsurate, strict defensive și au avut ca scop menținerea armistițiului.” De ce contează: Hormuz, punct critic pentru petrol și transport maritim Atacurile vin în contextul negocierilor pentru încheierea campaniei militare comune SUA–Israel în Iran, conflict care, potrivit publicației, a dus la mii de morți și a împins în sus prețurile petrolului la nivel global. Chiar dacă Washingtonul descrie loviturile drept „defensive”, ele au loc într-o zonă cu sensibilitate ridicată pentru piețele energetice și pentru lanțurile logistice maritime. Politico notează că acesta este al doilea atac al SUA în Iran într-o săptămână. Luni, Washingtonul a anunțat „lovituri de autoapărare” în sudul Iranului asupra mai multor ținte, inclusiv lansatoare de rachete și ambarcațiuni iraniene care ar fi încercat să planteze mine în Strâmtoarea Hormuz. Semnal politic: Trump spune că „un acord ar putea fi atins”, dar lasă deschisă escaladarea Președintele Donald Trump a declarat miercuri că un acord „ar putea fi atins”, însă a sugerat că, în lipsa unei înțelegeri, SUA „vor trebui să termine treaba”, relatează Politico. Tot miercuri, Trump a respins o propunere care ar fi presupus ca Iranul și Omanul (descris ca facilitator important al discuțiilor din culise) să supravegheze traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz. Potrivit relatării, Trump a insistat că Iranul nu ar trebui să aibă control asupra acestei rute și a spus că își dorește ca SUA să „vegheze” asupra ei, tratând-o ca pe o zonă de apă internațională. [...]
Capitalele europene iau în calcul riscul ca Rusia să „testeze” NATO dincolo de Ucraina , pe fondul pierderilor mari ale armatei ruse și al unei intensificări a amenințărilor la adresa unor state membre ale Alianței, potrivit Digi24 . Miza pentru Europa este una operațională și bugetară: orice escaladare în proximitatea flancului estic ar accelera deciziile de întărire a apărării și ar crește presiunea pe capacitățile militare și pe industria de profil. În ultimele săptămâni, oficiali ruși au lansat declarații agresive la adresa statelor baltice, inclusiv amenințări cu bombardarea unor „centre decizionale” din Letonia, după acuzații (respinse de Riga) că ar găzdui operatori de drone ucraineni. În Lituania, alarmele de raid aerian au sunat după ce mai multe drone rusești „s-ar fi apropiat” de spațiul aerian lituanian dinspre Belarus, iar membri ai guvernului au fost duși într-un buncăr, notează articolul. Un alt element care alimentează tensiunea este avertismentul Moscovei către companii din opt țări europene: ministrul rus al Apărării a publicat adresele unor firme despre care Rusia susține că ar lucra la producția de drone împreună cu Ucraina, invocând „consecințe imprevizibile” și o „intensificare rapidă” a conflictului dacă ajutorul militar pentru Kiev nu încetează. Zonele considerate vulnerabile pentru un „test” al unității NATO Mai mulți oficiali europeni din domeniul securității au avertizat că Rusia ar putea încerca să testeze unitatea Alianței prin acțiuni îndreptate către: țările baltice; insule daneze și suedeze din Marea Baltică; teritorii ale NATO din regiunea arctică. Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, a declarat într-un interviu că starea de securitate în Europa „s-a degradat în ultimele 24 de luni”, iar Rusia și-a asumat riscuri operaționale mai mari în operațiuni hibride (acțiuni sub pragul războiului declarat, precum sabotaj, presiune informațională sau atacuri cibernetice). Presiunea pierderilor și dilema mobilizării în Rusia Deși nu ar exista „semne clare” că Rusia mută trupe și echipamente pentru un atac asupra țărilor baltice sau a altor teritorii din afara Ucrainei, sursa arată că Vladimir Putin ar putea fi împins spre decizii mai riscante de ritmul pierderilor. Estimările serviciilor de informații din Occident citate în material indică faptul că armata rusă pierde aproape 35.000 de soldați pe lună, mai mult decât poate recruta. În acest context, Moscova ar putea ajunge la o mobilizare forțată, după modelul „mobilizării parțiale” din septembrie 2022, când a urmărit creșterea efectivelor cu 300.000 de soldați. Kaja Kallas , șefa diplomației europene, avertizează că o mobilizare ar transmite semnalul că Rusia „nu câștigă cu adevărat războiul”, ceea ce ar putea împinge Kremlinul să intensifice conflictul pentru a o justifica. „Așadar, se ajunge într-un punct unde ei trebuie să intensifice pentru a justifica mobilizarea. Iar acela este un moment foarte periculos.” Ce forme ar putea lua escaladarea Potrivit lui Oleksandr V. Daniliuk, președintele Centrului pentru Reforme de Apărare de la Kiev, Rusia ar putea încerca să schimbe dinamica războiului fie prin creșterea intensității violenței (inclusiv șantaj nuclear, fără folosirea efectivă a armelor nucleare), fie prin extinderea conflictului în alte zone geografice, pentru a „îngheța” războiul în condiții favorabile Moscovei. Materialul amintește că Rusia a organizat exerciții nucleare, inclusiv prin desfășurarea de focoase nucleare în Belarus, și a avertizat că Kievul va fi ținta unor bombardamente „sistematice” puternice. De asemenea, Moscova le-a transmis ambasadelor străine și cetățenilor acestora aflați la Kiev să părăsească orașul „cât mai repede”. Context politic care slăbește descurajarea Articolul indică drept factor de vulnerabilitate și semnalele politice din SUA: amenințările lui Donald Trump privind o posibilă retragere din NATO și reducerea numărului de soldați americani desfășurați în Europa, care ar fi subminat eforturile de descurajare. În paralel, Wall Street Journal (citat de Digi24) scrie că Moscova ar putea profita în următoarele 12 luni de instabilitatea politică din Europa, apărută pe fondul crizei petrolului și al războiului din Iran, pentru a susține partide de extremă dreapta care cer reluarea importurilor de petrol și gaze din Rusia și oprirea ajutoarelor pentru Ucraina. De ce contează pentru Europa Din perspectiva riscului operațional, un scenariu de „testare” a NATO în zona baltică sau în Arctica ar forța statele europene să accelereze măsuri de apărare și să își adapteze planificarea militară la un adversar cu experiență de luptă și capacități extinse de drone. Materialul notează că, în unele simulări recente, operatori de drone ucraineni au învins unități NATO mai mari, iar concluzia sugerată este că Rusia, având un arsenal și o experiență comparabile cu Ucraina, s-ar putea descurca mai bine împotriva armatelor europene decât pe frontul ucrainean, mai ales dacă SUA nu ar interveni rapid. [...]
Iranul încearcă să impună un control selectiv asupra traficului prin Strâmtoarea Ormuz , susținând că a permis tranzitul a 23 de nave în ultimele 24 de ore, dar că vasele „țărilor ostile” rămân blocate, potrivit Mediafax . Mesajul are o miză economică directă: Ormuz este o rută vitală pentru transportul de petrol și mărfuri, iar orice restricție sau incertitudine poate afecta fluxurile comerciale și costurile de transport. Iranul afirmă, prin agenția Mehr (citată de CNN), că navele – inclusiv petroliere, portcontainere și alte vase comerciale – ar fi trecut „după obținerea autorizației”, „în coordonare cu și sub protecția de securitate” a Marinei Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Totuși, informația nu a putut fi confirmată independent de serviciile de urmărire a navelor, inclusiv din cauza faptului că vasele care tranzitează strâmtoarea își dezactivează frecvent transponderele AIS (sistem automat de identificare), care transmit poziția. „Țările ostile”, vizate explicit de restricții Oficiali iranieni citați de postul public IRIB susțin că „navele aparținând unor «țări ostile» au interzisă trecerea” prin Strâmtoarea Ormuz. În același timp, Teheranul spune că va continua „cooperarea” cu statele care respectă „ordinul iranian”, semnalând o abordare diferențiată a accesului la această rută maritimă. IRGC a acuzat, într-o declarație citată în material, armata SUA pentru escaladarea insecurității în zonă: „Golful Persic este o întindere de apă aparținând națiunilor musulmane din regiune, iar agresiunea și provocările armatei teroriste americane sunt principala cauză a insecurității din aceste zile”. Context: negocieri SUA–Iran și disputa asupra „supravegherii” strâmtorii În paralel, președintele american Donald Trump a declarat că Strâmtoarea Ormuz va fi „deschisă tuturor” și că SUA o vor „supraveghea”, afirmând că acești termeni fac parte din negocierile cu Iranul. Materialul notează că, deși există „optimism” privind un acord propus SUA–Iran care ar putea crește traficul comercial, Teheranul pare să urmărească menținerea unui control mai strict asupra căii navigabile decât înainte de conflict. [...]
Noile lovituri ale SUA în Iran cresc riscul de perturbare a traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz , după ce armata americană a vizat o bază militară considerată o amenințare și a doborât mai multe drone iraniene, relatează Libertatea . Un oficial american citat de Reuters a declarat că țintele au fost legate de riscuri pentru forțele americane și pentru traficul maritim comercial din Strâmtoarea Ormuz. Același oficial, sub protecția anonimatului, a spus că SUA au interceptat și distrus drone iraniene care reprezentau „riscuri similare”. CNN a relatat că trei explozii au fost auzite în estul orașului Bandar Abbas , un port și o bază navală importantă a Iranului, aflate în apropierea Strâmtorii Ormuz. Explozii la Bandar Abbas și reacția autorităților iraniene Agenția semi-oficială iraniană Fars a confirmat că exploziile au avut loc joi, la ora locală 01:30, și că sistemele de apărare aeriană din Bandar Abbas au fost activate temporar. Fars a transmis că nu este încă stabilită cauza exactă a zgomotelor și că investigațiile sunt în desfășurare: „Locația exactă și sursa acestor zgomote sunt încă necunoscute, iar investigațiile continuă pentru a le identifica”. Context: armistițiu fragil și miza Strâmtorii Ormuz Episodul are loc pe fondul unui „armistițiu fragil” între SUA și Iran, în timp ce negocierile pentru încetarea conflictului continuă, potrivit informațiilor citate. În același context, CENTCOM confirmase anterior că luni a avut loc un atac „de autoapărare” asupra unor baze de lansare a rachetelor și ambarcațiuni iraniene din zona Strâmtorii Ormuz, vizând tot regiunea Bandar Abbas. Iranul a calificat aceste acțiuni drept o încălcare a acordurilor de încetare a focului. Separat, președintele american Donald Trump a respins informațiile din presa iraniană despre un posibil acord între Iran și Oman privind gestionarea comună a traficului naval prin Strâmtoarea Ormuz, afirmând că ruta „va rămâne deschisă”. [...]
