Știri
Știri din categoria Externe
Germania ridică miza diplomatică în NATO după incidentul cu drona din Galați, condamnând public Rusia și legând episodul de „securitatea colectivă”, potrivit Digi24.
Reacția a venit de la ministrul german de Externe, Johann Wadephul, care a criticat „comportamentul iresponsabil” al Moscovei după prăbușirea unei drone pe o clădire de locuințe din România — primul astfel de incident pe teritoriul unui stat membru UE și NATO de la începutul războiului din Ucraina, conform informațiilor prezentate de publicație.
Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, șeful diplomației germane a încadrat incidentul ca risc direct pentru securitatea comună și a transmis sprijin pentru România.
„Rusia continuă să amenințe securitatea noastră colectivă. Răspunsul nostru este unitatea. Suntem solidari cu România.”
Wadephul a mai afirmat că Germania va continua să consolideze apărarea Ucrainei și a Europei în cadrul NATO, indicând că Berlinul tratează episodul nu ca un accident izolat, ci ca un element cu potențial de escaladare și cu implicații pentru postura de apărare a Alianței.
Recomandate
Incidentul cu drona prăbușită la Galați pune presiune pe întărirea apărării aeriene pe flancul estic al NATO , într-un context în care România cere accelerarea transferului de capabilități anti-dronă, iar presa maghiară discută deschis dacă situația ar putea ajunge la nivelul articolului 5, potrivit Mediafax . Publicații din Ungaria au preluat vineri dimineață informația despre drona rusească prăbușită în Galați și o descriu drept cel mai grav incident de acest tip împotriva unui stat membru NATO de la invazia Ucrainei. În acest cadru, este ridicată explicit întrebarea dacă incidentul ar putea declanșa aplicarea articolului 5 din Tratatul NATO, clauza de apărare colectivă care tratează un atac asupra unui membru ca atac asupra întregii Alianțe. Reacția României și măsurile militare anunțate România a acuzat Rusia de „escaladare gravă și iresponsabilă”, după ce o dronă a pătruns în spațiul aerian și s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc din Galați, rănind două persoane. Ministerul Apărării a confirmat că două avioane F-16 au decolat din Baza 86 Aeriană de la Fetești , iar piloții au primit autorizare de angajare a țintelor pe toată durata alertei. Totodată, România a informat aliații și secretarul general al NATO și a solicitat transferul accelerat al capabilităților anti-dronă. NATO: condamnare și consolidarea apărării anti-dronă Purtătorul de cuvânt al NATO a condamnat comportamentul „iresponsabil” al Rusiei și a transmis că Alianța își va consolida apărarea împotriva tuturor amenințărilor, inclusiv a dronelor. În același timp, secretarul general Mark Rutte a fost în contact cu guvernul român în legătură cu incidentul. Context regional: încălcări repetate ale spațiului aerian Cotidianul maghiar Világgazdaság notează că România și alte state de pe flancul estic al NATO se confruntă cu tot mai multe încălcări ale spațiului aerian de la izbucnirea războiului. În exemplele menționate în material: la începutul lunii mai, Estonia a doborât o dronă ucraineană rătăcită; în Lituania, oficiali au fost nevoiți să se adăpostească în timpul unei alerte la Vilnius. Articolul amintește și criticile interne la adresa autorităților române pentru faptul că, până acum, nu au doborât drone intruse, invocând riscul de escaladare și pericolul pentru populație. De ce contează: presiune pentru investiții și coordonare în apărarea aeriană Dincolo de discuția despre articolul 5, incidentul amplifică presiunea operațională pentru întărirea apărării anti-dronă și pentru coordonare între aliați, în condițiile în care România cere explicit accelerarea transferului de capabilități. În plan european, Ursula von der Leyen a cerut în această săptămână sisteme de alertă unificate și o coordonare transfrontalieră mai bună, după ce incursiuni în spațiul aerian baltic au scos la iveală deficiențe ale apărării europene. [...]
Incidentul cu drona căzută la Galați a devenit muniție politică în Ungaria , după ce Viktor Orbán a folosit cazul pentru a cere menținerea „neutralității” Budapestei și pentru a critica „Europa beligerantă”, fără să menționeze Rusia, potrivit HotNews . Orbán a transmis vineri un mesaj de „solidaritate cu victimele atacului cu drone care a lovit România”, dar a legat incidentul de o avertizare către actualul premier ungar, Péter Magyar . În declarația citată, fostul premier susține că episodul „confirmă” riscurile războiului pentru statele vecine și cere guvernului de la Budapesta „să mențină politica de neutralitate” și „să nu facă niciun pas în direcția unei Europe beligerante”. Mesaje opuse la Budapesta: „neutralitate” vs. unitate UE-NATO În contrast, premierul Péter Magyar a condamnat explicit „atacul rusesc cu drone” și a legat incidentul de nevoia de coeziune occidentală. „Atacul rusesc cu drone subliniază încă o dată că unitatea Europei și a NATO este mai importantă ca niciodată” Magyar a mai spus că Ungaria „condamnă cu fermitate” atacurile care pun în pericol civilii și care încalcă teritoriul și spațiul aerian al unui stat suveran membru UE și NATO, exprimând solidaritate cu România și susținând „anchetarea completă a cazului”. HotNews amintește și contextul politic: Orbán, înlăturat de la putere la alegerile din aprilie, a fost considerat în ultimii ani cel mai puternic aliat al lui Vladimir Putin în UE și NATO, fiind acuzat că preia discursul Rusiei și atacă frecvent Europa. Ce s-a întâmplat la Galați, potrivit autorităților române Autoritățile au anunțat că o dronă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02:00, pe un bloc din Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de un incendiu într-un apartament de la etajul 10. Ministerul Apărării a precizat că, din primele informații, „toată încărcătura” unei drone de tip Geran 2, „de proveniență rusească”, a explodat la momentul impactului. Potrivit ISU, aproximativ 70 de persoane au fost evacuate; doi oameni au primit îngrijiri medicale la fața locului, iar alți doi au ajuns la spital cu traumatisme ușoare. De ce contează Dincolo de incidentul de securitate de la granița estică a UE și NATO, reacțiile de la Budapesta arată o linie de fractură politică internă în Ungaria: fostul premier folosește cazul pentru a împinge mesajul de „neutralitate” și pentru a critica Europa, în timp ce guvernul condus de Péter Magyar indică direct Rusia și pune accent pe unitatea UE-NATO. [...]
Amenințarea lui Medvedev indică un risc de securitate care poate crește costurile de apărare pe flancul estic. Într-o reacție după incidentul în care o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, Dmitri Medvedev a susținut că astfel de episoade „se vor întâmpla în continuare”, invocând sprijinul statelor europene pentru Ucraina, potrivit Digi24 . Medvedev, fost președinte al Rusiei, a afirmat că „statele europene sunt participante directe la războiul cu Rusia” și a avertizat că cetățenii din UE „nu vor putea dormi liniștiți”, mai ales în zonele unde sunt amplasate fabrici de drone. Declarațiile vin în contextul în care incidentul de la Galați a fost tratat la nivel înalt în România. „Așadar, să se pregătească: acest lucru se va întâmpla în continuare. Este un război!” Incidentul din Galați și reacția instituțională din România Conform informațiilor prezentate, o dronă rusească s-a prăbușit vineri dimineața pe un bloc din Galați, impactul fiind urmat de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite ușor și transportate la spital, iar „alte zeci” de locatari au fost evacuate. Președintele Nicușor Dan a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pentru a discuta implicațiile a ceea ce a numit „cel mai grav incident care a afectat teritoriul național” de la începutul războiului din Ucraina. De ce contează: presiune pe securitate și pe bugetele de apărare Dincolo de dimensiunea politică, mesajul transmis de Medvedev și faptul că un incident de acest tip a produs victime și evacuări pe teritoriul României ridică miza operațională pentru autorități: protecția infrastructurii civile și gestionarea riscurilor la granița estică a NATO. În plan practic, astfel de episoade pot accelera decizii privind întărirea apărării aeriene și a capacităților de supraveghere, cu efect direct asupra priorităților bugetare și a planificării de securitate în regiune. Digi24 nu oferă, în acest material, detalii despre măsuri concrete sau costuri estimate. [...]
Ucraina își intensifică de câteva săptămâni loviturile cu drone asupra infrastructurii logistice ruse din teritoriile ocupate , într-o încercare de a perturba rutele de aprovizionare care susțin operațiunile Moscovei în estul și sudul țării, potrivit unei analize citate de Agerpres . Țintele ar include, conform experților, militarilor și localnicilor citați de AFP, infrastructura de transport din zonele ocupate, cu accent pe drumurile care leagă orașe mari, între care este menționat Mariupol . Ce se știe din informațiile publice disponibile Articolul Agerpres indică faptul că intensificarea atacurilor durează „de mai multe săptămâni” și că vizează „în special drumurile” folosite pentru legături între centre urbane importante din teritoriile ocupate. Materialul integral este însă disponibil doar abonaților Agerpres, astfel că detaliile suplimentare din analiza AFP (de exemplu, amploarea exactă a atacurilor, tipurile de obiective lovite sau evaluări cantitative ale efectelor) nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]
SUA ridică tonul la ONU față de Rusia , într-un semnal de înăsprire diplomatică ce poate complica orice încercare de detensionare pe canal multilateral, după un nou atac asupra Kievului, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis într-o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU , convocată la solicitarea Ucrainei, ca reacție la bombardamentul lansat „duminica trecută” de Rusia cu sute de drone și zeci de rachete asupra Kievului și a zonelor învecinate, relatează Reuters. În acest context, Tammy Bruce, adjuncta ambasadorului SUA la ONU, a condamnat folosirea de către Rusia a unei rachete balistice hipersonice de tip „Oreșnik ”, descriind-o drept o escaladare „inexplicabilă, periculoasă și barbară” a războiului început odată cu invazia la scară largă din februarie 2022. Digi24 notează că ar fi cel puțin a treia oară când Moscova lansează o astfel de rachetă strategică avansată asupra Ucrainei din noiembrie 2024, fără focos nuclear, deși este capabilă să transporte încărcătură nucleară. „Atenţionăm Rusia să nu lanseze aşa-numitele atacuri sistematice împotriva Kievului, care riscă să provoace şi mai multe victime în rândul civililor şi să îndepărteze perspectiva păcii”, a declarat Bruce. De ce contează: semnal de repoziționare în politica SUA față de Rusia Potrivit Digi24, acestea sunt cele mai dure critici formulate de administrația Trump la adresa Rusiei de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în condițiile în care Washingtonul ar fi avut, în general, o atitudine mai conciliantă decât majoritatea aliaților SUA. Totuși, oficialul american nu a precizat cum ar reacționa Statele Unite dacă Moscova își pune în aplicare amenințarea cu „lovituri sistematice” asupra Kievului, ceea ce lasă neclară componenta de descurajare (ce costuri ar urma pentru Rusia). Poziția Rusiei și avertismentul pentru diplomați Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a reiterat versiunea Moscovei potrivit căreia bombardamentele au vizat obiective militare și legate de serviciile de informații ucrainene. El a reluat și avertismentul autorităților ruse către cetățenii străini, inclusiv personal diplomatic și al organizațiilor internaționale, să părăsească Kievul „cât mai curând posibil”, invocând riscul unor noi atacuri asupra „centrelor de decizie și a posturilor de comandă”. ONU: îngrijorare privind „atacuri constante și sistematice” Secretarul general adjunct al ONU, Khaled Khiari, a spus că Națiunile Unite sunt „profund îngrijorate” de promisiunea Rusiei de a lansa „atacuri constante și sistematice” împotriva unor ținte din Kiev. Separat, autoritățile de la Kiev au avertizat că Rusia ar pregăti un nou atac masiv combinat în noaptea de 29 spre 30 mai asupra Ucrainei, în care ar plănui să folosească racheta de croazieră hipersonică Zircon, potrivit Unian și Ukrinform (menționate de Digi24). [...]
Sprijinul public al președintelui Cehiei pentru apelul lui Nicușor Dan ridică presiunea pentru un răspuns coordonat în NATO și UE după incidentul de la Galați, în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, potrivit Mediafax . Președintele ceh Petr Pavel a calificat atacul drept „complet inacceptabil” și a transmis că simpla condamnare nu este suficientă. Mesajul a fost publicat pe platforma X, în contextul în care incidentul a rănit două persoane, după ce drona a intrat în spațiul aerian al României și a lovit o clădire rezidențială din Galați. „Atacul nocturn fără precedent al unei drone rusești asupra unei clădiri rezidențiale din Galați, România, care a rănit două persoane, este complet inacceptabil.” Ce cere, de fapt, mesajul de la Praga Pavel a susținut explicit apelul președintelui României pentru o reacție internațională mai dură la incidente care afectează securitatea unui stat membru NATO și al Uniunii Europene. „Nu ar trebui să ne oprim doar la a condamna împreună acest atac.” „Susțin fără echivoc apelul președintelui român Dan pentru un răspuns internațional ferm.” În același mesaj, liderul ceh a transmis și un avertisment direct către Moscova, afirmând că astfel de atacuri „nu vor fi tolerate”. Contextul imediat: incidentul de la Galați și reacția instituțională din România Declarațiile vin după ce o dronă rusească a intrat în spațiul aerian al României și a lovit un bloc de locuințe din Galați, incident în urma căruia două persoane au fost rănite. În paralel, după incident a fost convocată o ședință a CSAT , care s-a încheiat, iar Nicușor Dan urma să facă declarații, conform informațiilor din aceeași sursă. [...]
