Știri
Știri din categoria Externe
Cotația Brent a coborât la 93 de dolari pe baril, după ce negociatorii SUA și Iran ar fi convenit un memorandum pentru prelungirea armistițiului cu 60 de zile și pentru măsuri care ar putea duce la reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit Biziday. Mișcarea de preț reflectă așteptările pieței că riscul de întrerupere a livrărilor din Golf s-ar putea reduce, chiar dacă un acord de pace nu a fost încă obținut.
Informația este atribuită de Reuters unor „patru persoane familiarizate cu situația”. În paralel, Axios scrie că memorandumului i-ar urma negocieri oficiale asupra programului nuclear iranian, inclusiv asupra modului în care ar fi gestionate stocurile de uraniu puternic îmbogățit ale Iranului.
Potrivit detaliilor prezentate, memorandumului i-ar fi incluse prevederi care vizează direct condițiile de navigație în zonă:
De cealaltă parte, SUA ar urma să ridice gradual blocada impusă în zonă, însă condiționat de reluarea traficului comercial. Axios mai indică disponibilitatea Washingtonului de a negocia relaxarea sancțiunilor economice și deblocarea unor fonduri iraniene înghețate, precum și crearea unui mecanism prin care Iranul să poată primi bunuri și ajutor umanitar.
Scăderea Brent până la 93 de dolari pe baril vine pe fondul speranțelor privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz, rută prin care trece în mod normal aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol. Închiderea parțială a strâmtorii, de la începutul războiului, a împins în sus prețurile petrolului și gazelor naturale, iar oficiali din domeniu au descris situația drept cea mai gravă criză a petrolului de până acum, conform informațiilor din material.
Chiar dacă memorandumului ar fi semnat de Donald Trump, acesta ar reprezenta „cel mai important progres diplomatic” de la începutul conflictului, însă un acord definitiv care să răspundă cerințelor SUA privind programul nuclear iranian ar necesita negocieri suplimentare, descrise ca fiind complexe.
Contextul rămâne fragil: în lunile anterioare au existat tentative de acord (inclusiv în aprilie, pentru două săptămâni), dar tensiunile au continuat, SUA ajungând să impună o blocadă navală asupra porturilor iraniene, iar în regiune au fost raportate sechestrări și atacuri asupra unor nave.
Recomandate
SUA ridică tonul la ONU față de Rusia , într-un semnal de înăsprire diplomatică ce poate complica orice încercare de detensionare pe canal multilateral, după un nou atac asupra Kievului, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis într-o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU , convocată la solicitarea Ucrainei, ca reacție la bombardamentul lansat „duminica trecută” de Rusia cu sute de drone și zeci de rachete asupra Kievului și a zonelor învecinate, relatează Reuters. În acest context, Tammy Bruce, adjuncta ambasadorului SUA la ONU, a condamnat folosirea de către Rusia a unei rachete balistice hipersonice de tip „Oreșnik ”, descriind-o drept o escaladare „inexplicabilă, periculoasă și barbară” a războiului început odată cu invazia la scară largă din februarie 2022. Digi24 notează că ar fi cel puțin a treia oară când Moscova lansează o astfel de rachetă strategică avansată asupra Ucrainei din noiembrie 2024, fără focos nuclear, deși este capabilă să transporte încărcătură nucleară. „Atenţionăm Rusia să nu lanseze aşa-numitele atacuri sistematice împotriva Kievului, care riscă să provoace şi mai multe victime în rândul civililor şi să îndepărteze perspectiva păcii”, a declarat Bruce. De ce contează: semnal de repoziționare în politica SUA față de Rusia Potrivit Digi24, acestea sunt cele mai dure critici formulate de administrația Trump la adresa Rusiei de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în condițiile în care Washingtonul ar fi avut, în general, o atitudine mai conciliantă decât majoritatea aliaților SUA. Totuși, oficialul american nu a precizat cum ar reacționa Statele Unite dacă Moscova își pune în aplicare amenințarea cu „lovituri sistematice” asupra Kievului, ceea ce lasă neclară componenta de descurajare (ce costuri ar urma pentru Rusia). Poziția Rusiei și avertismentul pentru diplomați Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a reiterat versiunea Moscovei potrivit căreia bombardamentele au vizat obiective militare și legate de serviciile de informații ucrainene. El a reluat și avertismentul autorităților ruse către cetățenii străini, inclusiv personal diplomatic și al organizațiilor internaționale, să părăsească Kievul „cât mai curând posibil”, invocând riscul unor noi atacuri asupra „centrelor de decizie și a posturilor de comandă”. ONU: îngrijorare privind „atacuri constante și sistematice” Secretarul general adjunct al ONU, Khaled Khiari, a spus că Națiunile Unite sunt „profund îngrijorate” de promisiunea Rusiei de a lansa „atacuri constante și sistematice” împotriva unor ținte din Kiev. Separat, autoritățile de la Kiev au avertizat că Rusia ar pregăti un nou atac masiv combinat în noaptea de 29 spre 30 mai asupra Ucrainei, în care ar plănui să folosească racheta de croazieră hipersonică Zircon, potrivit Unian și Ukrinform (menționate de Digi24). [...]
Rusia amenință cu represalii diplomatice după ce România a decis expulzarea consulului general Andrei Kostilin și închiderea Consulatului General al Federației Ruse la Constanța, potrivit Libertatea . Mesajul Moscovei vine pe fondul incidentului din Galați, unde o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe. Decizia României a fost anunțată de președintele Nicușor Dan, la finalul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, convocată după incidentul de la Galați. Consulul a fost declarat „persona non grata” (diplomat indezirabil), iar consulatul urmează să fie închis. În reacția Moscovei, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că „măsurile de răspuns nu vor întârzia să apară”. Incidentul din Galați, declanșatorul măsurilor Drona rusească de tip Geran 2 s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri pe un bloc din Galați, iar impactul a fost urmat de o explozie și un incendiu într-un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite: o femeie de 51 de ani și un copil de 14 ani. Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat că l-a convocat din nou la MAE pe ambasadorul Rusiei la București, Valentin Lipaev, precizând că Ministerul Apărării Naționale a confirmat originea rusească a dronei. Mesajele Kremlinului și poziția NATO Întrebat dacă Vladimir Putin a fost informat despre incident, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns ironic: „Dar voi ce credeți? Că am ascuns asta?” Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a discutat vineri dimineață cu președintele Nicușor Dan despre situația de la Galați și l-a asigurat de „solidaritatea absolută a NATO”, exprimându-și compasiunea pentru răniți. În același context, articolul notează că Moscova a intensificat recent atacurile aeriene împotriva Ucrainei și că au existat incidente cu drone și în țările baltice, iar acum și în România. [...]
România expulzează consulul rus de la Constanța în 72 de ore , după incidentul de la Galați în care o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, iar autoritățile tratează cazul ca pe un răspuns diplomatic de urgență, potrivit Adevărul . Decizia vine după convocarea, vineri, 29 mai, a ambasadorului Federației Ruse la Ministerul Afacerilor Externe . Ministrul de Externe, Oana Țoiu , a calificat incidentul drept „de o gravitate fără precedent” și a spus că ambasadorului îi vor fi comunicate măsurile pe care România le va lua la nivel diplomatic. „Incidentul este de o gravitate fără precedent. Am convocat ambasadorul Federației Ruse la sediul Ministerului Afacerilor Externe astăzi după-amiază. Îi vor fi comunicate măsurile pe care România le va lua la nivel diplomatic, ca răspuns la acest incident.” Ce a transmis MAE și ce măsură concretă a anunțat Potrivit ministrului, există „claritate” din partea echipelor din teren privind apartenența dronei: ar fi fost o dronă a Federației Ruse și ar fi avut explozibil. Țoiu a afirmat că ambasadorul nu a confirmat acest lucru, dar a susținut că negarea responsabilității nu poate avea succes, invocând reacții similare în trecut, inclusiv în țările baltice și în alte state de pe flancul estic. Măsura anunțată explicit este expulzarea consulului rus de la Constanța, care are 72 de ore să părăsească teritoriul României. Context operațional: informarea NATO și UE și deciziile care urmează Șefa diplomației a precizat că România și-a informat încă din timpul nopții partenerii din NATO și Uniunea Europeană despre situația de la Galați și că au venit rapid reacții de solidaritate. Totodată, a spus că autoritățile discută „în permanență” cu președintele și premierul despre pașii următori, iar președintele urmează să anunțe deciziile privind măsurile ce vor fi luate. Incidentul de la Galați: ce spun autoritățile Conform autorităților, drona cu încărcătură explozibilă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02:00, pe acoperișul unui bloc din municipiul Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10. Aproximativ 70 de persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat, iar două persoane au fost rănite și transportate la Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că întreaga încărcătură explozivă a unei drone de tip Geran-2, de proveniență rusească, a detonat la impact. În urma incidentului, președintele Nicușor Dan a convocat de urgență Consiliul Suprem de Apărare a Țării și a descris cazul drept „cel mai grav incident” care a afectat teritoriul României de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. [...]
Germania ridică miza diplomatică în NATO după incidentul cu drona din Galați , condamnând public Rusia și legând episodul de „securitatea colectivă”, potrivit Digi24 . Reacția a venit de la ministrul german de Externe, Johann Wadephul , care a criticat „comportamentul iresponsabil” al Moscovei după prăbușirea unei drone pe o clădire de locuințe din România — primul astfel de incident pe teritoriul unui stat membru UE și NATO de la începutul războiului din Ucraina, conform informațiilor prezentate de publicație. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, șeful diplomației germane a încadrat incidentul ca risc direct pentru securitatea comună și a transmis sprijin pentru România. „Rusia continuă să amenințe securitatea noastră colectivă. Răspunsul nostru este unitatea. Suntem solidari cu România.” Wadephul a mai afirmat că Germania va continua să consolideze apărarea Ucrainei și a Europei în cadrul NATO, indicând că Berlinul tratează episodul nu ca un accident izolat, ci ca un element cu potențial de escaladare și cu implicații pentru postura de apărare a Alianței. [...]
Reacția Kremlinului după incidentul cu drona de la Galați mută discuția în zona riscului de escaladare și a răspunsului NATO , într-un moment în care România a raportat că o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe. Potrivit Știrile Pro TV , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că președintele Vladimir Putin este la curent cu incidentul și a răspuns ironic la întrebarea dacă liderul rus a fost informat. „Dar voi ce credeţi? Că am ascuns asta?” Ce a transmis Moscova și în ce context Peskov a făcut declarațiile vineri, la Astana (Kazahstan), unde Putin participa la Forumul Economic Eurasiatic și la reuniunea Consiliului Economic Suprem Eurasiatic, conform relatării citate de Știrile Pro TV din TASS. În paralel, NATO a acuzat Moscova de „comportament iresponsabil” și a reiterat angajamentul de a „apăra fiecare centimetru din teritoriul aliaților”, după ce România a anunțat prăbușirea dronei pe un bloc, în timpul unui atac asupra Ucrainei, amintește Reuters. Incidentul de la Galați și reacția operațională a României Conform informațiilor prezentate, o dronă de tip Geran 2, de proveniență rusească, s-a prăbușit vineri noaptea pe un bloc din Galați, iar incidentul a fost urmat de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10. Bilanțul menționat în articol: două persoane rănite (o femeie și fiul ei de 14 ani), transportate la spital; alte două persoane au făcut atacuri de panică; a fost emis un mesaj RO-Alert pentru Brăila, Tulcea și Galați. În timpul alertei, două aeronave F-16 au fost ridicate de la Baza de la Fetești și au fost sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române. MApN a precizat că piloții au avut autorizație de angajare a țintelor pe toată durata alertei. De ce contează: presiune pe postura de apărare și pe deciziile politice Dincolo de mesajul public al Moscovei, incidentul are relevanță directă pentru postura de apărare pe flancul estic al NATO, în condițiile în care un stat aliat a raportat un impact pe teritoriul său în contextul atacurilor asupra Ucrainei. În același material este menționat că Ministerul Apărării a transmis că, de la începutul războiului din Ucraina, în 47 de situații au fost identificate fragmente de drone pe teritoriul României, dintre care 12 doar în acest an. Tot vineri, președintele Nicușor Dan a anunțat, după ședința CSAT, că consulul general al Federației Ruse la Constanța a fost declarat persona non grata, iar Consulatul General al Federației Ruse la Constanța urmează să se închidă. [...]
Explozia rachetei New Glenn riscă să împingă înapoi lansarea sateliților de internet ai Amazon , după ce vehiculul Blue Origin a fost distrus într-un test pe rampa de la Cape Canaveral, potrivit Antena 3 . Incidentul adaugă presiune pe calendarul proiectului Leo, care concurează direct cu Starlink, rețeaua de sateliți a lui Elon Musk. Explozia a avut loc în jurul orei 21:00, ora Coastei de Est a SUA (04:00, ora României), în timpul pregătirilor pentru un test de aprindere a motoarelor (static fire). Blue Origin a transmis că „a observat o anomalie” în timpul testului și că va reveni cu actualizări pe măsură ce apar informații noi. Compania și oficialii de la Cape Canaveral au precizat că nu au existat răniți sau decese. Ce era programat și de ce contează pentru Amazon Racheta care a explodat urma să lanseze în iunie 48 de sateliți pentru serviciul de internet Leo al Amazon, însă aceștia nu se aflau la bord în momentul testului eșuat. Publicația notează că nu este clar, deocamdată, cât de mari sunt daunele la platforma de lansare și la echipamentele de la sol și nici cât ar putea dura reparațiile — un element care poate afecta direct ritmul viitoarelor lansări. Complexul de Lansare Spațială 36 este menționat ca fiind singura platformă echipată pentru lansări New Glenn, ceea ce ridică miza operațională a incidentului: orice indisponibilitate a rampei poate bloca temporar întregul program. Implicații pentru Blue Origin și NASA New Glenn este descrisă ca fiind esențială pentru planurile Blue Origin și NASA privind înființarea unei baze pe Lună. În articol se arată că, anul viitor, racheta ar urma, „ipotetic”, să lanseze modulul de aselenizare Blue Moon ca parte a misiunii Artemis III, pe orbita joasă a Pământului. Administratorul NASA, Jared Isaacman, a transmis că agenția va lucra cu partenerii pentru a sprijini o investigație și pentru a evalua impactul pe termen scurt asupra misiunii: „Zborurile spațiale sunt neiertătoare, iar dezvoltarea unei noi capacități de lansare a rachetelor grele este extraordinar de dificilă. Vom lucra cu partenerii noștri pentru a sprijini o investigație amănunțită a acestei anomalii, pentru a evalua impactul pe termen scurt asupra misiunii și pentru a reveni la lansarea rachetelor.” Context: autorizare recentă și reacțiile lui Bezos și Musk New Glenn fusese autorizată pe 22 mai să reia zborurile, după ce fusese imobilizată la sol de Administrația Federală a Aviației (FAA) , în urma unei anomalii la treapta a doua în timpul unei lansări din 19 aprilie, mai arată materialul. Jeff Bezos a spus că este prea devreme pentru a cunoaște cauza principală, dar că echipa lucrează pentru a o identifica și că va reveni la zbor. Elon Musk a reacționat public, transmițând că îi pare rău să vadă incidentul și că speră ca Blue Origin să își revină repede. [...]
