Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump susține că o schimbare de regim în Iran „ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”, în contextul în care administrația americană analizează opțiuni suplimentare de presiune asupra Teheranului. Potrivit Euronews, declarația a fost făcută vineri, după ce liderul de la Casa Albă a confirmat trimiterea unui al doilea grup de portavioane în Orientul Mijlociu.
Întrebat despre posibilitatea înlăturării conducerii clericale islamice din Iran, Trump a răspuns că „pare că acesta ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”, adăugând că regimul de la Teheran vorbește de „47 de ani” fără rezultate. Deși în ultimele săptămâni a indicat că obiectivul principal este limitarea programului nuclear iranian, președintele american a sugerat că acesta reprezintă doar o parte din solicitările Washingtonului.
Declarațiile vin după întâlnirea de la Washington cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a cerut ca orice eventual acord să includă oprirea sprijinului iranian pentru Hamas și Hezbollah, precum și limitarea dezvoltării rachetelor balistice. Trump a afirmat că neutralizarea programului nuclear ar fi „cea mai mică parte a misiunii”.
În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a avertizat recent că o eventuală schimbare de putere în Iran ar necesita „o analiză atentă”, subliniind că este vorba despre un regim stabilit de mult timp.
Președintele american a anunțat că portavionul USS Gerald R. Ford va fi redislocat din Marea Caraibelor în Orientul Mijlociu pentru a se alătura forțelor deja concentrate în regiune. El a precizat că, în lipsa unui acord cu Teheranul, prezența militară suplimentară ar putea deveni necesară.
Între timp, statele arabe din Golf avertizează că orice intervenție militară ar putea escalada într-un conflict regional extins, într-un context deja tensionat după războiul dintre Israel și Hamas. În Iran, autoritățile se confruntă cu presiuni interne sporite, inclusiv ceremonii de doliu organizate după reprimarea protestelor recente.
Recomandate
Donald Trump amenință cu tarife de 50% pentru țările care furnizează arme Iranului , potrivit G4Media , care citează agenția EFE via Agerpres. Președintele SUA spune că măsura ar urma să se aplice „imediat” și ar viza toate bunurile vândute în Statele Unite de către țările care livrează armament Teheranului. Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa, Truth Social, Trump a descris sancțiunea comercială în termeni fără excepții. „Ţara care furnizează arme militare Iranului va fi supusă imediat unui tarif de 50% pentru absolut fiecare bun vândut Statelor Unite, cu efect imediat. Nu vor exista excluderi şi nici scutiri.” Declarațiile vin după ce, marți seară, Trump a anunțat un armistițiu temporar pentru a permite negocieri cu Iranul. În același context, liderul american a susținut că în Iran ar fi avut loc „o schimbare de regim foarte productivă” și a legat discuțiile de subiecte sensibile, inclusiv programul nuclear. Trump a afirmat că negocierile cu Teheranul sunt deja în desfășurare și că „multe dintre cele 15 puncte” ar fi fost convenite, făcând referire la propria propunere, nu la un plan în zece puncte atribuit Iranului. Tot el a spus că discuțiile vizează „reducerea tarifelor și a sancțiunilor” și că un acord de pace „final” ar fi într-un stadiu „foarte avansat”, pe motiv că obiectivele militare ar fi fost „îndeplinite și depășite”. Din perspectivă economică, amenințarea cu tarife generalizate de 50% introduce un risc comercial major pentru statele și companiile care au relații de export cu SUA și care, în același timp, ar putea fi acuzate de Washington că sprijină militar Iranul. În materialul citat nu sunt indicate țările vizate și nici un calendar procedural, dincolo de formularea „cu efect imediat”. [...]
Donald Trump spune că SUA vor „colabora” cu Iranul pentru a elimina materialul nuclear îngropat , potrivit News.ro , într-o declarație publicată miercuri pe platforma Truth Social, la câteva ore după acceptarea unui armistițiu de două săptămâni și lansarea unor negocieri pentru un acord. În mesaj, Trump a afirmat că în Iran „nu va mai avea loc niciun proces de îmbogățire a uraniului” și a legat subiectul de consecințele atacurilor israeliano-americane din iunie 2025 asupra instalațiilor programului nuclear iranian. El a susținut că uraniul îmbogățit al Iranului ar fi fost monitorizat prin satelit, invocând Forța Spațială a SUA, și a dat asigurări că „nimic nu a fost atins de la data atacului”. „Nu va mai avea loc niciun proces de îmbogățire a uraniului, iar Statele Unite, în colaborare cu Iranul, vor dezgropa și vor elimina tot «praful» nuclear îngropat la adâncime (cu ajutorul bombardierelor B-2)”. Separat, Trump a amenințat că va introduce taxe vamale de 50% pentru toate țările care vor furniza arme Iranului, „fără excepție sau scutire”. Într-un alt mesaj pe Truth Social, el a precizat că măsura ar urma să se aplice „cu efect imediat” tuturor mărfurilor vândute în Statele Unite de o țară care livrează armament Teheranului. În același context, Trump a spus că va negocia cu Iranul inclusiv reducerea tarifelor și a sancțiunilor și a menționat că „multe dintre cele 15 puncte” ar fi deja convenite în discuțiile pentru un acord de pace definitiv. News.ro mai arată că Iranul a transmis părții americane o listă separată cu 10 condiții, iar datele SIPRI indică faptul că, între 2021 și 2025, toate armele importate de Iran au provenit din Rusia. [...]
Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a comunicat prin bilețele pentru a evita interceptarea de către israelieni , în cadrul negocierilor secrete care au dus la un armistițiu cu președintele american Donald Trump. Potrivit Axios , această evoluție surprinzătoare a avut loc pe fondul unui ultimatum dat de Trump, care amenința cu distrugerea totală a Iranului. Negocieri tensionate și mediere internațională În timp ce tensiunile escaladau, forțele americane din Orientul Mijlociu și oficialii de la Pentagon se pregăteau pentru o campanie masivă de bombardamente asupra infrastructurii iraniene. Între timp, aliații din regiune anticipau o ripostă iraniană de amploare. În Iran, civilii încercau să se protejeze de eventualele atacuri. Negocierile au fost mediate de oficiali pakistanezi, egipteni și turci, care au transmis proiecte de acord între SUA și Iran. Luni seara, s-a obținut aprobarea SUA pentru o propunere de armistițiu de două săptămâni, iar Khamenei a fost implicat activ în procesul decizional. Comunicarea secretă a lui Khamenei Pentru a evita interceptarea de către Israel, Khamenei a comunicat prin intermediul unor curieri care transmiteau bilețele. Această metodă a fost necesară din cauza riscului de asasinat la care era expus liderul iranian. Deși presa internațională specula că Khamenei ar fi fost grav rănit și inconștient, el a continuat să joace un rol central în negocieri. „Fără undă verde din partea lui, nu ar fi existat un acord”, a declarat o sursă regională pentru Axios. Reacții și consecințe Marți dimineață, în ciuda progreselor, Trump a lansat o amenințare gravă, afirmând că „o întreagă civilizație va pieri în această seară”. Cu toate acestea, negocierile au continuat, iar prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a publicat termenii armistițiului, îndemnând ambele părți să îi accepte. Confuzia în jurul deciziei lui Trump a persistat până în ultimul moment, dar în cele din urmă, președintele american a acceptat încetarea focului, după o discuție cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și mareșalul pakistanez Asim Munir. Ce urmează Iranul a anunțat că va respecta armistițiul și va deschide Strâmtoarea Ormuz pentru navele care operează „în coordonare cu forțele armate iraniene”. Totuși, rămâne de văzut dacă Iranul va permite reluarea transportului maritim și cât de ferm va fi Netanyahu în respectarea armistițiului. Un oficial israelian de rang înalt a declarat că SUA vor insista ca Iranul să renunțe la materialul nuclear și la amenințarea rachetelor balistice în cadrul negocierilor de pace. Vicepreședintele Vance va conduce delegația SUA la discuțiile planificate pentru vineri în Pakistan, în timp ce există încă diferențe majore între viziunile SUA și ale Iranului cu privire la un acord. Secretarul apărării Pete Hegseth și secretarul de presă Karoline Leavitt urmează să susțină conferințe de presă pentru a sublinia că amenințările lui Trump au facilitat încheierea acordului, în timp ce regimul iranian ar putea continua să se întrebe dacă amenințările președintelui american s-au încheiat definitiv. [...]
Iran a prezentat un plan în 10 puncte pentru încheierea conflictului cu SUA , iar președintele american Donald Trump a spus că propunerea este „o bază viabilă pentru negocieri”, potrivit Mediafax . Documentul a fost prezentat de Consiliul Suprem de Securitate Națională de la Teheran, odată cu acceptarea armistițiului mediat de Pakistan. Planul, descris ca o listă de condiții pentru oprirea războiului, include cerințe legate atât de dosarul nuclear, cât și de arhitectura de securitate din regiune. Un element central este acceptarea programului iranian de îmbogățire a uraniului, alături de ridicarea sancțiunilor impuse Teheranului. „Controlul continuu al Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, acceptarea îmbogățirii uraniului și ridicarea tuturor sancțiunilor primare și secundare”. Din informațiile prezentate, principalele puncte menționate în articol includ: controlul continuu al Iranului asupra Strâmtorii Ormuz; acceptarea îmbogățirii uraniului; ridicarea tuturor sancțiunilor primare și secundare; retragerea militară a SUA din Orientul Mijlociu; încetarea atacurilor asupra Iranului și asupra aliaților săi; deblocarea activelor iraniene înghețate; adoptarea unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU care să confere caracter obligatoriu acordului. Autoritățile iraniene susțin că o rezoluție a Consiliului de Securitate ar transforma înțelegerea într-una obligatorie în dreptul internațional și ar reprezenta o „victorie diplomatică semnificativă” pentru Iran, conform aceleiași surse. Miza Strâmtorii Ormuz rămâne majoră: articolul amintește că prin această rută strategică tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial și că, de la începutul conflictului, strâmtoarea a fost în mare parte blocată. În acest context, planul iranian prevede extinderea controlului Teheranului asupra zonei. Pe fondul acestor evoluții, Donald Trump a anunțat într-o postare pe rețeaua sa de socializare acceptarea unei suspendări de două săptămâni a bombardamentelor asupra Iranului, după discuții cu premierul pakistanez Shehbaz Sharif și cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir. Pauza ar urma să fie o „încetare a focului de ambele părți”, condiționată de redeschiderea „completă, imediată și sigură” a Strâmtorii Ormuz și de continuarea negocierilor. [...]
Iranul și Omanul vor percepe taxe navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz potrivit Digi24 , pe durata armistițiului de două săptămâni dintre Teheran și SUA, informație atribuită de publicație unei surse citate de Associated Press (AP). Măsura vizează una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie la nivel global și introduce, pentru prima dată, o taxare explicită a tranzitului printr-un culoar considerat până acum cale navigabilă internațională. Decizia este relevantă pentru piețele de petrol și gaze deoarece Strâmtoarea Ormuz reprezintă singura ieșire pentru exporturile de țiței ale statelor din Golful Persic, iar prin acest punct trec aproximativ 20% din petrolul mondial și circa 30% din gazul natural lichefiat, conform informațiilor din articol. În practică, orice cost suplimentar aplicat transportului maritim într-o zonă cu risc geopolitic ridicat se poate reflecta în tarife de navlosire, prime de asigurare și, în final, în prețurile energiei. Ce presupune taxa și cine o aplică Conform relatării, taxele vor fi percepute atât de Iran, cât și de Oman, pe motiv că strâmtoarea se află în apele teritoriale ale ambelor state. Până acum, comunitatea internațională a tratat trecerea drept rută maritimă internațională, fără taxe de tranzit, ceea ce face ca anunțul să fie o schimbare de abordare cu potențiale implicații comerciale și diplomatice. Pentru Iran, destinația banilor este deja indicată: fondurile strânse ar urma să fie alocate reconstrucției postbelice. În cazul Omanului, sursa citată de AP spune că nu este încă limpede cum vor fi utilizați banii obținuți din taxare. Legătura cu armistițiul SUA-Iran și redeschiderea traficului Măsura este plasată de Digi24 în contextul unui armistițiu anunțat de președintele SUA, Donald Trump, pentru 14 zile. Potrivit acestuia, Teheranul ar fi acceptat să deblocheze Strâmtoarea Ormuz, unde traficul naval ar fi fost „practic blocat” de la începutul războiului SUA și Israelului împotriva Iranului. Trump a mai spus că SUA sunt dispuse să ajute la gestionarea aglomerării de nave din strâmtoare, sugerând că reluarea tranzitului ar trebui să reducă presiunea logistică acumulată în zonă. În același timp, introducerea taxei arată că redeschiderea culoarului vine cu condiții financiare impuse de statele riverane. „Vor fi multe schimbări pozitive! Se vor câștiga mulți bani. Iranul poate începe procesul de reconstrucție. Ne vom aproviziona cu tot felul de provizii și vom fi pur și simplu «în apropiere» pentru a ne asigura că totul merge bine”, a scris Trump pe TruthSocial, citat de Digi24. Cum își justifică Teheranul și ce rămâne neclar După anunțul armistițiului, Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a vorbit despre o „mare victorie” asupra Washingtonului și, potrivit agenției Fars, a prezentat un plan iranian de soluționare pașnică ce include, între altele, menținerea controlului Iranului asupra Strâmtorii Ormuz și ridicarea sancțiunilor. În acest cadru, taxarea tranzitului poate fi citită ca o monetizare a controlului asupra unei rute strategice, în perioada armistițiului. Totuși, Digi24 notează că, potrivit Associated Press, în versiunea în limba engleză a documentului nu apare un punct referitor la dreptul Teheranului de a îmbogăți uraniu, iar Trump a calificat planul drept „fraudulos”, fără detalii. În privința taxelor, articolul nu precizează nivelul acestora, mecanismul de colectare, categoriile de nave vizate sau dacă există excepții, elemente care vor conta pentru operatorii maritimi și pentru clienții din lanțul energetic. [...]
Iran a lansat rachete spre Israel la câteva ore după armistițiul anunțat de Trump , potrivit Jerusalem Post , punând sub semnul întrebării încă din primele ore aplicarea unei încetări a focului pe două săptămâni între SUA, Israel și Iran. Publicația notează că alertele aeriene au continuat în Israel după anunțul armistițiului, alimentând îndoieli cu privire la soliditatea înțelegerii. În paralel, Ministerul de Interne din Bahrain a transmis că sirenele de raid aerian au fost activate la nivel național în urma unui atac iranian asupra teritoriului său, cerând populației să se adăpostească și să urmărească informările oficiale. Ulterior, Bahrain a confirmat că atacul a fost comis de Iran, iar racheta a provocat un incendiu, fără răniți, conform relatării. În ceea ce privește condițiile armistițiului, Donald Trump a spus că acesta este legat de oprirea atacurilor de către Iran și de permiterea navigației prin Strâmtoarea Hormuz, urmând ca discuțiile să înceapă vineri la Islamabad, sub mediere pakistaneză. Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a anunțat că a acceptat armistițiul de două săptămâni, dar a insistat că războiul nu s-a încheiat și a avertizat că orice nouă acțiune a „dușmanilor” va primi un răspuns ferm. Cu toate acestea, alertele de rachete au rămas active după anunț, indicând că pauza în lupte era deja sub presiune. Tensiunile au depășit rapid teatrul israelian: Reuters a relatat despre o lovitură iraniană asupra zonei petrochimice Jubail din Arabia Saudită și despre alerte de rachete în Emiratele Arabe Unite după anunțul armistițiului, sugerând că riscul a rămas regional. Jerusalem Post mai consemnează că oficiali israelieni s-au arătat sceptici încă de la început, iar în materialul consultat nu apare o reacție nouă, atribuibilă fără echivoc, a biroului premierului la lansările de după armistițiu; nici Casa Albă nu ar fi emis un răspuns formal detaliat în relatările analizate. În plan economic, piețele au reacționat pozitiv la anunț, cu o scădere accentuată a prețului petrolului pe fondul speranțelor de detensionare, deși evoluțiile militare au rămas instabile. [...]
