Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Trump despre Iran - „O schimbare de regim...

Trump despre Iran - „O schimbare de regim ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”

Donald Trump discutând despre schimbarea de regim în Iran și implicațiile internaționale.

Donald Trump susține că o schimbare de regim în Iran „ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”, în contextul în care administrația americană analizează opțiuni suplimentare de presiune asupra Teheranului. Potrivit Euronews, declarația a fost făcută vineri, după ce liderul de la Casa Albă a confirmat trimiterea unui al doilea grup de portavioane în Orientul Mijlociu.

Întrebat despre posibilitatea înlăturării conducerii clericale islamice din Iran, Trump a răspuns că „pare că acesta ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”, adăugând că regimul de la Teheran vorbește de „47 de ani” fără rezultate. Deși în ultimele săptămâni a indicat că obiectivul principal este limitarea programului nuclear iranian, președintele american a sugerat că acesta reprezintă doar o parte din solicitările Washingtonului.

Declarațiile vin după întâlnirea de la Washington cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a cerut ca orice eventual acord să includă oprirea sprijinului iranian pentru Hamas și Hezbollah, precum și limitarea dezvoltării rachetelor balistice. Trump a afirmat că neutralizarea programului nuclear ar fi „cea mai mică parte a misiunii”.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a avertizat recent că o eventuală schimbare de putere în Iran ar necesita „o analiză atentă”, subliniind că este vorba despre un regim stabilit de mult timp.

Președintele american a anunțat că portavionul USS Gerald R. Ford va fi redislocat din Marea Caraibelor în Orientul Mijlociu pentru a se alătura forțelor deja concentrate în regiune. El a precizat că, în lipsa unui acord cu Teheranul, prezența militară suplimentară ar putea deveni necesară.

Între timp, statele arabe din Golf avertizează că orice intervenție militară ar putea escalada într-un conflict regional extins, într-un context deja tensionat după războiul dintre Israel și Hamas. În Iran, autoritățile se confruntă cu presiuni interne sporite, inclusiv ceremonii de doliu organizate după reprimarea protestelor recente.

Recomandate

Articole pe același subiect

Tensiuni între liderii SUA și Israel pe tema Iranului.
Externe13 feb. 2026

Schismă tot mai vizibilă între Washington și Ierusalim – miza este strategia față de Iran

Relația dintre Donald Trump și Israel traversează o perioadă de tensiuni vizibile, pe fondul divergențelor legate de Iran și al intervențiilor publice ale liderului american în politica internă israeliană , potrivit unei analize publicate de Sky News . Tensiunile au devenit evidente după ce Trump l-a criticat dur pe președintele israelian Isaac Herzog, spunând că ar trebui „să-i fie rușine” pentru că nu i-a acordat grațiere premierului Benjamin Netanyahu , judecat pentru acuzații de mită, fraudă și abuz de încredere. Netanyahu, care a solicitat oficial o grațiere la finalul anului trecut, susține că procesul i-a afectat capacitatea de a conduce țara, în timp ce opozanții afirmă că doar cei vinovați cer iertare. Deși Trump continuă să-l trateze pe Netanyahu drept un aliat apropiat, diferențele de viziune privind Iranul sunt tot mai clare. Israelul insistă pentru măsuri ferme împotriva programului militar și a rețelei de aliați regionali ai Teheranului, în timp ce Washingtonul pare concentrat în principal pe limitarea îmbogățirii nucleare și evitarea unei intervenții militare directe. Vicepreședintele JD Vance ar fi exprimat rezerve serioase față de o eventuală acțiune militară americană, invocând riscul unor represalii iraniene asupra bazelor SUA din Orientul Mijlociu. În acest context, guvernul israelian ar lua în calcul inclusiv opțiunea unor acțiuni unilaterale, însă cu sprijin logistic american, inclusiv reînnoirea stocurilor de interceptoare pentru sistemul Iron Dome . Vizita recentă a lui Netanyahu la Washington, a șasea de la revenirea lui Trump la Casa Albă, a avut un profil scăzut și s-a încheiat fără conferință de presă, semn al unei relații mai complicate decât în trecut. Pe plan intern, Netanyahu se confruntă cu alegeri generale în cursul acestui an și cu presiuni juridice atât în Israel, cât și pe plan internațional, fiind vizat de acuzații și la Curtea Penală Internațională. În acest context, relația cu administrația Trump rămâne un pilon esențial al strategiei sale politice externe. [...]

Reza Pahlavi discută despre intervenția militară în Iran la o conferință.
Externe14 feb. 2026

Fiul ultimului șah al Iranului cere intervenția SUA - Pahlavi: „Ar salva vieți”

Reza Pahlavi cere intervenția militară a SUA în Iran , susținând că un atac ar putea grăbi prăbușirea regimului de la Teheran. Potrivit Reuters , fiul ultimului șah al Iranului a făcut declarațiile la Conferința de Securitate de la München, unde oficialii guvernului iranian nu au fost invitați. Pahlavi, lider al opoziției iraniene în exil, a afirmat că există semne că regimul este aproape de colaps și că o intervenție americană ar putea „salva vieți” și accelera căderea conducerii clericale. El a îndemnat administrația președintelui Donald Trump să nu prelungească negocierile privind un nou acord nuclear cu Teheranul. „Este doar o chestiune de timp”, a declarat Pahlavi, adăugând că populația iraniană ar putea reveni în stradă dacă presiunea externă ar crește. Declarațiile vin după reprimarea violentă a protestelor declanșate la finalul lunii decembrie, în urma dificultăților economice. Negocieri și opțiuni militare Administrația Trump poartă discuții cu Iranul pentru un posibil acord nuclear, iar săptămâna trecută au avut loc întâlniri diplomatice în Oman . Alte runde de negocieri sunt așteptate în perioada următoare. Totuși, doi oficiali americani au declarat pentru Reuters, sub protecția anonimatului, că armata SUA se pregătește pentru eventualitatea unei operațiuni militare care ar putea dura mai multe săptămâni, dacă președintele ar decide lansarea unui atac. Trump a declarat vineri că Iranul s-a arătat dificil în negocieri și a sugerat că este necesară o abordare mai dură pentru a rezolva impasul. Opoziția iraniană rămâne fragmentată, iar sprijinul intern pentru Pahlavi este dificil de evaluat. Într-un interviu anterior acordat Reuters, Trump și-a exprimat scepticismul cu privire la amploarea susținerii de care acesta ar beneficia în Iran. [...]

Giorgia Meloni și Donald Trump zâmbind într-un cadru oficial, cu decor elegant în fundal.
Externe14 feb. 2026

Giorgia Meloni refuză aderarea deplină la Consiliul pentru Pace al lui Trump - Italia va fi observator

Italia va participa doar ca observator la Consiliul pentru Pace lansat de Donald Trump , a anunțat premierul Giorgia Meloni , invocând limite constituționale care împiedică aderarea deplină. Potrivit Știrile ProTV , Meloni a precizat că invitația transmisă de Washington pentru statutul de observator reprezintă „o soluție bună”. Deși este percepută drept una dintre liderii europeni cu relații apropiate de Trump, Meloni a declarat anterior că Italia nu poate deveni membră a Consiliului pentru Pace din motive constituționale. Noul format a fost lansat oficial de președintele american la Forumul Economic Mondial de la Davos. Un format contestat în Europa Consiliul pentru Pace a fost conceput inițial pentru a superviza reconstrucția Fâșiei Gaza, însă ambițiile sale s-ar putea extinde la gestionarea altor conflicte globale. Mai multe state europene privesc inițiativa ca pe o posibilă încercare de a submina rolul ONU și au refuzat participarea. Până în prezent, doar Bulgaria și Ungaria sunt state membre ale Uniunii Europene care au confirmat aderarea la acest organism, alături de alte țări din afara UE. Meloni a subliniat că, în contextul eforturilor de stabilizare a Orientului Mijlociu, este importantă o prezență italiană și europeană, chiar și într-un rol limitat. Decizia Italiei reflectă echilibrul delicat dintre relația bilaterală cu Washingtonul și poziționarea comună a Uniunii Europene față de noua inițiativă americană. [...]

Portavionul USS Gerald R. Ford pregătit pentru plecare spre Golf.
Externe14 feb. 2026

Trump anunță trimiterea unui al doilea portavion american spre Golf - semnal de presiune în negocierile cu Iranul

Donald Trump a anunțat că portavionul USS Gerald R. Ford va pleca „foarte curând” spre Golf . Declarația a fost făcută vineri, 13 februarie 2026, în contextul escaladării retorice a Washingtonului față de Teheran și al negocierilor reluate recent între cele două țări. Anunțul vine după ce Trump a avertizat joi că, în lipsa unui acord, consecințele pentru Iran ar putea fi „foarte traumatizante”. Președintele SUA a spus că discuțiile din 6 februarie au fost „foarte bune”, dar a indicat că, dacă nu se ajunge la o înțelegere, va urma o „fază a doua”, descrisă drept „foarte dură” pentru iranieni. Conform relatării, negocierile dintre SUA și Iran au fost reluate în urmă cu o săptămână la Oman, însă continuarea lor rămâne incertă. Trump a invocat în acest context și dosarul nuclear iranian, pe care Washingtonul încearcă să îl aducă în zona unui acord. Pe plan militar, Trump a amintit bombardamentul SUA asupra unor situri nucleare iraniene în timpul războiului de 12 zile declanșat de Israel în iunie. După trimiterea în ianuarie în Golf a portavionului USS Abraham Lincoln și a unor nave de escortare, președintele american a anunțat acum că un al doilea portavion, USS Gerald R. Ford, se va îndrepta „foarte curând” spre regiune. Axios notează că nu este clar ce ținte ar putea viza Washingtonul în cazul unei intervenții și nici care ar fi intențiile SUA față de liderii iranieni. În paralel, fiul aflat în exil al ultimului șah al Iranului a îndemnat la noi proteste, după un val de mobilizare reprimat sângeros la începutul lunii ianuarie, în timp ce pentru sâmbătă sunt anunțate manifestații în străinătate. [...]

Donald Trump susține un discurs despre politica America First la un eveniment.
Externe14 feb. 2026

Analiză Focaldata: Lumea se aliniază tot mai mult cu China - SUA pierde aliați sub Trump

Analiza voturilor din ONU arată că SUA se îndepărtează de aliați, iar centrul de greutate geopolitic se mută spre China , pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Potrivit unei analize publicate de The Guardian , care citează raportul Focaldata – „Mapping the New Geopolitical Axis” , agenda „America First” a accelerat realinierea diplomatică globală în favoarea Beijingului. Studiul Focaldata analizează voturile din Adunarea Generală a ONU ca indicator al alinierii geopolitice. Țările care votează constant în același sens sunt considerate apropiate strategic. Concluzia cercetării: numărul statelor puternic aliniate cu Washingtonul a scăzut dramatic, de la 46 în perioadele Obama și Biden la doar șapte în actualul mandat Trump. În schimb, blocul de 73 de țări apropiate de China a rămas stabil. Europa se îndepărtează de Washington Printre cele mai semnificative schimbări de vot se află aliați tradiționali ai SUA precum Canada, Germania, Marea Britanie, Japonia și Coreea de Sud. Raportul arată că alinierea Regatului Unit la pozițiile americane este la cel mai scăzut nivel de la începutul măsurătorilor. Un moment de ruptură a fost votul din februarie 2025 privind războiul din Ucraina, când SUA au votat împotriva unei rezoluții de condamnare a Rusiei, alături de Moscova, Belarus și Coreea de Nord. De asemenea, Washingtonul a respins rezoluții privind Gaza, mediul, sănătatea și migrația, unde majoritatea statelor occidentale au votat diferit. China își consolidează influența Potrivit analizei Focaldata, economia cumulată a țărilor apropiate de China depășește în prezent pe cea a statelor ferm aliniate SUA. Economiile cu cea mai rapidă creștere – din Asia, Africa și America Latină – tind să graviteze mai aproape de Beijing. Autorii raportului compară influența americană cu un „turn Jenga”, dependent de un bloc european tot mai fragil, în timp ce rețeaua Chinei este mai difuză și mai rezilientă. Concluzia indică o tendință structurală: centrul de greutate geopolitic global s-ar putea muta oficial în zona de influență a Chinei până la finalul anilor 2030, dacă actualele evoluții continuă. [...]

Gavin Newsom discutând despre politica externă a SUA la München.
Externe13 feb. 2026

Democrații americani cer Europei să adopte o poziție fermă față de Trump – mesaj transmis la München

Democrații americani vor cere liderilor europeni să adopte o poziție fermă față de Donald Trump, la Conferința de Securitate de la München, într-un context de tensiuni privind direcția politicii externe a SUA , relatează The Guardian . Printre democrații prezenți la München se numără guvernatorul Californiei, Gavin Newsom , congresmena din New York Alexandria Ocasio-Cortez, senatorul de Arizona Ruben Gallego și guvernatoarea statului Michigan, Gretchen Whitmer. Aceștia intenționează să transmită un mesaj clar liderilor europeni: să nu cedeze în fața stilului confruntațional al președintelui republican. Gavin Newsom a declarat că „supunerea în fața nevoilor lui Trump” face Europa „să pară patetică pe scena mondială”, iar senatorul Gallego a acuzat administrația republicană că afectează reputația internațională a Statelor Unite prin decizii considerate impulsive. Delegația oficială americană este condusă de secretarul de stat Marco Rubio , însă în interiorul Europei există diferențe de abordare. Președintele Franței, Emmanuel Macron, susține o linie mai fermă în fața politicii externe a lui Trump, în timp ce secretarul general al NATO, Mark Rutte , avertizează că sprijinul și buna dispoziție a SUA rămân esențiale pentru securitatea europeană. Conferința de la München are loc într-un moment în care relațiile transatlantice sunt puse la încercare, iar liderii europeni încearcă să găsească un echilibru între menținerea parteneriatului strategic cu Washingtonul și apărarea intereselor proprii. [...]