Știri
Știri din categoria Externe
Președintele iranian Masoud Pezeshkian spune că Iranul traversează „numeroase dificultăți” și susține că țara este într-un „război total” inclusiv pe plan economic, pe fondul unei noi runde de sancțiuni americane care vizează să intensifice presiunea asupra economiei iraniene, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Într-un discurs difuzat de televiziunea de stat, Pezeshkian a afirmat că autoritățile încearcă să împiedice agravarea situației și a invocat explicit probleme precum inflația, dificultățile de trai și șomajul.
Declarațiile vin după ce Statele Unite au promis, joi, „să facă să se prăbușească” regimul iranian prin campania de sancțiuni anunțată, la aproape șase luni de la declanșarea războiului, conform aceleiași relatări. Pezeshkian a spus că președintele american Donald Trump ar fi anunțat „sancțiunile cele mai zdrobitoare și redutabile” și a descris contextul drept un conflict „economic, militar și securitar”.
În ultimii ani, guvernul iranian s-a confruntat cu valuri de manifestații, alimentate frecvent de degradarea situației economice, inflație și scăderea puterii de cumpărare. La sfârșitul lunii decembrie, o mișcare pornită de la creșterea costului vieții s-a transformat rapid în proteste ample împotriva puterii.
Autoritățile au raportat peste 3.000 de morți, atribuind violențele unor „acțiuni teroriste” orchestrate de SUA și Israel, în timp ce organizații neguvernamentale cu sediul în străinătate au vorbit despre o represiune care ar fi făcut mii de morți.
Recomandate
Iran a avertizat că va răspunde „ochi pentru ochi” statelor care se aliniază unei campanii economice conduse de SUA , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică miza pentru guvernele și companiile care ar putea participa la măsuri de presiune economică împotriva Teheranului, prin riscul de represalii și perturbări în relațiile comerciale. Avertismentul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului , care a spus că țările ce se alătură „războiului economic” al SUA împotriva Iranului vor fi vizate de acțiuni „tit-for-tat” (represalii reciproce). Contextul este escaladarea retoricii de la Washington: președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va declanșa „război economic” împotriva Iranului, conform aceleiași surse. Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete, calendar sau state vizate, astfel că amploarea efectelor rămâne, deocamdată, neclară. [...]
Iran a avertizat că ar putea viza rute alternative de export de petrol din Golf dacă statele din regiune se alătură campaniei SUA de izolare economică , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică miza pentru fluxurile comerciale din Orientul Mijlociu într-un moment în care controlul asupra Strâmtorii Hormuz rămâne un punct de blocaj în conflictul dintre Iran, pe de o parte, și SUA și Israel, pe de altă parte. Avertismentul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, într-un interviu acordat postului de stat IRIB. El a spus că Teheranul le cere „tuturor țărilor din apropiere” să nu se alăture „războiului economic” al SUA, altfel vor fi tratate ca „inamici”. „Le spunem tuturor țărilor din apropiere să nu se alăture războiului economic al SUA. Altfel, le vom considera inamici.” Presiunea economică a SUA și riscul de extindere a țintelor Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a anunțat că administrația sa va lansa „cea mai zdrobitoare operațiune economică” de până acum împotriva Iranului. În paralel, Trump a amenințat cu „consecințe economice uriașe” orice țară care oferă Iranului „orice fel de colac de salvare”, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a întărit mesajul cu formula „ori sunteți cu noi, ori împotriva noastră”. În interviu, Rezaei a descris o strategie regională în trei etape, care ar începe cu dezescaladare și negocieri cu vecinii, urmate de încercarea de a-i „separa” de SUA printr-un ton conciliant. Dacă statele vizate rămân aliniate cu Washingtonul, ar urma o perioadă de „reconsiderare”, iar în a treia etapă Iranul „va acționa”, fără a detalia măsurile. Hormuz, rute alternative și impactul asupra comerțului Strâmtoarea Hormuz , rută majoră de transport maritim în largul coastelor Iranului, este prezentată ca un punct de fricțiune persistent. Potrivit materialului, Iranul a acționat rapid la începutul războiului pentru a opri traficul prin strâmtoare, ceea ce a dus la scumpiri puternice pentru bunuri precum petrolul și îngrășămintele. În acest context, unele state din Orientul Mijlociu care depindeau de Hormuz pentru exporturi au început să caute rute comerciale alternative. Rezaei a avertizat însă că Iranul ar putea viza aceste rute alternative de transport al petrolului din afara Golfului dacă statele regionale participă la planurile SUA de „război economic”. Dimensiunea de reglementare: acuzații de „suveranitate extraterritorială” Ministerul iranian de Externe a criticat, tot sâmbătă, noile măsuri economice americane, descriindu-le drept o afirmare a unei „suveranități extraterritoriale” asupra statelor membre ale ONU — o formulare care sugerează că Teheranul contestă aplicarea sancțiunilor dincolo de jurisdicția SUA. Negocierile pentru încetarea conflictului sunt descrise ca fiind blocate în ultimele luni, după eșecul unui memorandum de înțelegere din 17 iunie care cerea „încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare”. În plus, potrivit materialului, Iranul ar fi luat în calcul extinderea listei de ținte dincolo de Orientul Mijlociu, inclusiv către aliați ai SUA din Europa care au sprijinit operațiunile administrației Trump. [...]
Noile sancțiuni americane anunțate pentru luni riscă să lovească și partenerii comerciali ai Iranului, inclusiv China , pe fondul blocajului aproape total al traficului de petrol prin Strâmtoarea Hormuz și al creșterii prețurilor la țiței, potrivit Reuters . Statele Unite și Iranul au schimbat mesaje sfidătoare înaintea anunțului programat, în condițiile în care războiul se apropie de șase luni. Deși cele două părți nu mai fac schimb de focuri, nici nu urmăresc negocieri de pace, iar Teheranul își păstrează pârghia strategică amenințând că va lovi petrolierele „neautorizate” care încearcă să tranziteze strâmtoarea. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , urmează să susțină luni o conferință de presă la ora 18:00 (ora României), după ce a promis „cele mai dure sancțiuni din istorie” împotriva Iranului și a cerut Chinei să coopereze cu Washingtonul. China cumpără peste 80% din petrolul iranian exportat pe mare, potrivit datelor din 2025 ale firmei de analiză Kpler, iar Beijingul a cerut diplomație. Iranul a respins din start măsurile, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmaeil Baghaei, care a calificat iminentele sancțiuni drept o „afirmare a suveranității extraterritoriale” și a susținut că sancțiunile secundare nu au fundament în dreptul internațional. Strâmtoarea Hormuz, aproape blocată: presiune directă pe piața petrolului Traficul prin Hormuz a ajuns la minime, cu mii de navigatori blocați pe sute de nave. Datele de urmărire a navelor citate de Reuters arată că doar patru nave de mărfuri au traversat strâmtoarea joi, niciuna dintre ele nefiind petrolier de mare capacitate sau transportator de gaze naturale lichefiate. Secretarul Energiei din SUA, Chris Wright, a declarat că armata americană a ajutat la tranzitul unei medii pe șapte zile de 8 milioane de barili pe zi, în scădere de la peste 20 de milioane de barili pe zi înainte de război — volum echivalent cu aproximativ unul din cinci barili consumați la nivel global. Mesaje contradictorii la Teheran: amenințări militare, dar și apel la diplomație În timp ce șeful Statului Major al forțelor armate iraniene, generalul-maior Ali Abdollahi, a promis răspunsuri „zdrobitoare” la amenințările inamice, președintele Masoud Pezeshkian a cerut o soluție diplomatică. „Ar fi mai bine să încheiem războiul astăzi, când suntem puternici și avem demnitate...”, a spus Pezeshkian, potrivit agenției ISNA. În paralel, președintele Parlamentului, Mohammad Baqer Qalibaf, a recunoscut presiunea economică, avertizând că puterea militară nu este suficientă dacă populația rămâne fără resurse și economia nu mai funcționează. „Indiferent câtă putere militară avem, nu vom supraviețui dacă oamenii sunt flămânzi...”, a declarat Qalibaf, potrivit agenției IRNA. Contextul conflictului și ce urmărește Washingtonul Reuters notează că atacurile SUA au afectat sever economia Iranului și i-au devastat marina și forțele aeriene, însă Teheranul păstrează suficiente capabilități cu rachete și drone pentru a bloca traficul petrolier și a ataca rivali regionali. În același timp, președintele Donald Trump nu și-a atins încă obiectivele anunțate la începutul războiului, inclusiv dezmembrarea programului nuclear iranian, a cărui stare rămâne incertă după ce inspectorii ONU nu mai au acces din 2025. Bilanțul uman menționat de Reuters indică mii de morți, inclusiv 168 de copii iranieni uciși în prima zi a războiului. SUA au raportat peste 750 de militari răniți și 18 uciși. În perioada imediat următoare, atenția se mută pe detaliile sancțiunilor de luni și pe modul în care vor fi aplicate măsuri secundare asupra partenerilor comerciali ai Iranului, într-un moment în care blocajul din Hormuz amplifică riscurile pentru aprovizionarea globală cu petrol. [...]
Karoline Leavitt trece din comunicarea guvernamentală în zona de finanțare politică pro-Trump , urmând să lucreze pentru „ MAGA Inc .”, un „super PAC” (comitet de acțiune politică) care poate strânge fonduri nelimitate și finanțează, în principal, campanii publicitare electorale, potrivit news.ro , care citează AFP. Leavitt, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, își va părăsi funcția la sfârșitul lunii august și se va alătura organizației de finanțare politică pro-Trump. În sistemul american, un „super PAC” este o structură care încearcă să influențeze alegerile locale sau naționale prin finanțarea publicității, fără o legătură directă cu un candidat – cel puțin în teorie – și are posibilitatea de a strânge sume nelimitate, ceea ce îi amplifică rolul în competițiile electorale. Revenire într-o structură cu rol major în campaniile electorale Leavitt a mai lucrat pentru „MAGA Inc.” în perioada 2022–2024, înainte să se alăture echipei de campanie a lui Donald Trump . Ea le-a spus jurnaliștilor care îl însoțeau pe Trump în Carolina de Sud că va participa alături de acesta la o convenție republicană organizată la Dallas, la începutul lunii septembrie, înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului („midterms”) din noiembrie. Ce urmează la Casa Albă Întrebat despre cine o va înlocui, Trump a afirmat că nu a primit „niciodată în viața sa atât de multe candidaturi pentru un post”. În același context, el l-a menționat pe Scott Jennings, strateg conservator și comentator la CNN, despre care a spus că este „bun”, și a amintit-o și pe una dintre asistentele sale, Margo Martin. Leavitt, care a născut la începutul lunii mai al doilea copil, a anunțat pe 12 august că pleacă din funcție pentru a se dedica mai mult familiei. [...]
Un sondaj indică o schimbare de dispoziție politică în rândul palestinienilor, cu scăderea sprijinului pentru Hamas și o orientare mai puternică spre negocieri , dar fără ca Autoritatea Palestiniană să câștige încredere, potrivit unei analize publicate de The Jerusalem Post . Datele sugerează o „criză de încredere” în leadershipul politic, cu implicații directe pentru alegerile legislative anunțate pentru 28 noiembrie și pentru stabilitatea internă a scenei politice palestiniene. Sprijin în scădere pentru Hamas, fără transfer către Autoritatea Palestiniană Sondajul realizat de Palestinian Center for Policy and Survey Research (PSR) arată că sprijinul pentru Hamas a coborât la 24%, de la 35% cu 10 luni în urmă, ajungând la egalitate cu Fatah (tot 24%). În același timp, 44% dintre respondenți spun că nici Hamas, nici Fatah sub președintele Mahmoud Abbas nu merită să reprezinte și să conducă poporul palestinian. În rândul celor care declară că ar vota la alegerile legislative, Fatah ar avea 32%, iar Hamas 29% (diferență în marja de eroare), în timp ce „partidele terțe” cumulat ar strânge 18% — un semnal că o parte din electorat caută alternative, fără ca acestea să fie încă dominante. Diferențe între Cisiordania și Gaza și reevaluarea războiului Scăderea sprijinului pentru Hamas este mai accentuată în Cisiordania: de la 32% la 18% în 10 luni. În Gaza, sprijinul a coborât de la 41% la 33%. Directorul PSR, Khalil Shikaki, pune variația pe seama vârfului de susținere de după 7 octombrie, când o parte din sprijin ar fi fost alimentată mai degrabă de percepția confruntării cu Israelul decât de adeziunea la ideologia Hamas. Se schimbă și percepția asupra rezultatului războiului din Gaza: doar 20% mai spun acum că Hamas a ieșit „victorios”, față de 39% cu 10 luni în urmă. 60% consideră că „nimeni nu a câștigat”, iar 15% cred că Israelul a ieșit învingător. Satisfacția față de performanța Hamas în război a scăzut de la 60% la 42%. Negocierile câștigă teren, dar dezarmarea Hamas rămâne respinsă Unul dintre cele mai relevante semnale operaționale din sondaj este schimbarea preferinței privind „metoda” de atingere a obiectivelor politice: 44% indică negocierile ca fiind cea mai eficientă strategie (de la 36%), cel mai ridicat nivel înregistrat de PSR în ultimii patru ani. Sprijinul pentru lupta armată ca „cea mai eficientă” a scăzut la 27% (de la 41%), iar rezistența populară pașnică a urcat la 19% (de la 14%). Totuși, această reorientare nu se traduce într-un sprijin pentru dezarmarea Hamas înainte de o retragere completă a Israelului din Gaza: 72% se opun renunțării la arme în acest scenariu, iar același procent consideră că, dacă Hamas s-ar dezarma primul, războiul ar reîncepe și Israelul nu s-ar retrage complet. Barghouti, favorit la succesiunea lui Abbas, pe fondul neîncrederii în conducere În vidul de încredere, principalul beneficiar politic ar fi Marwan Barghouti , lider Fatah aflat în închisoare în Israel. La întrebarea privind succesorul lui Abbas, 39% îl aleg pe Barghouti, față de 16% pentru liderul Hamas Khalil al-Hayya și 15% pentru Mohammed Dahlan. Într-un scenariu de alegeri prezidențiale între Barghouti, al-Hayya și Abbas, Barghouti ar obține 54% dintre voturile „votanților probabili”, al-Hayya 26%, iar Abbas 14%. Separat, 79% dintre respondenți spun că vor ca Abbas să demisioneze. Shikaki afirmă că, tehnic și legal, Barghouti ar putea candida sau ar putea fi asociat unei liste electorale, cu excepția situației în care conducerea Autorității Palestiniene ar interveni printr-un decret care să blocheze acest lucru. Ce poate schimba dinamica: alegerile din Israel și credibilitatea procesului electoral Sondajul introduce și o variabilă externă: alegerile din Israel, programate pe 27 octombrie, cu circa o lună înaintea scrutinului legislativ palestinian. Shikaki susține că un rezultat care ar indica o guvernare israeliană fără componentele de extremă dreapta ar putea crește încrederea palestinienilor în utilitatea alegerilor și a diplomației. În schimb, o revenire a lui Benjamin Netanyahu la conducerea guvernului ar putea transmite mesajul că alegerile palestiniene „nu au valoare”, ceea ce ar putea inversa parțial tendința de îndepărtare de confruntarea armată. Sondajul PSR a fost realizat între 5 și 8 august pe un eșantion de 1.270 de palestinieni (830 în Cisiordania și 440 în Gaza), prin interviuri față în față; marja de eroare este de 3,5 puncte procentuale. [...]
Intervenția României cu resurse DSU în Serbia arată cum crizele de mediu pot produce efecte transfrontaliere și pot mobiliza rapid capacități publice , într-un context în care fumul incendiilor de vegetație a ajuns până la Timișoara, potrivit Antena 3 . Ministrul de Externe al Serbiei, Marko Djuric , a transmis un mesaj de mulțumire României pentru sprijinul acordat în stingerea incendiilor cu care Serbia se confruntă „în ultimele săptămâni”. În mesajul public, Djuric a menționat-o pe ministra română de Externe, Oana Țoiu, și pe „curajoșii pompieri DSU”, apreciind intervenția drept una „rapidă și substanțială” și invocând „prietenia, buna vecinătate și solidaritatea europeană”. „Sunt profund recunoscător României, ministrei Oana Toiu, dar și curajoșilor pompieri DSU pentru sprijinul acordat Serbiei într-un moment dificil. Asistența dumneavoastră rapidă și substanțială întruchipează cel mai înalt spirit de prietenie, bună vecinătate și solidaritate europeană. Serbia nu va uita acest lucru”, a transmis MAE sârb. Ce face, concret, modulul românesc în teren Pompierii români dislocați în Serbia au intervenit duminică după-amiază pentru localizarea și stingerea focarelor de incendiu care se manifestă la litiera pădurii, în apropierea localităților Kajtasovo și Grebenac. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a precizat că au fost constituite două sectoare de intervenție, câte unul în fiecare localitate, cu obiectivul principal de a limita propagarea incendiilor și de a proteja comunitățile. Efecte peste graniță: fumul a ajuns la Timișoara Publicația notează că un nor de fum care a afectat municipiul Timișoara timp de mai multe zile a provenit de la incendiile puternice de vegetație din Serbia. Prefectul de Timiș, Paul Finta, a spus că, din informațiile primite de la autoritatea meteorologică, fumul este adus spre județ de vântul care bate dinspre sud spre nord. „Din informațiile pe care le avem până în acest moment de la autoritatea meteorologică, știm că fumul vine de la un incendiu de vegetație din Serbia. Având în vedere că momentan direcția de deplasare a vântului este dinspre parte sudică spre nord, acest fum este adus către județul nostru și municipiul Timișoara”, a precizat prefectul. Resursele trimise de România La intervențiile din Serbia participă, conform informațiilor citate, un elicopter Black Hawk RescEU operat de Inspectoratul General de Aviație și un modul terestru format din 69 de persoane și 15 mijloace tehnice, din cadrul IGSU și al unităților subordonate. Pompierii implicați în misiune provin din județele: Arad, Bihor, Brașov, Hunedoara, Ialomița, Sălaj, Sibiu, Timiș și Vâlcea. [...]
