Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Israelul ia în calcul o nouă ofensivă în...

Israelul ia în calcul o nouă ofensivă în Gaza – Netanyahu transmite SUA că „faza 2 nu se mișcă”

Benjamin Netanyahu discută despre situația din Gaza și armistițiu.

Benjamin Netanyahu îi va transmite lui Donald Trump că faza a doua a armistițiului din Gaza este blocată, potrivit unei surse citate de The Times of Israel, în timp ce premierul israelian se îndrepta spre Washington pentru întâlnirea programată miercuri.

Planul de încetare a focului, negociat de Statele Unite în octombrie 2025, prevede demilitarizarea Fâșiei Gaza, dezarmarea Hamas și retragerea trupelor israeliene din enclavă. Problema majoră rămâne refuzul Hamas de a renunța la arme, condiție considerată nenegociabilă atât de Israel, cât și de administrația americană. În acest context, sursa citată afirmă că Israelul a transmis Washingtonului că o nouă operațiune militară ar putea fi necesară pentru a avansa către viziunea lui Trump privind viitorul Gazei.

În paralel, armata israeliană pregătește planuri pentru o posibilă ofensivă menită să dezarmeze Hamas prin forță. Deși armistițiul este oficial în vigoare din octombrie 2025, incidentele aproape zilnice de-a lungul liniei de demarcație arată fragilitatea acordului.

Incidente recente raportate

  • Armata israeliană a anunțat că a lovit combatanți Hamas în zona Rafah, după ce patru bărbați înarmați au ieșit dintr-un tunel și au deschis focul asupra trupelor.
  • Presa palestiniană relatează că o lovitură cu dronă în centrul Gazei a ucis trei persoane, inclusiv o femeie.
  • O altă lovitură, asupra unui apartament din orașul Gaza, ar fi ucis doi bărbați.
  • Publicația Asharq al-Awsat a identificat unul dintre cei uciși drept Assem Abu Holi, comandant al unei unități de elită din Brigăzile Al-Quds, aripa armată a Jihadului Islamic Palestinian.

Conflictul a început pe 7 octombrie 2023, când atacul Hamas asupra Israelului s-a soldat cu aproximativ 1.200 de morți și 251 de ostatici. Ministerul Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, susține că peste 72.000 de persoane au murit de la începutul războiului, dintre care peste 500 după armistițiul din 2025. Armata israeliană afirmă că a eliminat peste 23.000 de combatanți în Gaza și 1.600 în interiorul Israelului.

În acest climat tensionat, mesajul pe care Netanyahu îl va transmite la Washington indică faptul că etapa a doua a planului de pace este, de facto, în impas, iar opțiunea militară rămâne pe masă.

Tag-uri:armistitiugazahamastrumpnetanyahuconflictofensiva militara
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursătimesofisrael.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Viktor Orban critică planul UE pentru Ucraina și acuză Bruxellesul.
Externe11 feb. 2026

Viktor Orban denunță planul UE pentru Ucraina – acuză Bruxellesul că vrea schimbarea guvernului maghiar

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a calificat planul Uniunii Europene privind aderarea accelerată a Ucrainei drept „o declarație deschisă de război împotriva Ungariei”, acuzând Bruxellesul că ignoră voința poporului maghiar și încearcă să înlăture actualul guvern de la Budapesta , transmite Digi24 . Reacția vine după ce publicația Politico a prezentat un plan în cinci pași discutat de lideri europeni, care ar permite Ucrainei să obțină un statut de membru parțial al UE începând din 2027 , ca etapă intermediară în procesul de aderare deplină. Scopul declarat al planului este apropierea rapidă a Kievului de structurile comunitare și îndepărtarea de influența Rusiei. Într-un mesaj postat pe rețeaua X , Orban acuză că Bruxellesul și Kievul „vor să înlăture guvernul maghiar prin orice mijloace” , sprijinind opoziția politică internă și încercând să elimine posibilitatea veto-ului ungar în chestiuni sensibile, precum sprijinul pentru Ucraina sau extinderea UE. „Acest plan este o declarație de război împotriva Ungariei. Ei vor ca Partidul Tisza să ajungă la putere, pentru ca apoi să nu mai existe veto, nici rezistență, nici șansa de a rămâne în afara conflictului lor”, a scris Orban, avertizând că alegerile din aprilie sunt momentul în care maghiarii „trebuie să îi oprească”. Premierul ungar a criticat și Politico, pe care a numit-o „publicația oficială a elitei de la Bruxelles”, afirmând că articolul care a dezvăluit planul este o „noutate de război” în sens politic. Aceasta nu este prima ieșire dură a lui Orban legată de Ucraina. În decembrie 2025, el declara că aderarea Ucrainei la UE ar duce inevitabil la un război cu Rusia , susținând că Bruxellesul se pregătește pentru un conflict regional până în 2030. Context și implicații Declarațiile lui Orban vin într-un moment în care Ungaria este tot mai izolată în cadrul Uniunii Europene, din cauza refuzului repetat de a susține deciziile colective legate de Ucraina, sancțiunile contra Rusiei și extinderea sprijinului financiar european. Bruxellesul ia în calcul mecanisme pentru a reduce influența statelor membre care blochează politicile comune, iar planul privind aderarea treptată a Ucrainei ar putea ocoli veto-ul maghiar. [...]

Un elicopter pe o platformă maritimă în regiunea arctică, cu peisaj montan în fundal.
Externe11 feb. 2026

Arctic Sentry, noua misiune NATO – Europa reacționează la ambițiile SUA în Groenlanda

NATO a lansat misiunea „ Arctic Sentry ” pentru a consolida prezența sa în regiunea arctică și a reduce tensiunile apărute după declarațiile președintelui Donald Trump privind dorința SUA de a obține controlul asupra Groenlandei , informează Reuters . Decizia vine în contextul interesului tot mai mare manifestat de Rusia și China pentru această zonă strategică, unde topirea gheții deschide noi rute maritime. Noua misiune NATO este descrisă ca o „activitate de vigilență sporită” și va fi coordonată de Comandamentul Forțelor Aliate din Norfolk, Virginia. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că inițiativa va permite aliaților „să valorifice mai eficient eforturile existente și să identifice golurile de securitate care trebuie acoperite” . Ce presupune misiunea Arctic Sentry: Consolidarea prezenței militare NATO în Arctica , fără a fi specificate cifre exacte privind trupele sau echipamentele implicate Unificarea eforturilor militare ale aliaților sub un singur comandament Implicarea activă a Germaniei , care va contribui în prima fază cu patru avioane Eurofighter și capacități de realimentare aeriană Participarea Marii Britanii cu forțe în cadrul unei desfășurări majore programate în septembrie în nordul Europei Denumită simbolic „Arctic Sentry” , misiunea vine ca răspuns diplomatic la criza iscată de declarațiile lui Trump în legătură cu Groenlanda – teritoriu autonom al Danemarcei și membru al alianței NATO. Trump a afirmat că SUA au nevoie de Groenlanda pentru rațiuni de securitate națională, menționând poziția sa strategică pentru detectarea lansărilor de rachete. A refuzat inițial să excludă o achiziție forțată a teritoriului și chiar a amenințat cu tarife impuse Danemarcei și altor șapte parteneri europeni. Ulterior, în cadrul unei întâlniri la Davos cu Mark Rutte , președintele american a revenit asupra declarațiilor, afirmând că nu va folosi forța pentru a obține Groenlanda și a acceptat ca NATO să aibă un rol extins în securizarea Arcticii. Declarații-cheie și reacții: Gen. Alexus G. Grynkewich , comandantul suprem aliat în Europa, a subliniat că „Arctic Sentry reafirmă angajamentul alianței de a proteja stabilitatea într-una dintre cele mai strategice și provocatoare regiuni ale lumii” Danemarca a anunțat că va contribui substanțial la misiune, în coordonare cu autoritățile din Groenlanda și Insulele Feroe Marea Britanie , prin vocea ministrului apărării John Healey, a precizat că forțele britanice vor avea un rol esențial în desfășurările NATO din zonă Lansarea misiunii Arctic Sentry reflectă nu doar dinamica geopolitică din nordul înghețat, ci și tensiunile din cadrul NATO, alimentate de poziționările tot mai imprevizibile ale liderului american. În lipsa unui conflict deschis, misiunea pare menită să reafirme coeziunea alianței și să prevină escaladările într-o regiune cu importanță strategică crescută. [...]

Serghei Lavrov exprimând îngrijorări legate de negocierile de pace în Donbas.
Externe11 feb. 2026

Rusia consideră „nerealist” noul cadru de pace – condițiile din Donbas, miezul conflictului

Rusia respinge cadrul de pace SUA–Ucraina propus pentru negocieri, afirmând că acesta contrazice propunerea inițială primită de la Washington – a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , pe 11 februarie, în contextul în care discuțiile diplomatice trilaterale ar putea fi reluate în această săptămână. Aflăm detaliile prin intermediul TVR Info . Lavrov susține că Moscova a primit anterior, înainte de summitul planificat pentru august în Alaska, un document neoficial din partea SUA prin intermediul emisarului special Steve Witkoff, care conținea puncte considerate „realiste” și adaptate la „realitățile de pe teren”. Acest plan, spune el, oferea o posibilă bază de negociere. În schimb, versiunea actuală – un document în 20 de puncte elaborat de oficiali americani și ucraineni la finalul anului 2025 – ar fi fost ignorată de Rusia, deoarece „nu a fost transmis nici oficial, nici neoficial” . Planul actual vine după un proiect inițial, mai amplu, în 28 de puncte, considerat de Kiev drept inacceptabil, deoarece părea să impună o capitulare tacită. Între timp, noul cadru revizuit urma să fie discutat de cele trei părți – SUA, Ucraina și Rusia – și a fost transmis indirect la Kremlin prin intermediul lui Kirill Dmitriev , omul de legătură al Moscovei, și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump . Ce spune Lavrov despre procesul de pace: Criticile sale fac parte dintr-o serie de declarații dure lansate în ultimele trei zile Acuză administrația Trump că nu ar fi respectat înțelegerile din 2025, care ar fi prevăzut retragerea Ucrainei din Donbas fără conflict Neagă orice entuziasm nejustificat și avertizează că „negocierile sunt departe de a fi finalizate” Poziția SUA și a Ucrainei: În timp ce Lavrov atacă direcția negocierilor, președintele Donald Trump a transmis un mesaj mult mai optimist, afirmând că Ucraina și Rusia sunt „mai aproape ca niciodată” de o înțelegere . De asemenea, președintele ucrainean a indicat că Washingtonul încearcă să încheie conflictul până în vara acestui an. Obstacole majore: Chestiunea teritorială rămâne principalul punct de blocaj. Rusia cere retragerea completă a trupelor ucrainene din Donbas. Ucraina refuză categoric această variantă, dar sugerează posibilitatea unor soluții alternative, precum o zonă demilitarizată. În concluzie, deși contactele diplomatice s-au intensificat, lipsa unei perspective comune asupra pașilor următori și a unei baze clare de negociere arată că acordul de pace este încă departe. Marginalizarea lui Lavrov din procesul direct și implicarea lui Dmitriev sugerează o mutare a centrului de greutate în cadrul delegației ruse, posibil spre o abordare mai pragmatică, dar încă neasumată public de Kremlin. [...]

Serghei Lavrov discutând despre reacțiile Rusiei la militarizarea Groenlandei.
Externe11 feb. 2026

Rusia avertizează asupra reacției dacă Groenlanda dezvoltă capacități militare - primul comentariu oficial al Moscovei pe această temă

Rusia avertizează că va lua „contramăsuri” dacă Groenlanda se militarizează , potrivit Digi24 , care citează EFE, via Agerpres. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat în Duma de Stat că Moscova ar reacționa dacă „se creează acolo capacități militare îndreptate împotriva Rusiei”, inclusiv prin măsuri „tehnico-militare” (un termen folosit, de regulă, pentru răspunsuri ce combină decizii militare și mijloace tehnice, precum desfășurări sau consolidări de capabilități). În același timp, Lavrov a susținut că problema Groenlandei „nu privește direct” Rusia și că Statele Unite, Danemarca și Groenlanda ar trebui să o soluționeze între ele, „ținând cont” de opinia locuitorilor insulei. El a adăugat că, în viziunea Moscovei, „Arctica trebuie să rămână o zonă a păcii și cooperării”. Materialul notează că oficiali ruși au evitat până acum să critice deschis o posibilă anexare a Groenlandei de către SUA și chiar au pus sub semnul întrebării apartenența insulei la Danemarca, în contextul în care Moscova ar spera ca Washingtonul să recunoască câștigurile teritoriale ruse în Ucraina. Pe acest subiect, președintele Vladimir Putin a afirmat că planurile administrației americane de „a anexa” Groenlanda nu ar fi „o idee nebunească” a președintelui Donald Trump , ci ar avea „rădăcini istorice”. În paralel, Rusia s-a opus „categoric” militarizării insulei arctice, conform informațiilor citate. [...]

Vicepreședintele JD Vance salută în timpul unei vizite oficiale.
Externe11 feb. 2026

Vicepreședintele SUA, JD Vance: „Dacă protejăm Groenlanda, ar trebui să obținem și un beneficiu” – negocieri sensibile în desfășurare

Statele Unite ar trebui să obțină „un anumit beneficiu” din partea Groenlandei dacă vor continua să investească masiv în securitatea arctică și apărarea teritoriului, a declarat vicepreședintele american JD Vance , citat de Fox News . Declarația a fost făcută marți, 10 februarie, pe aeroportul internațional Zvartnots din Armenia, unde Vance se afla într-o escală în drum spre Azerbaidjan. Oficialul american a subliniat că discuțiile despre Groenlanda sunt încă într-o fază incipientă , dar că SUA au lucrat „intens” la acest dosar în ultimele săptămâni. „Groenlanda este extrem de importantă pentru securitatea națională a Statelor Unite. Dacă vom investi resurse și vom fi responsabili cu protejarea acestui teritoriu imens, este rezonabil ca SUA să obțină ceva în schimb”, a spus JD Vance . Declarațiile vin în contextul intenției exprimate public de președintele Donald Trump de a obține un acord asupra Groenlandei , fie printr-o achiziție, fie printr-un parteneriat strategic consolidat. Trump susține că Groenlanda este vitală pentru apărarea regiunii arctice și pentru proiectul american „Golden Dome”, afirmând că „dacă noi nu acționăm, Rusia sau China o vor face – și asta nu trebuie să se întâmple”. Administrația Trump a anunțat deja, la finalul lunii ianuarie, că a conturat împreună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , un cadru preliminar pentru un acord privind Groenlanda și regiunea arctică . Cu toate acestea, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a transmis ferm că „suveranitatea nu este negociabilă” și că orice discuție cu NATO sau SUA trebuie să respecte integritatea teritorială a regatului danez. „Putem negocia pe teme precum securitate, investiții sau economie. Dar suveranitatea nu este pe masă”, a spus Frederiksen într-un comunicat. Pe teren, Groenlanda, teritoriu autonom sub suveranitate daneză, și-a exprimat deschiderea către dialog. Ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, a declarat că se caută „o soluție diplomatică” și că speră să se ajungă la „un teren comun care să respecte liniile roșii ale Groenlandei”. Pe fondul tensiunilor tot mai mari în regiunea arctică, unde Rusia și China își extind amprenta militară și economică, poziția strategică a Groenlandei devine tot mai relevantă. Armata daneză a intensificat exercițiile în zonă, iar proteste față de intenția SUA de a „cumpăra” Groenlanda au avut loc recent la Nuuk. [...]

Donald Trump discutând despre extinderea arsenalului nuclear al SUA.
Externe11 feb. 2026

SUA ar putea relua testele nucleare după 30 de ani – Trump ia în calcul extinderea arsenalului atomic, pe fondul prăbușirii ultimului tratat cu Rusia

La doar câteva zile după expirarea tratatului New START, administrația Trump semnalează intenția de a crește numărul armelor nucleare operaționale și de a relua testele subterane , informează The New York Times . Aceste mișcări ar marca o ruptură majoră față de ultimele patru decenii de control strict al armelor nucleare de către SUA și ar putea declanșa o nouă cursă a înarmării între cele trei mari puteri: Statele Unite, Rusia și China. Președintele Donald Trump a refuzat o propunere informală venită din partea lui Vladimir Putin pentru prelungirea tratatului New START , care limita numărul de focoase nucleare desfășurate la 1.550 per țară. În lipsa unui acord succesor, Washingtonul nu mai este constrâns de nicio obligație juridică privind plafonarea arsenalului nuclear. Totodată, Trump a transmis că dorește testarea unor arme nucleare din stocul existent și evaluarea posibilității unor noi teste subterane, lucru care nu s-a mai întâmplat din 1992. Până acum, detaliile rămân neclare: nu s-a specificat ce tip de teste ar urma să fie efectuate și nici câte arme ar putea fi reintroduse în serviciu activ. Cu toate acestea, surse oficiale din administrație au declarat că se evaluează „scenarii variate” pentru modernizarea și extinderea capacităților nucleare. Unii analiști suspectează că Washingtonul ar putea utiliza această amenințare pentru a forța o renegociere trilaterală a unui nou tratat cu Rusia și China, însă riscurile sunt ridicate. Jill Hruby , fostă șefă a Administrației Naționale pentru Securitate Nucleară ( NNSA ), a declarat că este „confuz ce încearcă să facă administrația Trump”, exprimând îngrijorare privind lipsa de transparență și coerență în anunțuri. Între timp, secretarul de stat adjunct pentru controlul armamentului, Thomas DiNanno, a afirmat la Geneva că tratatele anterioare „au impus constrângeri unilaterale inacceptabile asupra SUA”. Trump a mai retras SUA, în primul său mandat, din alte două tratate majore cu Rusia: INF (privind rachetele cu rază medie) și Open Skies (privind supravegherea aeriană reciprocă). Posibila reluare a testelor nucleare este văzută de critici drept o escaladare inutilă care ar putea submina și mai mult stabilitatea strategică globală. [...]