Știri
Tag: schimbare de regim

Victoria cu două treimi a partidului Tisza redesenează rapid raportul de putere în Ungaria , după ce Péter Magyar a anunțat, în primul discurs de după alegerile parlamentare din 2026, că „a înlocuit regimul Orbán” și că „a eliberat Ungaria”, potrivit Libertatea . În noaptea alegerilor, după ce Viktor Orbán l-a felicitat, Magyar a urcat pe scenă în Piața Batthyány din Budapesta, cu Parlamentul în fundal, pe fondul scandării „Tisza se revarsă!”. Liderul opoziției a susținut că amploarea rezultatului este vizibilă „nu doar de pe lună, ci de la ferestrele fiecărei case maghiare”. „Tisza și Ungaria au câștigat aceste alegeri. Nu cu puțin, ci cu mult. Cu mult. Împreună am înlocuit regimul Orbán, am eliberat Ungaria și ne-am recuperat patria.” Ce spune Tisza despre mandatul primit Magyar a afirmat că 3,3 milioane de oameni au votat pentru Tisza, ceea ce, în interpretarea sa, reprezintă o susținere de două treimi. El le-a mulțumit familiei, membrilor de partid, „celor cincizeci de mii de voluntari”, activiștilor și susținătorilor. „Ne-ați dat puterea de a construi o patrie funcțională pentru fiecare maghiar.” „Ungaria a făcut istorie astăzi!” De ce contează: majoritate calificată, schimbare de regim Miza politică a rezultatului, așa cum este prezentat în discurs, este că o victorie „cu două treimi” ar oferi noului partid aflat la putere o capacitate mult mai mare de a impune rapid schimbări, comparativ cu o majoritate simplă. În același timp, articolul nu oferă detalii despre pașii concreți care ar urma sau despre agenda legislativă imediată a Tisza. [...]

Benjamin Netanyahu afirmă că schimbarea regimului din Iran nu poate fi obținută doar din aer , potrivit CNBC , în contextul în care operațiunile militare comune SUA–Israel au ajuns în a treia săptămână. Premierul israelian a declarat, într-o conferință de presă susținută la Ierusalim, că deși campania militară a slăbit semnificativ Iranul, o „componentă terestră” rămâne necesară pentru a produce o schimbare de regim. Netanyahu a susținut că Israelul se află într-o poziție de forță, afirmând că Iranul și-ar fi pierdut capacitatea de a dezvolta arme nucleare și rachete balistice, iar infrastructura militară ar fi fost grav afectată. Cu toate acestea, liderul israelian a recunoscut implicit limitele bombardamentelor aeriene, precizând că acestea nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivului politic final. Declarațiile vin într-un moment sensibil, în care, potrivit The New York Times , atacurile israeliene vizează inclusiv structuri interne de securitate ale Iranului, într-un efort de a slăbi controlul regimului asupra populației și de a crea condiții pentru o eventuală revoltă internă. În același timp, Netanyahu a sugerat că schimbarea regimului depinde în ultimă instanță de cetățenii iranieni: Israelul poate „crea condițiile”, dar nu poate înlocui acțiunea internă. Această poziție contrastează parțial cu declarațiile președintelui american Donald Trump, care a transmis că nu intenționează să trimită trupe americane în regiune. Contextul rămâne tensionat și din cauza unor diferențe între Washington și Ierusalim. Conform relatărilor din presa internațională, inclusiv Associated Press , decizia unilaterală a Israelului de a lovi infrastructura energetică iraniană a generat fricțiuni între cei doi aliați, în special după reacțiile Iranului asupra unor obiective din Golf. Pe fondul acestor evoluții, mesajul lui Netanyahu indică o posibilă escaladare a conflictului, în condițiile în care o intervenție terestră ar presupune riscuri majore și o implicare militară mult mai amplă decât actuala campanie aeriană. [...]