Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump spune că SUA au interzis Israelului să mai bombardeze Libanul, o poziționare care, dacă se confirmă în plan operațional, ar însemna o schimbare de linie în gestionarea unui aliat-cheie și ar putea influența direct riscul de escaladare în regiune, potrivit Agerpres.
Declarația a fost făcută vineri de președintele american, care a folosit „un ton neobișnuit de dur” la adresa Israelului, notează materialul, ce preia o relatare Reuters.
În termeni de impact, mesajul indică o posibilă condiționare a acțiunilor militare ale Israelului de către Washington, într-un moment în care evoluțiile din Orientul Mijlociu au efecte în lanț asupra securității regionale și asupra stabilității rutelor comerciale și energetice.
Articolul Agerpres este însă disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt publicate detalii despre cadrul exact al „interdicției” invocate de Trump, mecanismul prin care ar fi impusă sau reacția oficială a Israelului.
Recomandate
Donald Trump neagă că un eventual acord SUA–Iran ar implica bani , în condițiile în care în spațiul public a apărut scenariul deblocării unor fonduri iraniene de 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei), o mișcare cu potențial impact financiar și de sancțiuni, potrivit news.ro . Președintele american a scris pe platforma sa, Truth Social , că „nicio sumă de bani «nu va fi schimbată în vreun fel» între Statele Unite și Iran”, în eventualitatea încheierii unui acord în dosarul nuclear iranian, relatează AFP. Declarația vine după ce site-ul american Axios a dezvăluit că SUA ar lua în calcul deblocarea unor fonduri iraniene în valoare de 20 de miliarde de dolari, în schimbul predării stocurilor de uraniu îmbogățit ale Iranului. În materialul citat de news.ro nu sunt oferite detalii suplimentare despre mecanismul deblocării sau despre stadiul discuțiilor. Mesaj separat despre Israel și Liban Tot pe Truth Social, Trump a afirmat că Statele Unite au interzis Israelului să bombardeze Libanul după intrarea în vigoare a unui armistițiu de zece zile între cele două țări vecine. „Israelul nu va mai bombarda Libanul. Ei au INTERDICȚIA să o facă din partea Statelor Unite, Ajunge!” [...]
Kremlinul mizează pe armistițiul Israel–Liban ca să prevină reluarea războiului , potrivit news.ro , care relatează declarațiile Moscovei după intrarea în vigoare a încetării focului în noaptea de joi spre vineri. Rusia a transmis vineri că susține armistițiul convenit între Israel și Liban și și-a exprimat speranța că acesta va crea spațiu pentru „acorduri durabile”, menite să evite reluarea confruntărilor armate. În briefingul zilnic, purtătorul de cuvânt al Kremlinului , Dmitri Peskov , a spus că Moscova salută „decizia încheierii unui armistițiu” și speră ca „în aceste câteva zile” să fie posibilă negocierea unor înțelegeri care să prevină o nouă escaladare. Declarația a fost făcută ca răspuns la o întrebare adresată de AFP, conform aceleiași surse. [...]
Donald Trump a respins public orice implicare a NATO în criza Ormuz , un mesaj care poate complica coordonarea transatlantică pe securitatea rutelor energetice, într-un moment în care state europene discutau o misiune navală defensivă. Potrivit Digi24 , președintele american a spus că alianța a fost „inutilă” în criza din Strâmtoarea Ormuz și le-a transmis aliaților să „stea departe”. Într-o postare pe platforma Truth Social , Trump a susținut că NATO ar fi contactat Washingtonul pentru a întreba dacă SUA au nevoie de sprijin în contextul tensiunilor din Ormuz, însă el a respins oferta. Mesajul vine după anunțul Iranului privind relaxarea accesului în strâmtoare, iar Trump a afirmat că „situația din Strâmtoarea Ormuz s-a încheiat”. „Acum că situația din Strâmtoarea Ormuz s-a încheiat, am primit un telefon de la NATO în care mi s-a cerut dacă avem nevoie de ajutor. Le-am spus să stea departe.” În aceeași postare, Trump a descris NATO drept „un tigru de hârtie” și a spus că alianța ar fi fost „inutilă când a fost nevoie de ea”. Miza: securitatea transportului maritim și coordonarea aliată Declarațiile apar în condițiile în care mai multe state europene membre NATO au discutat posibilitatea unei misiuni navale defensive pentru protejarea transportului maritim din regiune, pe fondul riscurilor generate de închiderea temporară a Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru exporturile globale de petrol. Contextul tensiunilor SUA–NATO Digi24 amintește că fricțiunile dintre administrația Trump și NATO nu sunt noi: în mandatele sale, Trump a criticat repetat contribuțiile financiare ale aliaților europeni la bugetul comun al alianței și a cerut creșterea cheltuielilor pentru apărare până la pragul de 2% din PIB. În criza recentă, unele țări europene au fost reticente să se implice direct în acțiuni militare pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, preferând soluții diplomatice și misiuni cu rol defensiv. Trump avertizase anterior că NATO riscă „un viitor foarte sumbru” dacă nu sprijină mai ferm inițiativele conduse de Statele Unite, ceea ce alimentează tensiunile politice din interiorul alianței. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz a tras în jos cotațiile petrolului, dar SUA menține blocada navală asupra Iranului , într-un semnal că riscul operațional pentru transportul de țiței rămâne condiționat de negocierile Washington–Teheran, potrivit Daily Mail . Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a anunțat pe X că, „în linie cu încetarea focului în Liban”, trecerea pentru toate navele comerciale prin Strâmtoarea Hormuz este „complet deschisă” pentru restul perioadei de armistițiu, pe o rută coordonată comunicată anterior de organizația iraniană a porturilor și transportului maritim. Reacția pieței a fost imediată: petrolul Brent a scăzut cu 10% până la 89,11 dolari/baril (aprox. 409 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a coborât cu 11% la 84,11 dolari/baril (aprox. 386 lei), pe fondul speranțelor legate de un acord de pace SUA–Iran și al diminuării temerilor privind blocarea unei rute maritime critice pentru exporturile de petrol. Blocada SUA rămâne, deși Iranul anunță „trecere complet deschisă” Donald Trump a salutat anunțul Iranului pe Truth Social, însă a precizat că blocada navală americană va rămâne „în vigoare” în ceea ce privește Iranul, până la finalizarea „tranzacției” dintre cele două părți. Președintele SUA a susținut că procesul „ar trebui să meargă foarte repede”, deoarece „cele mai multe puncte sunt deja negociate”. Tot Trump a afirmat că Iranul, „cu ajutorul SUA”, a îndepărtat sau îndepărtează toate minele marine din strâmtoare. Informația este prezentată ca declarație a președintelui american; în textul sursă nu apare o confirmare independentă din partea Iranului pentru acest detaliu. Negocieri SUA–Iran: discuții despre uraniu și fonduri deblocate În același flux de actualizări, Daily Mail notează că oficiali americani au vorbit despre negocieri pe baza unui plan de trei pagini pentru încheierea războiului, care ar putea include predarea uraniului îmbogățit de către Iran în schimbul a 20 miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei) din fonduri deblocate, informație atribuită Axios. Publicația mai menționează că Trump a spus că negociatorii SUA și Iran ar urma să se întâlnească în acest weekend pentru o a doua rundă de discuții, înainte ca încetarea focului de două săptămâni să se apropie de expirare, marți. Potrivit unei surse familiarizate cu medierea, întâlnirea ar urma să aibă loc duminică, la Islamabad. Daily Mail precizează că nu există confirmare din partea Iranului pentru o concesie invocată de Trump privind predarea uraniului foarte îmbogățit. Mesaj către NATO : „stați departe” Pe fondul detensionării situației din Hormuz, Trump a lansat un nou atac la adresa NATO, susținând că a primit un apel din partea alianței cu o ofertă de ajutor, pe care a respins-o. În postarea sa, a cerut NATO să „stea departe” și a descris alianța drept „inutilă” când a fost nevoie. Pentru companii și piețe, combinația dintre redeschiderea anunțată a rutei și menținerea blocadei SUA indică o scădere a primei de risc pe termen scurt, dar și faptul că fluxurile comerciale rămân sensibile la evoluția negocierilor și la condițiile impuse de Washington. [...]
Blocada economică a SUA asupra exporturilor Iranului ridică miza negocierilor și crește riscul de noi perturbări pe rutele maritime , într-un moment în care Israelul încearcă să gestioneze simultan dosarele Iran, Liban și Gaza, potrivit NPR . Măsura americană vizează Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru comerțul energetic, iar Teheranul amenință cu represalii care ar putea extinde tensiunile către alte coridoare de transport. Israelul se află, în paralel, într-o fază „de diplomație” pe trei fronturi, cu Washingtonul în rol central: un armistițiu anunțat în Liban, perspectiva reluării discuțiilor cu Iranul înainte de expirarea unui armistițiu de două săptămâni și negocieri în Cairo privind un plan de dezarmare în Gaza. Iran: armistițiu fragil și presiune economică pe exporturi În cazul Iranului, președintele Donald Trump spune că discuțiile de pace ar putea reîncepe curând, cu șase zile rămase până la expirarea armistițiului actual. În același timp, SUA afirmă că au finalizat o blocadă a exporturilor iraniene prin Strâmtoarea Hormuz, cu obiectivul de a „sufoca” economia Iranului prin tăierea principalei rute de comerț internațional și de a forța concesii la masa negocierilor. Iranul, la rândul său, a amenințat cu blocade pe alte rute maritime și a avertizat că ar putea scufunda nave americane dacă SUA încearcă să „policeze” această cale navigabilă. Un fost strateg militar și guvernamental israelian, Shay Har-Zvi, citat de NPR, apreciază că Iranul nu va reveni imediat la negocieri și că este posibilă o reluare a războiului, în condițiile în care ambele părți consideră că au ieșit „învingătoare” din confruntare. Liban: armistițiu de 10 zile, dar cu riscuri structurale Pe frontul libanez, Trump a anunțat un armistițiu de 10 zile între Israel și Liban, care urmează să intre în vigoare vineri la miezul nopții, ora locală. Înaintea anunțului, SUA au cerut Israelului să reducă ofensiva, iar Washingtonul a mediat discuții rare între Israel și Liban, desfășurate marți. NPR notează că armistițiul este așteptat să fie fragil, în condițiile în care Israelul cere Libanului măsuri concrete pentru dezarmarea Hezbollah . Analiza citează o evaluare potrivit căreia armata libaneză nu are capacitatea de a lua cu forța armele Hezbollah fără riscul unui conflict direct cu o parte semnificativă a comunității șiite. Gaza: planul de dezarmare rămâne blocat În Gaza, negocieri la nivel înalt au loc la Cairo între Hamas și reprezentanți ai „Board of Peace” al administrației Trump. Documentul obținut de NPR cere ca Hamas să își „dezafecteze” (decomisioneze) mai întâi armele, într-un proces etapizat pe zone ale Gazei, în schimbul reconstrucției teritoriului distrus. Un oficial militar Hamas, citat sub protecția anonimatului, spune că gruparea nu se opune în principiu dezarmării dacă există garanții. Hamas condiționează însă discuția despre dezarmare de respectarea de către Israel a angajamentelor din prima fază a armistițiului, inclusiv creșterea ajutorului umanitar și a fluxului de persoane care intră și ies din Gaza. Un alt oficial Hamas afirmă că gruparea așteaptă și rezultatul negocierilor cu Iranul. Ce urmează: status quo militar și risc de prelungire a ocupațiilor În timp ce negocierile continuă, NPR descrie consolidarea unui status quo: prezența militară israeliană pe suprafețe extinse din Gaza și din zone de frontieră din Liban, pe care Israelul le prezintă drept „zone tampon” pentru a îndepărta amenințările de comunitățile de la graniță. O persoană informată asupra subiectului, citată de NPR fără a fi identificată, susține că, până când Israelul nu vede progrese privind dezarmarea Hezbollah, nu intenționează să se retragă din Liban în lunile următoare și, posibil, nici în anii următori. În această logică, blocada economică asupra exporturilor Iranului devine un instrument de presiune cu efecte care depășesc strict dosarul iranian, pentru că poate influența atât dinamica negocierilor, cât și riscurile de securitate pe rutele maritime regionale. [...]
Telegramele diplomatice ale SUA avertizează că războiul cu Iranul începe să erodeze influența Washingtonului în state-cheie, pe fondul unei competiții tot mai dure în spațiul informațional online , potrivit Adevărul . Documente ale Departamentului de Stat , obținute de Politico și datate miercuri, 15 aprilie, descriu cum mesajele pro-iraniene câștigă teren, în special în mediul digital, iar percepția publică despre SUA se deteriorează. Telegramele indică efecte asupra poziției SUA în trei țări din regiuni diferite — Bahrain, Azerbaidjan și Indonezia — unde diplomații americani descriu presiuni crescânde asupra imaginii Washingtonului, mai ales în rândul populațiilor musulmane. Unele notează efecte imediate, precum creșterea sentimentului antiamerican, iar altele avertizează asupra unor consecințe pe termen lung asupra relațiilor bilaterale dacă conflictul continuă. Războiul se mută și în online: ambasadele cer mai multă flexibilitate Un fir comun al documentelor este dificultatea misiunilor americane de a reacționa rapid în spațiul digital. Telegramele includ apeluri indirecte către administrația SUA pentru a permite ambasadelor să comunice mai „rapid și proactiv” pe rețelele sociale, în condițiile în care, în prezent, acestea ar fi limitate în principal la redistribuirea mesajelor oficiale aprobate de Casa Albă sau de Departamentul de Stat. Trimiterea acestor telegrame este prezentată ca un semnal de alarmă și în contextul în care, potrivit unor diplomați citați, ar exista reticență în a formula astfel de îngrijorări în climatul politic actual. În paralel, Iranul ar folosi intens instrumente digitale — de la rețele sociale și meme-uri până la rețele de influență în mediul religios și cultural — pentru a-și promova mesajele și a submina imaginea SUA. Trei cazuri punctuale: Bahrain, Azerbaidjan, Indonezia Bahrain. Diplomații americani notează că, în percepția publică, Washingtonul ar fi prioritizat protejarea Israelului în detrimentul securității regatului. Mesaje distribuite pe rețelele sociale sugerează că prezența militară americană ar transforma Bahrainul într-o țintă și cer retragerea trupelor SUA. În plus, presa locală ar fi pus accent pe acțiunile armatei din Bahrain în interceptarea atacurilor, fără a evidenția sprijinul american, ceea ce ar fi redus vizibilitatea rolului SUA. Azerbaidjan. Telegramele arată că relațiile care păreau să se îmbunătățească au stagnat sau chiar se deteriorează, iar conflictul riscă să submineze progresele obținute după summitul de pace dintre Azerbaidjan și Armenia din 2025. După o perioadă inițială de neutralitate, presa locală ar fi devenit mai critică față de SUA și Israel, acuzându-le de declanșarea conflictului și de lipsa unei strategii clare. Deși un armistițiu recent a temperat parțial tonul, opinia publică ar rămâne predominant critică, pe fondul creșterii prețurilor și al perturbărilor regionale, fără ca această critică să se fi transformat, totuși, într-o creștere semnificativă a simpatiei față de Iran. Indonezia. În cea mai mare democrație cu majoritate musulmană, telegramele semnalează o campanie de influență amplă a Iranului, care ar miza pe solidaritatea musulmană și teme anti-coloniale, prezentând SUA și Israelul drept puteri imperialiste. Activitatea ambasadei iraniene ar fi crescut semnificativ, inclusiv prin interacțiuni directe cu elite politice și religioase. Diplomații americani avertizează că, dacă tendințele continuă, cooperarea de securitate dintre Washington și Jakarta ar putea fi afectată, prin îngustarea marjei de manevră politice a liderilor indonezieni pe fondul amplificării sentimentului antiamerican. De ce contează: costul de influență și riscul de „blocaj” diplomatic Din perspectiva documentelor, miza nu este doar imaginea SUA, ci capacitatea Washingtonului de a menține cooperări de securitate și relații funcționale în regiuni unde opinia publică poate împinge guvernele spre distanțare. Telegramele conturează o competiție intensă în spațiul informațional global, în care SUA ar pierde teren în fața unei strategii iraniene mai agile, iar evoluția conflictului și adaptarea comunicării americane sunt prezentate drept esențiale pentru menținerea influenței în aceste zone. [...]
