Știri
Știri din categoria Externe
Posibila deplasare a lui Trump la Islamabad, condiționată de un acord cu Iranul, indică o încercare de a consolida rapid armistițiul și de a închide dosarul uraniului îmbogățit, într-un moment în care încetarea focului ar urma să expire săptămâna viitoare, potrivit Agerpres, care citează Reuters.
Donald Trump a spus, într-o discuție cu jurnaliștii pe peluza Casei Albe, că ar putea merge la Islamabad dacă negocierile duc la semnarea unui acord cu Iranul pentru încheierea războiului. În același context, președintele american a susținut că Iranul a acceptat „aproape orice”.
„Dacă un acord este semnat la Islamabad aș putea merge. Mă vor acolo.”
Trump a mai afirmat că ar putea prelungi armistițiul cu Iranul, care urmează să expire săptămâna viitoare, dar a indicat că o prelungire s-ar putea să nu fie necesară dacă se ajunge la un acord.
Liderul de la Casa Albă a declarat, fără a furniza dovezi, că Iranul ar fi fost de acord să predea uraniul îmbogățit, despre care „se crede” că se află sub dărâmături în urma loviturilor aeriene americano-israeliene de anul trecut. Potrivit AFP, Trump a folosit termenul „pulbere nucleară” pentru a descrie stocurile de uraniu îmbogățit.
„Au acceptat să ne predea pulberea nucleară.”
Trump a adăugat că există „șanse foarte bune” pentru un acord. În materialul citat de Agerpres nu sunt oferite detalii despre calendarul negocierilor sau despre condițiile concrete ale unei eventuale înțelegeri.
Recomandate
Loviturile SUA asupra radarelor iraniene cresc riscul de întreruperi pe ruta energetică a Strâmtorii Ormuz , după ce armata americană a anunțat că a interceptat patru drone lansate de Teheran spre zona traficului maritim, potrivit G4Media , care citează Reuters. Forțele americane au atacat sâmbătă mai multe instalații radar de pe coasta Iranului, după ce au doborât dronele despre care Washingtonul susține că vizau traficul maritim din regiune. Ulterior, SUA au lovit sisteme de supraveghere iraniene amplasate pe insula Qeshm și în zona Goruk, în apropierea Strâmtorii Ormuz. Comandamentul Central al SUA a transmis pe rețelele sociale că operațiunea a vizat infrastructură de monitorizare considerată o amenințare la adresa navigației comerciale pe una dintre cele mai importante rute energetice globale. În context, publicația notează că escaladarea a perturbat în ultimele luni securitatea maritimă din Golful Persic și a afectat transportul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, cu efecte economice, inclusiv creșterea prețurilor la energie și perturbarea rutelor comerciale internaționale. Context: negocieri indirecte și alerte în statele din Golf Episodul are loc pe fondul unor negocieri indirecte între Washington și Teheran privind o posibilă încetare a ostilităților și un acord mai amplu care să includă programul nuclear iranian și reluarea fluxurilor comerciale maritime. În paralel, tensiunile au continuat să crească, iar mai multe state din Golf au raportat alerte aeriene și interceptări de rachete și drone în zilele recente, pe fondul acuzațiilor reciproce de atacuri și provocări. Trump: Iranul ar mai avea „21–22%” din stocul de rachete Președintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu pentru NBC, că Iranul ar mai dispune de aproximativ „21–22%” din arsenalul său de rachete, comparativ cu afirmațiile sale de la începutul lunii mai, când susținea că Teheranul ar mai avea „18–19%”. „Ei au câteva rachete și câteva drone. Aș spune, ca proporție, poate 21%, 22% din rachetele lor. Sunt multe rachete, dar nu este ceea ce era atunci când am lansat primul nostru atac.” Trump a mai afirmat că „majoritatea uzinelor de drone au fost distruse”, la fel și „majoritatea rampelor de lansare” și „locurile de producție a rachetelor”. Separat, Iranul a anunțat vineri că a lansat „rachete de avertisment” asupra a două nave americane din Marea Oman, într-un nou episod de tensiune între Teheran și Washington. [...]
Refuzul vizelor pentru o parte importantă din stafful tehnic al Iranului riscă să complice logistic participarea echipei la Cupa Mondială 2026 , într-un turneu găzduit inclusiv de SUA, pe fondul conflictului deschis dintre cele două țări, potrivit HotNews . Iranul a denunțat sâmbătă un „tratament discriminatoriu”, după ce Statele Unite ar fi refuzat să elibereze vize pentru mai mulți membri ai staffului tehnic al naționalei, relatează News.ro, citată de publicație. Ambasada Iranului în Turcia a susținut, într-un mesaj pe X, că vizele au fost refuzate „unei mari părți” din personalul de conducere și antrenori, consilieri tehnici și altor persoane considerate „parte integrantă” a echipei, calificând situația drept „cel mai înalt nivel de discriminare intenționată”. Reacția a venit după o declarație a ambasadorului SUA în Turcia, Tom Barrack, care a afirmat că jucătorii și „personalul de sprijin necesar” au primit vizele pentru Statele Unite. Diferența de formulare – „personal de sprijin necesar” versus „o mare parte” din stafful tehnic – indică o dispută cu potențial efect direct asupra modului în care echipa își poate organiza pregătirea și activitatea în timpul competiției. Mutarea bazei din SUA în Mexic, pe fondul problemelor de vize Teheranul a negociat mutarea în ultimul moment a bazei echipei din Arizona la Tijuana , în Mexic, invocând problemele legate de vize și un sentiment tot mai puternic în Iran că prezența echipei în SUA ar trebui redusă la minimum. Jucătorii naționalei Iranului pleacă spre Mexic pentru Cupa Mondială FIFA 2026, care se desfășoară între 11 iunie și 19 iulie și este găzduită în comun de 16 orașe din SUA, Canada și Mexic. Context: un turneu cu miză geopolitică Potrivit aceleiași surse, conflictul dintre SUA și Iran a transformat Cupa Mondială într-o competiție cu încărcătură geopolitică, ambele părți părând să folosească turneul pentru a-și afișa poziția politică. Publicația notează că este prima Cupă Mondială, de la înființarea sa în 1930, în care o țară gazdă urmează să primească o țară cu care se află în război. Iranul urmează să ajungă la Tijuana duminică dimineața. În Grupa G, primul meci este programat pe 15 iunie, contra Noii Zeelande, la Los Angeles; Iranul va mai juca la Los Angeles cu Belgia și apoi la Seattle împotriva Egiptului. [...]
Iranul contestă raportul AIEA și ridică miza reglementării internaționale a programului său nuclear , într-un moment în care inspectorii agenției reclamă lipsa accesului la obiectivele nucleare iraniene, potrivit Agerpres . Teheranul a calificat documentul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) drept „instrument de presiune politică”, după ce raportul avertizează asupra riscurilor de proliferare generate de imposibilitatea experților internaționali de a verifica instalațiile nucleare din Iran și cere autorităților iraniene să „coopereze într-o manieră constructivă”. Adjunctul ministrului de externe iranian, Kazem Gharibabadi , a transmis pe X că AIEA ar trebui să evite transformarea unui raport tehnic într-un instrument politic, dacă intenția este sprijinirea unei soluții diplomatice. Ce reclamă AIEA și de ce contează În raportul confidențial consultat de AFP, AIEA notează că lipsa accesului la obiectivele nucleare iraniene reprezintă un „motiv de îngrijorare în materie de proliferare” — adică riscul ca materiale sau activități nucleare să fie folosite pentru dezvoltarea de arme. Documentul mai arată că, deși agenția recunoaște caracterul „fără precedent” al situației create de atacurile militare asupra instalațiilor nucleare iraniene, consideră „esențial” să poată relua „fără întârziere” activitățile de verificare în Iran. Context: atacuri asupra instalațiilor și negocieri cu Washingtonul Știrea apare pe fondul discuțiilor dintre Iran și SUA privind programul nuclear iranian, în condițiile în care, conform materialului, SUA și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie, după un episod similar în iunie anul trecut, care a durat 12 zile. În ambele conflicte, obiective nucleare iraniene au fost bombardate în mai multe rânduri. Agerpres mai notează că AIEA nu a condamnat loviturile israeliano-americane asupra obiectivelor nucleare iraniene, iar Gharibabadi a susținut că un atac militar ar reprezenta o încălcare a suveranității Iranului și un risc pentru siguranța nucleară. În iunie 2025, SUA au bombardat trei obiective nucleare din Iran — Fordo, Natanz și Ispahan — iar președintele american Donald Trump a afirmat atunci că programul nuclear al Teheranului a fost „nimicit”, potrivit aceleiași surse. [...]
Riscul de extindere a conflictului în Golf crește , după ce Iranul a vizat state vecine ale SUA, iar Washingtonul susține că atacul a fost dejucat, potrivit Al Jazeera . Miza imediată este securitatea infrastructurii și a rutelor energetice din regiune, într-un moment în care tensiunile se suprapun peste alte fronturi active. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis că a atacat „baze inamice din regiune”, lovindu-le cu „rachete aerospațiale”, într-o declarație preluată de agenția semi-oficială iraniană Tasnim, conform relatării. Formularea nu precizează explicit țintele, dar vine în contextul escaladării după ciocniri SUA–Iran. Ce spune SUA despre atacul asupra Kuweitului și Bahrainului Armata SUA a anunțat că Iranul a lansat șapte rachete către vecinii din Golf, Kuweit și Bahrain, însă „niciuna nu și-a atins ținta”, potrivit aceleiași surse. Dacă informația se confirmă, episodul indică atât o tentativă de extindere a loviturilor, cât și o capacitate de interceptare care limitează, cel puțin temporar, efectele operaționale ale atacurilor. Context regional: presiune suplimentară pe Liban În același flux de actualizări, Națiunile Unite estimează că 1,4 milioane de persoane au nevoie de ajutor în Liban, pe fondul atacurilor Israelului asupra țării, notează Al Jazeera . Suprapunerea crizelor amplifică riscul ca tensiunile să se propage și să complice eforturile diplomatice în regiune. [...]
Franța își calibrează Summitul G7 ca să evite un nou „exit” al lui Trump , inclusiv prin opțiuni de protocol neobișnuit de personalizate, de la o cină restrânsă la Versailles până la o partidă de golf, potrivit Digi24 . Miza pentru Paris este una operațională: prezența și implicarea președintelui SUA la reuniunea de la finalul lunii, într-un context de tensiuni pe dosare care apasă direct pe agenda europeană. Planul discutat la Palatul Élysée ar include o „cină pentru doi” în decorul Palatului Versailles, care ar urma să coincidă cu summitul G7 de la Paris , conform a doi oficiali francezi familiarizați cu pregătirile, citați de Politico. Ideea ar fi să se speculeze preferința lui Donald Trump pentru fast, pentru a-l menține conectat la subiecte considerate esențiale de europeni, precum războiul Rusiei în Ucraina și impactul economic al conflictului din Iran. În paralel, Trump ar urma să viziteze stațiunea alpină Évian-les-Bains în perioada 15–17 iunie, pe fondul unor tensiuni sporite și fără „perspective vizibile” pentru o soluție în relațiile SUA–Iran, notează aceeași sursă. Deși Trump ar fi promis că va zbura în Franța după ce va urmări lupte „în cușcă” pe peluza Casei Albe, partea franceză nu consideră participarea garantată și caută variante de rezervă. Ajustări de calendar și format, pentru a-l ține pe Trump la masă Potrivit articolului, în prim-planul preocupărilor oficialilor francezi este evitarea scenariului în care Trump părăsește summitul înainte de final sau „distruge totul”. În acest sens, Emmanuel Macron ar fi mutat data reuniunii — programată inițial să înceapă pe 14 iunie — astfel încât președintele SUA să poată participa la evenimentele planificate în jurul zilei sale de naștere, când va împlini 80 de ani. Organizatorii ar fi adaptat și lista de invitați având în vedere prezența lui Trump. Cina de la Versailles, dacă va fi confirmată, ar urma să aibă loc pe 17 iunie, ultima zi a summitului, și să fie mai intimă decât un banchet de stat, comparat în articol cu cel organizat pentru regele Charles, la care au participat aproape 200 de invitați. Un apropiat al președintelui francez este citat spunând că participarea lui Trump la G7 este „aproape confirmată”, dar subliniază că evenimentul de la Versailles nu este stabilit și că „totul este posibil”, existând inclusiv opțiunea unui teren de golf la Évian. De ce rămâne summitul imprevizibil Textul indică îndoieli în Europa că „finețea” diplomatică a lui Macron poate produce rezultate, în condițiile războiului tarifar global atribuit lui Trump și a diferențelor de poziție pe Iran și Ucraina. Un fost ministru citat în material spune totuși că reuniunea ar putea fi o oportunitate de a-l convinge pe Trump să se „reangajeze” față de „club”, iar pregătirile ar fi fost concentrate pe tema „dezechilibrelor globale”, descrisă ca limbaj codat pentru modul în care China influențează comerțul internațional prin subvenții și surplusuri. În același timp, organizatorii se așteaptă la schimbări rapide de context. Un apropiat al lui Macron afirmă că situația este „foarte instabilă” și că, dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă și se ajunge la un acord cu Iranul, „totul se schimbă”. În plus, Macron l-a invitat la G7 pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski , o decizie care, pe fondul relației tensionate dintre Trump și liderul de la Kiev, adaugă un nou strat de incertitudine, potrivit articolului. [...]
Atacurile ucrainene în adâncul Rusiei încep să transforme războiul într-un cost vizibil acasă , iar Kremlinului îi devine tot mai greu să țină populația departe de consecințele economice și umane ale conflictului, potrivit unei analize citate de Adevărul . Pe măsură ce loviturile ajung inclusiv în apropierea Sankt Petersburgului, războiul nu mai poate fi prezentat ca un eveniment îndepărtat, fără impact direct asupra marilor orașe. Analiza The Telegraph, preluată de publicația românească, notează că Ucraina a dezvoltat accelerat drone și rachete care aduc Moscova și Sankt Petersburgul în raza atacurilor. Pentru milioane de locuitori din centrele urbane, amenințarea începe să afecteze viața de zi cu zi, iar teama de o mobilizare care să atingă și clasa de mijloc urbană se extinde. Presiune economică: deficit de forță de muncă și lovituri în infrastructură Un semnal al tensiunii interne este deficitul de forță de muncă. Potrivit unor informații apărute în presa internațională, Rusia ar atrage tot mai mulți muncitori din India și din alte state asiatice pentru a acoperi golurile lăsate de bărbații trimiși pe front, uciși sau plecați din țară pentru a evita recrutarea. În text sunt menționate și acuzații că o parte dintre acești cetățeni străini ar fi ajuns mai aproape de zonele de conflict decât li s-ar fi promis inițial. În paralel, loviturile ucrainene asupra rafinăriilor, porturilor și infrastructurii industriale încep să afecteze sectoare importante ale economiei ruse. În acest context, sunt amintite informații publicate anterior de Reuters , potrivit cărora Vladimir Putin le-ar fi cerut oficialilor soluții pentru relansarea creșterii economice, în timp ce reprezentanți ai mediului de afaceri ar fi transmis că cea mai eficientă măsură ar fi încheierea războiului. Costuri politice: securizarea capitalei și erodarea „invulnerabilității” The Telegraph mai arată că nevoia de măsuri de securitate fără precedent pentru protejarea Moscovei, inclusiv la evenimente simbolice precum paradele militare, indică fisuri în imaginea de forță proiectată de Kremlin. Într-un sistem în care simbolurile au greutate politică, orice semn că autoritățile nu pot garanta securitatea deplină a capitalei devine o vulnerabilitate. În același registru, publicația amintește rolul comunicării strategice a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și dimensiunea psihologică a mesajelor legate de parada din 9 mai de la Moscova. „Lecția Siriei” și limita intimidării Autorii comparației invocate în analiză pun strategia Rusiei alături de tactici folosite de regimul lui Bashar al-Assad în Siria, unde atacurile asupra populației civile au fost utilizate pentru a forța capitularea adversarilor. Concluzia este că presiunile extreme nu duc automat la cedare și pot, în unele cazuri, să întărească rezistența, crescând costurile politice pentru liderii care mizează exclusiv pe forță. În ansamblu, deși cifrele exacte ale pierderilor rămân disputate, analiza indică un consens privind nivelul foarte ridicat al pierderilor de ambele părți și subliniază că, pentru Moscova, combinația dintre presiunea militară și cea economică face tot mai dificilă menținerea sprijinului intern pe termen lung. Rămâne neclar dacă aceste presiuni vor produce schimbări majore pe termen scurt, însă semnele de erodare treptată a stabilității interne ar deveni tot mai greu de ascuns. [...]
