Știri
Știri din categoria Externe
Apelurile lui Donald Trump către Iran i-au derutat pe aliați, potrivit POLITICO, pe fondul presiunilor puse de președintele SUA asupra partenerilor europeni pentru a se implica în securizarea Strâmtorii Hormuz, un coridor maritim esențial pentru transporturile globale de energie.
Publicația notează că Trump a cerut explicit sprijin european pentru protejarea rutei, însă „cei mai mulți” parteneri au refuzat. În acest context, mesajele venite de la Washington au fost percepute în capitalele aliate drept greu de urmărit și inconsistent formulate, ceea ce a complicat coordonarea politică într-un moment sensibil.
Între timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a încercat să transmită că aliații vor găsi o „cale de urmat” privind Strâmtoarea Hormuz, consemnează, de asemenea, POLITICO. El a vorbit despre discuții purtate „colectiv” între statele membre cu privire la cea mai bună modalitate de a contribui la redeschiderea coridorului maritim.
Criza pune la încercare strategia lui Rutte de a gestiona relația cu Trump, în condițiile în care nu există consens între aliați, iar rolul NATO în Orientul Mijlociu este limitat. În lipsa unei poziții comune și cu reticențe europene față de o implicare directă, rămâne neclar ce formă ar putea lua un eventual efort coordonat și cât de rapid ar putea fi agreat.
Recomandate
Casa Albă avertizează că Trump va „dezlănțui iadul” dacă negocierile cu Iranul eșuează , potrivit News.ro , care citează AFP. Mesajul vine pe fondul războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran și după ce Teheranul a respins un plan american de pace în 15 puncte, despre care Washingtonul spune că nu a fost confirmat integral. Într-o conferință de presă de miercuri, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a susținut că Iranul „a fost învins militar” și a avertizat că vor urma lovituri mai dure dacă Teheranul „refuză să accepte realitatea actuală” sau face din nou un „calcul greșit”. Ea a insistat că președintele Donald Trump „nu blufează” și este pregătit să escaladeze dacă discuțiile nu duc la un rezultat. „Președintele Trump nu blufează și este pregătit să dezlănțuie iadul. Iranul nu trebuie să facă un calcul greșit din nou”, a declarat Karoline Leavitt. Leavitt a refuzat să dezvăluie numele interlocutorilor iranieni cu care ar negocia administrația Trump și a spus că nu poate oferi detalii, invocând caracterul sensibil al discuțiilor. Totodată, a refuzat să comenteze în concret planul de pace în 15 puncte, respins de Iran, și i-a avertizat pe jurnaliști „să nu publice speculații” despre conținutul acestuia sau despre „planuri de la surse anonime”. Casa Albă susține că negocierile sunt în desfășurare și „productive”, în pofida faptului că Iranul ar dezminți existența lor. În același timp, Leavitt a afirmat că forțele americane sunt „foarte aproape să-și atingă obiectivele principale” în operațiunile militare împotriva Iranului și că vor avea loc alte atacuri dacă discuțiile eșuează, în timp ce Washingtonul spune că eforturile diplomatice se intensifică. [...]
Donald Trump a reprogramat vizita la Beijing pentru 14-15 mai , după amânarea summitului din cauza războiului împotriva Iranului, relatează Digi24 , care citează France 24. Potrivit articolului, întâlnirea cu președintele Chinei, Xi Jinping, fusese planificată inițial pentru finalul lunii martie și începutul lunii aprilie, în cadrul unei vizite menite să relanseze relațiile comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii. Trump a mai spus că îl va găzdui pe Xi și pe soția acestuia la Washington mai târziu în 2026, iar oficialii din cele două țări „finalizează pregătirile” pentru ambele vizite. „Întâlnirea mea cu foarte respectatul președinte al Chinei, președintele Xi Jinping, care a fost inițial amânată din cauza operațiunii noastre militare în Iran, a fost reprogramată și va avea loc la Beijing pe 14 și 15 mai”, a spus Trump pe rețeaua sa Truth Social. Contextul amânării ține de escaladarea din Orientul Mijlociu. Pe 16 martie, Trump declara că a cerut Chinei să amâne întâlnirea pentru a gestiona situația din regiune: „Din cauza războiului vreau să fiu aici, trebuie să fiu aici, simt asta. Așa că am cerut să amânăm întâlnirea cu aproximativ o lună”, le-a spus el jurnaliștilor, conform materialului. Casa Albă nu a indicat explicit dacă reprogramarea sugerează că administrația americană se așteaptă ca războiul cu Iranul să se încheie până în mai. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a afirmat că durata operațiunilor militare a fost estimată la „patru până la șase săptămâni” și că Xi a acceptat cererea de amânare, înțelegând importanța ca președintele SUA să rămână în țară pe durata operațiunilor. În evaluarea unor analiști citați în articol, Beijingul ar putea intra în discuții dintr-o poziție mai puternică, pe fondul presiunilor generate de conflict: tensiuni mai mari în Orientul Mijlociu, scumpirea energiei și riscuri pentru aprovizionarea globală, în contextul blocării Strâmtorii Ormuz. În acest cadru, o vizită în China ar putea deveni o miză diplomatică pentru Washington, iar China ar putea cere concesii în negocieri, inclusiv: reduceri suplimentare de tarife; limitarea presiunilor americane pe alte teme comerciale; discuții legate de accesul la minerale critice. [...]
Președintele Serbiei leagă războaiele actuale de 24 martie 1999 , potrivit Agerpres , care citează agenția sârbă Tanjug. Aleksandar Vucic a declarat, marți seară, la Vranje (sudul Serbiei), că atacarea Serbiei în 1999 ar fi reprezentat momentul în care „dreptul și ordinea internațională” au încetat să mai funcționeze. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment comemorativ dedicat victimelor acțiunilor NATO de acum 27 de ani împotriva fostei Republici Federale a Iugoslaviei, din care Serbia făcea parte la acel moment. „Toate războaiele care au loc în lume, toată violența de astăzi și anularea principiilor nu au început ieri - ele au început pe 24 martie 1999.” În aceeași intervenție, Vucic a susținut că încălcarea dreptului internațional și impunerea „ordinii prin forță și bombe” ar avea o cauză unică, pe care o leagă de data de 24 martie 1999. În interpretarea sa, acea zi ar fi marcat „sfârșitul ordinii internaționale, al justiției, al adevărului și al compasiunii”. Contextul invocat de președintele sârb este campania de bombardamente din primăvara anului 1999 asupra fostei Republici Federale a Iugoslaviei, desfășurată de 19 state membre ale NATO . Atacurile au durat aproximativ 11 săptămâni. Potrivit datelor prezentate în material, bombardamentele au provocat moartea a 1.002 soldați ai armatei iugoslave și a circa 2.500 de civili, iar alte aproximativ 10.000 de persoane au fost rănite. Declarațiile lui Vucic vin într-un moment în care Serbia continuă să folosească memoria intervenției NATO ca reper major în discursul său politic și în poziționările externe. [...]
Iranul refuză armistițiul și exclude negocierile cu SUA , potrivit Libertatea , care citează agenția iraniană semi-oficială Fars. Teheranul consideră „ilogic” să intre într-un proces de discuții cu Washingtonul în actualul context și spune că vrea să își atingă mai întâi obiectivele strategice. Poziția Iranului este atribuită unei surse „familiarizate cu activitățile diplomatice”, citată de Fars și preluată de CNN. Mesajul central este că, în viziunea Teheranului, premisele pentru negocieri nu există atâta timp cât cealaltă parte ar fi încălcat acorduri anterioare. „Iranul nu acceptă un armistițiu. În mod fundamental, intrarea într-un astfel de proces cu cei care au încălcat acordurile nu este logică”. De cealaltă parte, președintele american Donald Trump a declarat că atât SUA, cât și Iranul ar dori „să ajungă la un acord”. Trump a spus că trimișii săi, Steve Witkoff și Jared Kushner, se află în negocieri inițiate, potrivit lui, de partea iraniană, fără să precizeze însă cu cine discută în Iran. În paralel, Washingtonul ar fi transmis Iranului, prin Pakistan, o listă de 15 cerințe. În articol sunt menționate, între acestea, solicitări privind limitarea capabilităților de apărare ale Teheranului, încetarea sprijinului pentru grupări proxy (intermediari locali) și recunoașterea dreptului la existență al Israelului. Consemnează, de asemenea, Wall Street Journal că Iranul ar fi comunicat administrației Trump un set de condiții pentru un eventual acord de încetare a focului, inclusiv: închiderea tuturor bazelor americane din Golful Persic; despăgubiri pentru atacurile asupra Iranului; un nou aranjament pentru Strâmtoarea Ormuz, care ar permite Iranului să colecteze taxe de tranzit; garanții că războiul nu se va relua; ridicarea tuturor sancțiunilor împotriva Iranului; menținerea programului de rachete al Iranului fără discuții pentru limitarea acestuia; încetarea atacurilor israeliene asupra Hezbollah, în Liban. În același timp, Trump ar fi prezentat Iranului o propunere de pace în 15 puncte, iar un element-cheie invocat de liderul american este interdicția ca Iranul să dețină armă nucleară. Potrivit unui raport al New York Times citat de Libertatea, propunerea ar fi fost transmisă prin Pakistan și ar aborda inclusiv programele de rachete balistice și nucleare ale Iranului, în condițiile în care Washingtonul caută o „rampă de ieșire” dintr-un război aflat în a patra săptămână, care s-a extins. [...]
Iranul spune că va permite trecerea „navelor neostile” prin Strâmtoarea Ormuz , în anumite condiții, potrivit News.ro , care relatează despre o scrisoare consultată de Financial Times și transmisă statelor membre ale Organizației Maritime Internaționale (OMI). Teheranul susține însă că țările „participante la agresiunea” împotriva Iranului, inclusiv SUA și Israelul, nu vor beneficia de acest drept de trecere. În scrisoarea citată de cotidianul britanic de afaceri, Ministerul iranian de Externe afirmă că navele considerate „neostile” pot traversa strâmtoarea „în coordonare cu autoritățile iraniene”, dar că nu este vorba despre o revenire la situația anterioară conflictului. Teheranul arată că navele cu legături cu Statele Unite și Israel, precum și cu „alți participanți la agresiunea” împotriva Iranului, nu vor putea trece, fără a oferi detalii suplimentare. „Navele neostile pot traversa Strâmtoarea Ormuz în coordonare cu autoritățile iraniene”, se arată în scrisoarea citată de Financial Times. Contextul este închiderea de facto a acestei rute maritime strategice după declanșarea războiului împotriva Iranului, la 28 februarie, de către Statele Unite și Israel, notează publicația. În mod normal, prin Strâmtoarea Ormuz tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial, iar în prezent circa 3.200 de nave sunt blocate în Golful Persic, evitând traversarea după ce cel puțin 32 de nave ar fi fost lovite de Iran de la începutul războiului. OMI, agenție a ONU responsabilă de normele internaționale ale transportului maritim, a convocat săptămâna trecută o reuniune de urgență privind consecințele crizei de navigație. Evoluția vine și pe fondul declarațiilor președintelui american Donald Trump, care a spus marți presei că SUA negociază „în acest moment” cu „persoanele bune” din Iran pentru a ajunge la un acord de încheiere a ostilităților, după ce cu o zi înainte anunțase discuții „foarte bune” — afirmații negate, potrivit sursei, de Republica Islamică. Trump a mai declarat că SUA ar fi fost în contact cu un lider iranian a cărui identitate nu a dezvăluit-o, precizând că nu este vorba despre noul lider suprem iranian, ayatollahul Mojtaba Khamenei. [...]
SUA cer un armistițiu de o lună pentru negocieri cu Iranul , potrivit Digi24 , care relatează, pe baza unei transmisiuni Reuters, despre existența unui plan în 15 puncte trimis la Teheran în contextul escaladării militare din Orientul Mijlociu. Israelul a lovit miercuri capitala iraniană Teheran, au anunțat armata israeliană și mass-media iraniană. Forțele de Apărare Israeliene au spus, într-o postare pe Telegram, că au lansat o serie de atacuri vizând infrastructura din Teheran, iar agenția semi-oficială iraniană SNN a susținut că a fost lovită o zonă rezidențială, cu echipe de salvare care caută printre dărâmături. În paralel, Kuweitul și Arabia Saudită au anunțat că au respins noi atacuri cu drone, fără să precizeze originea acestora. În Kuweit, dronele au vizat un rezervor de combustibil de la Aeroportul Internațional, provocând un incendiu, dar fără victime, potrivit Autorității Aviației Civile din Kuweit. De partea iraniană, Gărzile Revoluționare au declarat că au lansat un nou val de atacuri asupra unor locații din Israel, inclusiv Tel Aviv și Kiryat Shmona, și asupra bazelor americane din Kuweit, Iordania și Bahrain, conform presei de stat iraniene citate în articol. Președintele Donald Trump a spus marți că SUA se află în „negocieri” pentru a pune capăt războiului și a afirmat că discută cu „persoanele potrivite” din Iran. „Puternicul preşedinte al Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a respins luni aceste informaţii, calificându-le drept «ştiri false».” Pe piețe, informațiile despre un posibil armistițiu au influențat rapid cotațiile: acțiunile au crescut, iar prețurile petrolului au scăzut miercuri, pe fondul speranțelor că exporturile de petrol din Golful Persic ar putea fi reluate. Miza economică este legată și de Strâmtoarea Ormuz, rută pe unde trece o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat din lume, iar articolul notează că Iranul a „închis efectiv” strâmtoarea după declanșarea atacurilor din 28 februarie. Despre conținutul planului, New York Times a raportat marți că Washingtonul a transmis Iranului un document în 15 puncte pentru a pune capăt războiului, iar Canalul 12 din Israel, citând trei surse, a afirmat că SUA urmăresc un armistițiu de o lună pentru a discuta acest plan. O sursă familiarizată cu problema a confirmat că planul a fost trimis, fără detalii suplimentare. Potrivit relatărilor din mass-media israeliană, planul ar include, între altele: desființarea programului nuclear al Iranului; încetarea sprijinului pentru grupuri „proxy” (interpuși) precum Hezbollah din Liban; redeschiderea Strâmtorii Ormuz. [...]
