Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a reprogramat vizita la Beijing pentru 14-15 mai, după amânarea summitului din cauza războiului împotriva Iranului, relatează Digi24, care citează France 24.
Potrivit articolului, întâlnirea cu președintele Chinei, Xi Jinping, fusese planificată inițial pentru finalul lunii martie și începutul lunii aprilie, în cadrul unei vizite menite să relanseze relațiile comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii. Trump a mai spus că îl va găzdui pe Xi și pe soția acestuia la Washington mai târziu în 2026, iar oficialii din cele două țări „finalizează pregătirile” pentru ambele vizite.
„Întâlnirea mea cu foarte respectatul președinte al Chinei, președintele Xi Jinping, care a fost inițial amânată din cauza operațiunii noastre militare în Iran, a fost reprogramată și va avea loc la Beijing pe 14 și 15 mai”, a spus Trump pe rețeaua sa Truth Social.
Contextul amânării ține de escaladarea din Orientul Mijlociu. Pe 16 martie, Trump declara că a cerut Chinei să amâne întâlnirea pentru a gestiona situația din regiune: „Din cauza războiului vreau să fiu aici, trebuie să fiu aici, simt asta. Așa că am cerut să amânăm întâlnirea cu aproximativ o lună”, le-a spus el jurnaliștilor, conform materialului.
Casa Albă nu a indicat explicit dacă reprogramarea sugerează că administrația americană se așteaptă ca războiul cu Iranul să se încheie până în mai. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a afirmat că durata operațiunilor militare a fost estimată la „patru până la șase săptămâni” și că Xi a acceptat cererea de amânare, înțelegând importanța ca președintele SUA să rămână în țară pe durata operațiunilor.
În evaluarea unor analiști citați în articol, Beijingul ar putea intra în discuții dintr-o poziție mai puternică, pe fondul presiunilor generate de conflict: tensiuni mai mari în Orientul Mijlociu, scumpirea energiei și riscuri pentru aprovizionarea globală, în contextul blocării Strâmtorii Ormuz. În acest cadru, o vizită în China ar putea deveni o miză diplomatică pentru Washington, iar China ar putea cere concesii în negocieri, inclusiv:
Recomandate
SUA caută o ieșire dintr-un acord recent cu Iranul, pe fondul escaladării militare , potrivit Al Jazeera , care relatează despre a doua zi de lovituri americane asupra Iranului și reacțiile regionale la atacurile de represalii ale Teheranului. Bahrain și Kuweit au condamnat atacurile de retaliere ale Iranului, după ce SUA au continuat pentru a doua zi la rând loviturile asupra teritoriului iranian, conform materialului. În acest context, Hassan Ahmadian, cadru universitar la Universitatea din Teheran, susține că Washingtonul „încearcă să găsească o cale de ieșire” dintr-un Memorandum de Înțelegere (MoU – un document care stabilește intenții și principii de cooperare, fără a fi neapărat un tratat) semnat de Donald Trump în urmă cu 10 zile, despre care afirmă că ar fi pus capăt războiului. Materialul nu oferă detalii despre conținutul Memorandumului de Înțelegere sau despre pașii concreți prin care SUA ar încerca să se retragă din acesta, însă indică o tensiune între cadrul politic invocat (încheierea războiului) și evoluțiile operaționale din teren (continuarea loviturilor și reacțiile regionale). [...]
Președintele Finlandei spune că doar o schimbare de atitudine în Rusia ar putea opri războiul , nu sancțiunile occidentale sau pierderile militare, potrivit Adevărul . Mesajul mută accentul de pe instrumentele economice și presiunea de pe front pe un factor intern, greu de influențat din exterior, cu implicații directe pentru strategia occidentală de descurajare și pentru perspectiva negocierilor. Într-un interviu acordat publicației Politico, Alexander Stubb afirmă că războiul s-ar putea încheia „atunci când populația se va întoarce împotriva lui” Vladimir Putin . În viziunea sa, orice schimbare a stării de spirit în societatea rusă ar fi un semnal încurajator, însă nu indică un orizont de timp sau mecanisme concrete care ar putea accelera această evoluție. Condiția pentru negocieri: armistițiu de 60 de zile Stubb susține că primul pas către un proces real de pace ar trebui să fie o încetare a focului de cel puțin 60 de zile, interval pe care îl vede ca necesar pentru a crea condițiile începerii negocierilor între Kiev și Moscova. Totodată, liderul finlandez spune că modelul promovat de Statele Unite pentru relansarea negocierilor în alte conflicte, precum Iranul și Fâșia Gaza, ar putea fi aplicat și în cazul Ucrainei. În acest context, îl descrie pe președintele american Donald Trump drept „un foarte bun negociator”, care ar putea contribui la garantarea respectării unui eventual acord. Context: conflictul se mută tot mai mult în spatele frontului Declarațiile vin pe fondul avertismentului lansat de Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier al ministrului ucrainean al Apărării și expert în război electronic și tehnologii militare, potrivit căruia confruntările se poartă tot mai mult prin lovituri asupra infrastructurii și a obiectivelor din spatele frontului. Beskrestnov îi îndeamnă pe ucraineni să distribuie pe rețelele sociale cât mai multe imagini și informații din Rusia, pentru ca cetățenii ruși să vadă efectele războiului asupra propriei țări — o abordare care se leagă direct de ideea lui Stubb că presiunea internă ar putea deveni factorul decisiv. [...]
Valul de caniculă pune presiune pe infrastructură și crește mortalitatea , cu peste 1.300 de decese suplimentare asociate temperaturilor ridicate în Europa de la 21 iunie, potrivit Agerpres , care citează un mesaj al directorului general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus . Într-o postare pe rețeaua X, șeful OMS a indicat că Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid, cu un ritm de două ori mai mare decât media globală. În acest context, „150 de milioane de oameni trăiesc în condiții de căldură extremă”, iar efectele se văd deja în funcționarea serviciilor publice: școli închise și rețele electrice „la limita capacității”, potrivit aceleiași surse. De ce contează: impact operațional, dincolo de episodul meteo Mesajul OMS pune accent pe vulnerabilități structurale: locuințele, locurile de muncă și școlile din Europa „nu au fost construite pentru astfel de temperaturi”, iar stresul termic este adesea numit „ucigașul tăcut”. În termeni practici, asta înseamnă că episoadele de caniculă nu mai sunt doar o problemă de sănătate publică, ci și un risc operațional pentru infrastructura energetică și pentru continuitatea activităților economice și educaționale. Context: recorduri de temperatură și o frecvență în creștere a valurilor de căldură Săptămâna trecută au fost raportate recorduri de temperatură în mai multe țări europene, inclusiv Germania, Polonia și Republica Cehă, cu valori în jur de 40°C sau chiar peste acest prag. Tedros Adhanom Ghebreyesus a mai avertizat că, pe fondul schimbărilor climatice și al încălzirii globale, valurile de căldură considerate cândva „o dată într-o generație” au ajuns să se repete aproape anual. La începutul săptămânii trecute, directorul OMS a estimat că aproximativ 500.000 de persoane mor în fiecare an la nivel mondial din cauze legate de căldură, adăugând că multe dintre aceste decese ar putea fi prevenite. [...]
Vladimir Putin spune că Rusia va continua ofensiva și își menține obiectivul de a controla integral cele patru regiuni ucrainene din sud și est anexate în 2022, potrivit Antena 3 . Mesajul reduce, pe termen scurt, șansele unei dezescaladări și prelungește incertitudinea regională, cu efecte directe asupra fluxurilor comerciale și costurilor de securitate în Europa. Declarațiile au fost făcute într-un interviu la televiziunea de stat rusă, în care liderul de la Kremlin a respins și o nouă propunere a Ucrainei privind reducerea ostilităților, în condițiile în care războiul durează de peste patru ani. În material este citată agenția Reuters. De ce respinge Moscova propunerea Kievului Putin a spus că Ucraina ar fi propus o încetare reciprocă a atacurilor pe lungă distanță, ca pas către pace, însă Moscova interpretează inițiativa ca pe o încercare de a reduce presiunea asupra forțelor ucrainene de pe linia frontului, menționată la 1.250 km. În acest context, Putin a afirmat că loviturile ruse „adânc în teritoriul ucrainean” ar fi „mai puternice” și „mai distructive” și a legat propunerea de situația de personal a armatei ucrainene. Declarația-cheie din interviu: „Salvarea regimului de la Kiev nu face parte din planurile noastre.” Ținte militare și apărare aeriană: presiune pe infrastructură și pe energie Putin a reiterat obiectivele pe care le numește „eliberarea completă a Donbasului și a Novorossiei”, referindu-se la Donețk și Luhansk, plus regiunile adiacente Zaporijia și Herson. Rusia a anexat aceste patru regiuni în 2022, dar le controlează doar parțial, conform textului. În același timp, liderul rus a cerut creșterea rapidă a producției de sisteme de apărare aeriană, pe fondul intensificării atacurilor cu drone ucrainene, despre care spune că vizează în principal industria petrolieră rusă. Putin a susținut că Rusia gestionează problemele de aprovizionare cu combustibil apărute în unele regiuni, după ce, separat, recunoscuse la o întâlnire la Kremlin că atacurile au creat dificultăți. Ce semnale dă Kremlinul despre reluarea diplomației cu SUA Putin a spus că se așteaptă la reluarea eforturilor diplomatice conduse de SUA și la o nouă vizită la Moscova a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, după ce se va încheia „faza fierbinte” a conflictului americano-israelian cu Iranul. Totodată, el a părut să fie de acord cu comentariile secretarului de stat american Marco Rubio, potrivit cărora nu a existat un acord formal în urma discuțiilor din Alaska de anul trecut cu președintele american Donald Trump, deși au fost discutate propuneri. Putin a sugerat și că președintele belarus Aleksandr Lukașenko ar putea contribui la negocierile de pace, menționând discuții purtate timp de două zile în acea săptămână. În articol se precizează că Belarus a permis folosirea teritoriului său pentru lansarea invaziei din februarie 2022, dar Lukașenko s-a angajat să nu trimită forțe militare în luptă. [...]
Volodimir Zelenski a trimis în Parlament un proiect de lege pentru un Panteon național care ar urma să fie construit la Kiev, într-un demers cu miză de politică publică privind definirea oficială a memoriei și identității naționale în plin război, potrivit Agerpres . Președintele ucrainean a anunțat inițiativa duminică, într-un discurs susținut de Ziua Constituției, precizând că legea vizează „Panteonul Național Ucrainean”. În viziunea sa, proiectul ar reuni „numele tuturor eroilor” care, „de-a lungul diferitelor secole și epoci”, au luptat pentru Ucraina și „au inspirat Ucraina”, acestea urmând să fie „înscrise pentru totdeauna” în istoria țării. Ce urmărește proiectul: o instituționalizare a „eroilor” recunoscuți de stat Din informațiile transmise, inițiativa are rolul de a crea un cadru oficial de onorare a unor figuri considerate reprezentative pentru istoria Ucrainei, printr-un obiectiv național dedicat. Panteonul ar urma să fie construit la Kiev. Context politic: mesaj de autonomie în definirea istoriei Șeful biroului prezidențial, Kirilo Budanov , a legat proiectul de ideea de autodeterminare, afirmând că „nimeni nu le va mai dicta ucrainenilor ce eroi ar trebui să onoreze, ce sărbători ar trebui să respecte sau ce istorie ar trebui să învețe”. În același registru, Budanov a spus că „strămoșii” ucrainenilor au luptat „timp de secole” pentru dreptul la autodeterminare și independență națională, iar acesta ar fi „exact motivul” pentru care soldații ucraineni „își varsă sângele astăzi”. Agerpres notează că referirea la autodeterminare a fost interpretată și ca o aluzie la Polonia, pe fondul unei dispute istorice în care președintele polonez Karol Nawrocki a revocat o distincție importantă acordată lui Zelenski. Ce urmează Proiectul de lege a fost trimis Parlamentului, însă materialul nu oferă detalii despre calendarul dezbaterilor sau despre costuri și etape de implementare. [...]
Loviturile transfrontaliere ale Pakistanului în Afganistan riscă să prelungească blocajul de la frontieră și să adâncească instabilitatea regională , într-un moment în care Islamabadul invocă autoapărarea, iar Kabulul acuză victime civile, potrivit G4Media . Pakistanul spune că a desfășurat, în noaptea de duminică spre luni, operațiuni terestre și lovituri aeriene în estul Afganistanului, ca răspuns la atacul comis în weekend asupra unei baze paramilitare din Karachi. Conform versiunii Islamabadului, acțiunea a vizat grupări militante considerate responsabile de atacul de sâmbătă asupra cartierului general al forțelor paramilitare Rangers. Ministrul pakistanez al Informațiilor, Attaullah Tarar , a declarat că operațiunea s-a soldat cu moartea a 25 de militanți și că au fost distruse trei obiective în provinciile afgane Paktia, Paktika și Kunar. Oficialul a susținut că țintele au fost „exclusiv ascunzători și baze” ale Jamaat-ul-Ahrar, o facțiune desprinsă din Tehrik-i-Taliban Pakistan (TTP). Kabulul contestă țintele și invocă victime civile Guvernul taliban din Afganistan respinge explicațiile Pakistanului și afirmă că loviturile au afectat în principal zone civile. Purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a calificat operațiunea drept un „act laș de agresiune”, iar autoritățile afgane susțin că bombardamentele au provocat zeci de victime civile. Kabulul a negat în repetate rânduri acuzațiile potrivit cărora teritoriul afgan ar adăposti grupări implicate în atacuri împotriva Pakistanului. Escaladarea pornește de la atacul din Karachi Operațiunea pakistaneză urmează atacului de sâmbătă asupra unei baze a forțelor Rangers din Karachi, descris drept unul dintre cele mai grave incidente armate din ultimii ani în cel mai mare oraș al Pakistanului. În urma exploziei și a schimbului de focuri au murit trei membri ai forțelor paramilitare, iar autoritățile pakistaneze au anunțat ulterior reținerea unui cetățean afgan, suspectat de implicare. Context: frontieră închisă și mediere fără rezultat Relațiile dintre Pakistan și Afganistan s-au deteriorat după revenirea talibanilor la putere, în 2021. În februarie 2026, cele două state au intrat într-un conflict armat care a durat mai multe săptămâni și a inclus bombardamente pakistaneze asupra unor orașe afgane, inclusiv Kabul și Kandahar; potrivit Organizației Națiunilor Unite , confruntările au provocat sute de victime și au dus la strămutarea a zeci de mii de persoane. Deși în martie a fost convenită o încetare a focului, incidentele au continuat, iar oficialii afgani afirmă că doar în luna iunie atacurile pakistaneze au provocat moartea a 13 persoane. În paralel, mai multe state, inclusiv China, au încercat să medieze conflictul, însă fără un acord durabil, iar frontiera comună a rămas în mare parte închisă încă din valul anterior de violențe izbucnit în octombrie. [...]
