Știri
Știri din categoria Externe
Președintele Serbiei leagă războaiele actuale de 24 martie 1999, potrivit Agerpres, care citează agenția sârbă Tanjug. Aleksandar Vucic a declarat, marți seară, la Vranje (sudul Serbiei), că atacarea Serbiei în 1999 ar fi reprezentat momentul în care „dreptul și ordinea internațională” au încetat să mai funcționeze.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment comemorativ dedicat victimelor acțiunilor NATO de acum 27 de ani împotriva fostei Republici Federale a Iugoslaviei, din care Serbia făcea parte la acel moment.
„Toate războaiele care au loc în lume, toată violența de astăzi și anularea principiilor nu au început ieri - ele au început pe 24 martie 1999.”
În aceeași intervenție, Vucic a susținut că încălcarea dreptului internațional și impunerea „ordinii prin forță și bombe” ar avea o cauză unică, pe care o leagă de data de 24 martie 1999. În interpretarea sa, acea zi ar fi marcat „sfârșitul ordinii internaționale, al justiției, al adevărului și al compasiunii”.
Contextul invocat de președintele sârb este campania de bombardamente din primăvara anului 1999 asupra fostei Republici Federale a Iugoslaviei, desfășurată de 19 state membre ale NATO. Atacurile au durat aproximativ 11 săptămâni.
Potrivit datelor prezentate în material, bombardamentele au provocat moartea a 1.002 soldați ai armatei iugoslave și a circa 2.500 de civili, iar alte aproximativ 10.000 de persoane au fost rănite. Declarațiile lui Vucic vin într-un moment în care Serbia continuă să folosească memoria intervenției NATO ca reper major în discursul său politic și în poziționările externe.
Recomandate
Loviturile ucrainene asupra logisticii petroliere rusești par să înceapă să afecteze transportul maritim și prețurile la benzină în Rusia , potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Analiza indică atât perturbări în Marea Azov , cât și scumpiri accelerate pentru consumatori, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu rază lungă asupra rafinăriilor și producătorilor de benzină. Marea Azov: trafic maritim redus și rute închise ISW notează că loviturile ucrainene recente, intensificate, împotriva tancurilor petroliere care transportă benzină pe mare în Marea Azov ar fi forțat Rusia să închidă unele rute maritime. În sprijinul acestei concluzii, datele Starboard Maritime Intelligence arată o posibilă scădere de 55% a numărului de nave cu transpondere AIS (sistem automat de identificare) active în Marea Azov, între 30 iunie și 11 iulie. Publicația precizează că schimbarea ar putea reflecta modificări de comportament ale navelor rusești, în mai multe variante compatibile cu datele Starboard și cu „anomalii” ale semnalului AIS. Efect economic: scumpiri la benzină pentru consumatorii ruși Pe lângă impactul operațional asupra rutelor maritime, ISW afirmă că prețurile de consum la benzină în Rusia „explodează”, în contextul campaniei ucrainene de lovituri la distanță împotriva rafinăriilor și producătorilor de benzină. Materialul nu oferă însă valori sau serii de prețuri, astfel că amploarea exactă a scumpirilor nu poate fi cuantificată din această sursă. Alte evoluții militare și de securitate menționate de ISW Evaluarea mai consemnează, fără detalii suplimentare în textul publicat de Kyiv Post, câteva puncte relevante pentru evoluția conflictului: Rusia ar fi desfășurat o operațiune de hacking care a vizat camere civile în țări NATO și în Ucraina. Președintele Volodîmîr Zelenski a autorizat, pe 10 iulie, crearea a două noi comenzi în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei. Rusia a lansat peste noapte asupra Ucrainei: șase rachete balistice Iskander-M și S-400, patru rachete de croazieră ghidate Kh-59/69, două rachete antiradar Kh-31 și 121 de drone. ISW indică avansuri recente ale forțelor ruse în zona tactică Kostiantînivka–Drujkivka și avansuri ucrainene în direcția Novopavlivka. De ce contează Dacă tendințele descrise de ISW se confirmă, ele sugerează o presiune în creștere asupra lanțului rusesc de aprovizionare cu carburanți, cu efecte care se văd simultan în logistică (rute maritime, comportament al navelor) și în economie (prețuri la pompă). În lipsa unor date complete despre prețuri și volume, concluzia rămâne una de direcție: campania de lovituri asupra infrastructurii petroliere și a transportului pare să înceapă să producă fricțiuni măsurabile în activitatea maritimă din Marea Azov. [...]
FIFA ar putea amâna sfertul Norvegia–Anglia din cauza riscului medical generat de caniculă , în condițiile în care la ora de start, la Miami , temperatura resimțită ar putea urca spre 43–44°C, potrivit Adevărul . Meciul este programat în această noapte, de la ora 00:00 (ora României). Decizia are un evident impact operațional: o eventuală reprogramare ar da peste cap calendarul competiției și logistica de meci (acces, transport, televiziuni), dar mai ales ar activa protocoale de protecție a sănătății jucătorilor în condiții de stres termic. Ce spun prognozele și de ce se discută amânarea Presa britanică relatează că temperaturile extreme prognozate în Florida pun presiune pe organizatori, iar o amânare este luată în calcul. Estimările meteo indică la ora de start între 29 și 32°C, însă „temperatura resimțită” (influențată de umiditate) ar putea ajunge până la 44°C, conform publicației britanice Daily Mail , citată de Adevărul. În acest context, Adevărul notează că recomandările specialiștilor de la FIFPRO (organizația internațională a fotbaliștilor profesioniști) vizează reprogramarea meciurilor atunci când căldura pune în pericol sănătatea jucătorilor. Ce precedent există și cine ia decizia Nu ar fi prima modificare de program pentru Anglia la acest Mondial: meciul cu Mexic din optimi a început cu o oră mai târziu din cauza unei furtuni puternice, potrivit aceleiași surse. De această dată, decizia finală aparține oficialilor FIFA. Până la momentul publicării informațiilor, FIFA nu a emis o declarație oficială privind o eventuală amânare. Contextul valului de căldură din SUA Adevărul mai arată că aproximativ 44 de milioane de americani se află sâmbătă, 11 iulie, sub alertă de caniculă, pe fondul unui nou val de căldură. În Miami, la ora locală 17:00 (corespunzătoare orei 00:00 în România), temperatura resimțită ar urma să ajungă la 43°C, iar stadionul nu dispune de sistem de climatizare. [...]
Ungaria intră într-o nouă etapă de rescriere a regulilor de putere , după ce noul parlament urmează să voteze luni un amendament constituțional care ar pune capăt mandatului președintelui în exercițiu, Tamás Sulyok , potrivit Agerpres . Premierul Peter Magyar susține că, dacă șeful statului refuză să promulge amendamentul, parlamentul poate declanșa oricum o procedură de demitere. Magyar a precizat, într-o postare pe Facebook preluată de agenția MTI, că este vorba despre al 17-lea amendament la „Legea Fundamentală” (Constituția Ungariei). Președintele ar avea la dispoziție cinci zile pentru a-l semna, iar în caz contrar „ar putea fi lansată” o procedură de demitere în parlament. Miza: schimbarea arhitecturii instituționale, cu majoritate de peste două treimi Potrivit informațiilor, demersul se înscrie în ofensiva politică a noului premier, aflat la putere de două luni după depunerea jurământului din 9 mai, pentru a realiza „schimbarea de regim” anunțată după victoria la alegerile parlamentare din aprilie. Înaintea unei revizuiri mai ample a Constituției — care, conform aceleiași surse, trebuie precedată de o consultare publică — parlamentul este chemat să voteze un amendament în 12 puncte, care include și încetarea mandatului lui Sulyok, ales de legislativul precedent dominat de Fidesz, partidul fostului premier Viktor Orban. Partidul Tisza al lui Peter Magyar are „o majoritate confortabilă de peste două treimi” în parlament. Pachetul de măsuri: anticorupție, EPPO și presiune pe media publică Pe lângă schimbările constituționale, Magyar promovează măsuri prezentate drept „anticorupție”, inclusiv: crearea unui organism numit „Oficiul Național pentru Protecția și Recuperarea Activelor”, cu atribuții de anchetare a oficialilor fostei puteri; aderarea Ungariei la Parchetul European (EPPO) , instituția UE care investighează fraude cu fonduri europene. În paralel, premierul a atacat mass-media publică, acuzând-o de partizanat în favoarea lui Orban. Marți, principalul canal de televiziune și radioul public și-au retras emisiunile de știri, în așteptarea unor noi structuri editoriale. Partidul Fidesz acuză, la rândul său, o tentativă de instaurare a „unui regim autocratic”, potrivit relatării. [...]
SUA condiționează discuțiile cu Iranul de garanții publice pentru navigația prin Strâmtoarea Ormuz , un coridor critic pentru transportul maritim, potrivit Mediafax . Washingtonul cere Teheranului să declare explicit că strâmtoarea rămâne deschisă și că navele care o tranzitează nu vor fi atacate, pe fondul reluării incidentelor din această săptămână. Oficiali americani de rang înalt, care au vorbit sub condiția anonimatului, au spus că revenirea atacurilor ar fi legată de acțiunile unei facțiuni de radicali iranieni care ar încerca să saboteze armistițiul dintre Teheran și Washington, potrivit AP, citată de publicație. În evaluarea lor, luptele interne pentru putere din Iran complică atât obținerea, cât și menținerea unui acord. În acest context, președintele american Donald Trump a transmis vineri, pe rețelele de socializare, că acordul interimar de încetare a focului este „TERMINAT!”, dar a adăugat că SUA vor continua discuțiile pentru încetarea definitivă a războiului. Presiune de timp și opțiuni „largi” dacă negocierile eșuează Aceiași oficiali au afirmat că Trump le acordă negociatorilor americani un timp limitat pentru a ajunge la un acord cu Iranul. Totodată, au indicat că președintele ar avea „o gamă largă de opțiuni” în cazul în care discuțiile nu duc la un rezultat. Oficialii americani au mai spus că în Iran are loc „în timp real” o luptă pentru putere, după ce atacurile americane și israeliene de la începutul războiului l-ar fi ucis pe liderul iranian, ayatollahul Ali Khamenei, conform relatării citate de Mediafax. [...]
Administrația SUA a deblocat în Congres noi sancțiuni pe hidrocarburile rusești , iar pachetul ar putea fi votat „în următoarele săptămâni”, ceea ce readuce în prim-plan riscul de presiune suplimentară pe exporturile energetice ale Rusiei și pe lanțurile de aprovizionare, potrivit Mediafax . Patru senatori americani – republicanii Lindsey Graham și Roger Wicker, alături de democrații Richard Blumenthal și Jeanne Shaheen – spun că au ajuns la un acord cu administrația Trump pentru a avansa o legislație „actualizată” privind sancțiunile împotriva Rusiei, după ce măsurile fuseseră blocate anterior. În declarația comună citată de publicația franceză Le Figaro, senatorii leagă explicit sancțiunile de cumpărătorii de petrol și gaze rusești, pe care îi acuză că „alimentează mașina de război” a președintelui Vladimir Putin. „Suntem mândri să anunțăm că am ajuns la un acord cu administrația Trump pentru a promova legislația noastră actualizată privind sancțiunile împotriva Rusiei.” Ce se știe despre calendar și conținut Senatorii afirmă că, odată cu această „concesie” din partea executivului, noile sancțiuni ar putea trece cu o majoritate mare, atât democrată, cât și republicană, în următoarele săptămâni. Detaliile pachetului nu au fost făcute publice până acum, iar Casa Albă nu a prezentat, în materialul citat, elemente tehnice despre măsuri. Context: sancțiuni suspendate pentru a tempera prețul țițeiului În ultimele luni, SUA au suspendat unele sancțiuni asupra petrolului rusesc impuse după invazia Ucrainei din februarie 2022 , cu scopul de a contracara creșterea prețurilor țițeiului pe fondul conflictului cu Iranul. În mai 2025, peste 80 de senatori americani susținuseră deja un proiect de lege pentru noi sancțiuni împotriva Moscovei, invocând lipsa de disponibilitate a Rusiei de a opri războiul din Ucraina. [...]
Mesajul de „răzbunare” al noului lider al Iranului crește riscul de escaladare regională , într-un moment în care orice deteriorare a securității în Orientul Mijlociu poate alimenta noi șocuri pe piețele energetice și de transport. Potrivit Mediafax , ayatollahul Mojtaba Khamenei a transmis sâmbătă, pe Telegram, că răzbunarea pentru moartea tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, este „cerința națiunii” și „trebuie cu siguranță să aibă loc”. Mesajul a fost publicat cu ocazia ceremoniilor funerare organizate la câteva luni după decesul fostului lider suprem al Iranului. În declarație, Mojtaba Khamenei a prezentat represaliile drept o obligație națională și religioasă. Potrivit informațiilor citate de Reuters , funeraliile au fost organizate după ce Ali Khamenei „ar fi fost ucis” în urma unor atacuri aeriene desfășurate de Statele Unite și Israel pe 28 februarie. În același mesaj, noul lider a reiterat intenția Teheranului de a răspunde pentru moartea liderului religios și a altor victime ale conflictelor recente. „Ne angajăm să răzbunăm sângele liderului martir și al tuturor martirilor acestor două războaie de la criminalii și ucigașii dezonorați.” Ce înseamnă pentru stabilitatea regională și pentru economie Declarația vine într-un context regional tensionat, cu relații ostile între Iran, Statele Unite și Israel. În acest cadru, un mesaj public care fixează „răzbunarea” ca prioritate politică și simbolică poate amplifica riscul de escaladare, cu efecte potențiale asupra securității regionale și a stabilității globale. Deocamdată, mesajul nu include detalii despre măsuri concrete sau despre un calendar al unor eventuale acțiuni, limitare care face dificilă evaluarea imediată a impactului operațional. Totuși, formularea folosită indică o linie dură a noii conduceri de la Teheran, urmărită atent de comunitatea internațională, în condițiile în care o escaladare militară în zonă poate afecta inclusiv fluxurile comerciale și prețurile energiei. [...]
