Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a relansat atacurile la adresa Europei pe tema migrației, într-un mesaj care prelungește tensiunile politice dintre Washington și aliații europeni, potrivit Antena 3. Președintele SUA a avertizat că statele europene riscă să devină „țări de lumea a treia” dacă acceptă „infractori” din aceste regiuni.
Mesajul a fost publicat sâmbătă pe rețeaua Truth Social, unde Trump a susținut că Europa „învață” această lecție „repede, într-o clipă” și a adăugat că a fost „ales exact la timp”, reluând ideea că revenirea sa la Casa Albă ar fi oprit o „invazie de migranți”. Informația este relatată de Agerpres, care citează EFE.
Articolul amintește că, după revenirea la putere în 2025, Trump și-a înăsprit poziția antiimigrație și a criticat frecvent aliații europeni, inclusiv în momentele în care aceștia au fost în dezacord cu el.
În ziua în care SUA a sărbătorit 250 de ani de independență, Trump și-a reiterat avertismentele legate de „nou-veniții care nu împărtășesc valorile” americane.
În ultimele luni, Trump și membri ai administrației sale au criticat politicile europene de imigrație și mediu și au descris unele state europene drept parteneri „teribili”, pe fondul nemulțumirilor legate de lipsa sprijinului pentru SUA în războiul cu Iranul.
Conform materialului, cele mai dure reproșuri au vizat Spania, Italia, Germania, Franța și Regatul Unit, acuzate că ar fi refuzat sprijin logistic pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz sau accesul la baze militare „în momente cheie” ale conflictului cu Teheranul.
Trump a pus, de asemenea, sub semnul întrebării utilitatea NATO și a anunțat că va participa la summitul NATO de la Ankara „doar din respect” pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan. În același registru, el a descris Uniunea Europeană drept un „tigru de hârtie” și a sugerat că ia în calcul „serios” retragerea SUA din NATO.
Pe plan economic, Trump a amenințat și cu tarife de 100% asupra importurilor europene dacă propunerea Parlamentului European privind un impozit comun pentru multinaționalele digitale (precum Google, Apple, Meta și Amazon) va fi adoptată.
Recomandate
Discuția Putin–Trump înaintea summitului NATO de la Ankara poate influența direcția negocierilor privind Ucraina , pe fondul unui impas diplomatic și al unei situații militare disputate pe teren, potrivit Economica . Conform declarațiilor lui Iuri Ușakov, consilier diplomatic al Kremlinului, citați de agenția Ria Novosti, cei doi președinți au discutat „în mod firesc” despre o posibilă reglementare în Ucraina, ținând cont și de participarea viitoare a lui Donald Trump la summitul NATO din Turcia, programat pe 7 și 8 iulie. Apelul telefonic ar fi durat o oră și 25 de minute. Pe agenda convorbirii au intrat și alte teme de politică internațională, inclusiv situația din Iran și din Orientul Mijlociu, potrivit aceleiași surse. Miza diplomatică: summitul NATO și canalul Trump–Zelenski Înaintea discuției Putin–Trump, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a vorbit la telefon cu Donald Trump, cu ocazia aniversării Declarației de Independență a SUA. Zelenski a spus că au discutat despre situația de pe linia frontului și despre eforturile diplomatice, susținând că „există o reală perspectivă de a pune capăt acestui război” și că „determinarea Americii este decisivă”. Zelenski a mai afirmat că au convenit să continue discuțiile la summitul NATO de la Ankara , unde sunt așteptați șefi de stat și delegații din 32 de țări începând de marți. Context operațional: revendicări pe front și negocieri blocate Potrivit lui Ușakov, Putin ar fi prezentat „tabloul situației reale pe câmpul de luptă”, susținând că forțele ruse „avansează cu încredere”. În același timp, Kremlinul a revendicat vineri cucerirea orașului Kostantinivka, un punct important în regiunea Donețk, însă Kievul a dezmințit ferm și a spus că încă îl controlează, în condițiile în care luptele continuă. Materialul notează că, pe front, forțele ruse aproape că nu au făcut progrese în ultimele luni, în special din cauza utilizării masive a dronelor, care limitează deplasarea vehiculelor grele și produce pierderi mari de ambele părți. Din punct de vedere diplomatic, negocierile rămân în impas: Moscova cere retragerea forțelor ucrainene din întreaga regiune Donețk, condiție respinsă de Kiev. [...]
Draftul declarației NATO de la Ankara pune presiune pe bugetele de apărare europene , în condițiile în care SUA își reafirmă formal angajamentul față de Articolul 5, dar semnalizează tot mai apăsat că vor reduce din resursele militare puse la dispoziția Alianței, potrivit Antena 3 . Documentul pregătit pentru summitul NATO de la Ankara (7–8 iulie) ar urma să reconfirme principiul apărării colective („un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor”), inclusiv cu un angajament explicit al președintelui american Donald Trump. În același timp, proiectul califică Rusia drept o „amenințare pe termen lung” pentru securitatea euro-atlantică. Semnalul-cheie pentru Europa: mai multă autonomie, mai multe investiții Pe fondul tensiunilor din ultimele luni, statele europene din NATO încearcă să convingă administrația Trump că securitatea continentului nu mai poate depinde în aceeași măsură de armata americană, într-o tranziție descrisă în material drept „NATO 3.0” – o arhitectură în care Europa își conduce propriile capacități de apărare. În paralel, Trump a criticat în repetate rânduri aliații care, în opinia sa, nu contribuie „echitabil” la costurile de securitate și a reluat acuzații că partenerii NATO nu au sprijinit SUA în ofensiva împotriva Iranului. Reduceri anunțate de SUA în „modelul de forțe” al NATO Un element cu impact operațional direct este decizia Washingtonului, anunțată în luna mai, de a reduce resursele militare puse la dispoziția NATO „chiar și în perioade de război”, astfel încât anumite capabilități – inclusiv bombardiere strategice, avioane de luptă, submarine și nave de război – să nu mai fie disponibile pentru utilizare europeană în caz de conflict. Ambasadorul SUA la NATO, Mathew Whittaker, a declarat într-un briefing la Bruxelles că aliații au fost informați despre această reducere, argumentând că europenii „nu pot continua să profite de contribuabilii americani”. Cifrele invocate de NATO: creșteri de cheltuieli, dar și o problemă de execuție În același context, secretarul general al NATO, Mark Rutte , urmează să evidențieze că Europa și Canada și-au majorat cheltuielile de bază pentru apărare cu 20% față de anul precedent, iar investițiile suplimentare pentru 2025 și 2026 ar însuma aproape 258 de miliarde de dolari (225 de miliarde de euro). Rutte ar urma să insiste și pe ideea că nivelul cheltuielilor trebuie transformat în capabilități militare efectiv utilizabile, ceea ce implică: mai mulți militari pentru atingerea obiectivelor „NATO 3.0”; extinderea și accelerarea capacităților de producție ale industriei europene de apărare. Ce mai include proiectul de declarație Conform copiei consultate de Euronews, documentul mai conține: o formulare potrivit căreia „Iranul nu poate deține niciodată o armă nucleară”; un sprijin suplimentar de 70 de miliarde de euro pentru Ucraina, cu menținerea în 2027 a unor niveluri „cel puțin echivalente”. Textul a fost negociat și agreat în prealabil de cele 32 de state aliate la nivel de ambasadori, dar urmează să fie validat oficial de lideri la finalul summitului, pe 8 iulie. [...]
Controlul Iranului asupra Strâmtorii Ormuz revine ca pârghie economică majoră , într-un context în care noua conducere de la Teheran a ieșit din război mai încrezătoare și mai dură, potrivit unei analize citate de Digi24 , care preia informații din Washington Post. Moartea liderului suprem Ali Khamenei, survenită chiar în prima zi a războiului, a alimentat așteptări în SUA și Israel privind o posibilă prăbușire a regimului. La patru luni distanță, înmormântarea de stat organizată la Teheran este prezentată, dimpotrivă, ca semn al supraviețuirii Republicii Islamice și al consolidării unei noi generații de lideri, descrisă de oficiali din securitate și experți drept mai bine ancorată în mecanismele puterii și mai intransigentă. De ce contează: Ormuz, din nou instrument de presiune cu efecte economice În analiza citată, Iranul este descris ca folosind din nou Strâmtoarea Ormuz – rută cheie pentru transportul de petrol – drept pârghie economică, inclusiv prin atacuri sporadice în Golful Persic și prin afirmarea controlului asupra strâmtorii. Un oficial european citat sub anonimat spune că liderii iranieni sunt convinși că pot „dicta condițiile”, după ce au redescoperit Ormuz ca instrument de presiune. În același timp, un expert israelian, Raz Zimmt (Institutul pentru Studii de Securitate Națională din Israel), apreciază că Iranul ar putea fi „mai slab din punct de vedere economic” și al unor capacități strategice, dar mai îndrăzneț și mai încrezător în sine. O conducere mai militarizată și mai dură intern Noua ierarhie este asociată cu aparatul de securitate și structurile de elită ale regimului, inclusiv Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice . Potrivit sursei, aproape toți cei ajunși în funcții înalte au trecut prin roluri legate de reprimarea protestelor interne și de sprijinirea milițiilor aliate, precum Hezbollah și Hamas. Textul indică și o posibilă înăsprire a controlului intern: regimul „se pare” că a desfășurat o campanie de execuții împotriva criticilor și oponenților politici, chiar în perioada conflictului. Concesii financiare și testul succesiunii Conform analizei, noua conducere ar putea avea de gestionat o reconstrucție economică dificilă după război și presiunea de a îmbunătăți condițiile de viață. În acest context, este menționat un „memorandum preliminar de înțelegere” al administrației Trump care ar include deblocarea unor active iraniene înghețate „în valoare de miliarde de dolari” și alte beneficii financiare, descrise ca potențial colac de salvare pentru Teheran. Succesiunea este legată de Mojtaba Khamenei, fiul lui Ali Khamenei, despre care sursa afirmă că s-a ascuns după ce ar fi fost rănit în atacul în care a murit tatăl său. Funeraliile sunt prezentate ca un test de autoritate și de securitate: absența sa ar putea alimenta speculații privind slăbiciunea, incapacitatea fizică sau chiar decesul, avertizează un fost ofițer CIA citat în material. În paralel, experții citați susțin că noul lider ar fi stabilit limite pentru negocierile cu SUA, excluzând discuții de fond despre programul nuclear înainte de intrarea în vigoare a unui armistițiu durabil. [...]
Donald Trump a folosit un Boeing 777 primit cadou din Qatar ca aeronavă prezidențială , într-un zbor demonstrativ deasupra Muntelui Rushmore, în cadrul evenimentelor de Ziua Independenței SUA, potrivit Mediafax , care citează Reuters. Președintele american a călătorit spre Muntele Rushmore (Dakota de Sud) la bordul „noului Air Force One”, în contextul manifestărilor dedicate celor 250 de ani de existență a Statelor Unite. Discursul său a fost rostit la aceeași locație. Aeronava, folosită a doua oară de Trump Conform Reuters, aceasta a fost a doua călătorie a lui Trump la bordul Boeingului 777, aeronava fiind descrisă drept un cadou din partea Qatarului. Avionul ar urma să servească drept aeronavă prezidențială pentru restul mandatului. Mesajul politic, integrat în festivități La poalele Muntelui Rushmore, Trump a susținut un discurs cu temă patriotică, în care a salutat „miracolul american” și a adus un omagiu președinților reprezentați pe monument: George Washington, Thomas Jefferson, Abraham Lincoln și Theodore Roosevelt. În același discurs, Trump a vorbit despre o „nouă ofensivă” împotriva identității americane, pe care a pus-o pe seama „radicalilor” și „extremiștilor”, potrivit relatării citate. Ce urmează în programul de 4 iulie Călătoria cu noua aeronavă este prezentată drept prima dintr-o serie de apariții publice de Ziua Independenței. Trump ar urma să organizeze un miting pe esplanada National Mall din Washington, înaintea unui spectacol de artificii pe care îl descrie drept „cel mai mare din lume”, menționând „aproape 850.000 de rachete”, conform Reuters. [...]
Vladimir Putin a reluat mesajul „responsabilității nucleare” către Washington într-o felicitare transmisă președintelui american Donald Trump cu ocazia celei de-a 250-a aniversări a Zilei Independenței SUA, potrivit Agerpres , care citează agenția EFE. În mesajul publicat pe site-ul Kremlinului, Putin a invocat sprijinul acordat de Rusia coloniștilor americani în lupta pentru independență și a prezentat momentul semnării Declarației de Independență drept o „piatră de hotar” în istoria lumii. Mesajul-cheie: „puteri nucleare” și stabilitate globală Putin a subliniat „istoria comună” a relațiilor ruso-americane și a insistat că Rusia și SUA sunt „puteri nucleare” care au „responsabilitatea esențială” de a garanta securitatea și stabilitatea la nivel global. Totodată, liderul rus a evitat referințe la Războiul Rece și a preferat să amintească perioadele în care cele două state au fost „aliați în două războaie mondiale” și au contribuit la înfrângerea nazismului, precum și rolul lor ulterior în „construirea temeliilor ordinii mondiale moderne”. Ce semnal transmite Kremlinul despre relația cu SUA În același mesaj, Putin și-a exprimat încrederea că Moscova și Washington pot stabili „relații constructive, echitabile și reciproc avantajoase”. El i-a urat lui Trump „sănătate, bunăstare și succes” și „fericire și prosperitate” cetățenilor americani. Agerpres notează că relațiile dintre cei doi lideri „s-au răcit” după întâlnirea lor din Alaska, în urmă cu aproape un an. [...]
Serviciile ruse pregătesc o operațiune de dezinformare care vizează direct relația Ucraina–Polonia , prin publicarea unor documente istorice falsificate menite să reactiveze tensiuni sensibile, potrivit Kyiv Post . Șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Andrii Kovalenko, spune că acțiunea ar fi coordonată de directorul FSB, Aleksandr Bortnikov, iar materialele ar urma să fie lansate pe 5 iulie. Potrivit lui Kovalenko, planul ar include „materiale fabricate” despre tragedia din Volînia (episod din al Doilea Război Mondial cu încărcătură istorică majoră în relația bilaterală), iar presa de stat rusă ar avea rolul de a amplifica narațiunea pentru a exploata resentimente istorice și a provoca diviziuni între Kiev și Varșovia. Context: diplomație accelerată pe fondul disputelor de memorie istorică Avertismentul privind operațiunea rusă apare în paralel cu eforturi diplomatice pentru a reduce tensiunile recente legate de memoria istorică. Publicația notează că ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a prezentat vineri un pachet „anti-criză” omologului polonez Radosław Sikorski, în cadrul unei întâlniri la Varșovia. Fricțiunile au fost alimentate de critici ale unor oficiali polonezi privind denumirea unei unități militare ucrainene după o formațiune istorică. În discuții, Sybiha a afirmat că denumirea nu are intenție anti-poloneză și a reafirmat oficial că Ucraina continuă să emită autorizații pentru operațiuni de căutare și exhumare pe teritoriul său. Pentru stabilizarea relației, Sybiha a propus o foaie de parcurs care include: consultări imediate între ministerele de externe; reunirea istoricilor celui de-al Doilea Război Mondial care au participat la Congresul polono-ucrainean din mai; demersuri comune către lideri religioși, pentru susținerea dialogului bilateral. Miza de securitate: testarea coeziunii pe flancul estic al NATO După întâlnire, Sybiha a susținut că adâncirea diviziunilor dintre Ucraina și Polonia servește intereselor strategice ale Rusiei și că disputele istorice trebuie gestionate pentru menținerea unui front comun împotriva agresiunii ruse. În același context, articolul menționează evaluări recente ale serviciilor de informații americane transmise Varșoviei, potrivit cărora Moscova folosește operațiuni informaționale, alături de amenințări privind posibile acte de sabotaj sau provocări la frontieră, pentru a slăbi sprijinul aliat pentru Kiev și pentru a testa determinarea NATO. Pe agenda discuțiilor dintre cei doi miniștri au mai fost incluse inițiative comune de apărare, cooperare militar-tehnică, proiecte de reconstrucție și pregătiri pentru viitorul summit NATO de la Ankara. Sybiha a declarat că a primit asigurări că Polonia își va menține sprijinul logistic și militar pentru capacitățile de apărare ale Ucrainei. [...]
