Știri
Știri din categoria Externe

România a cerut redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru stabilizarea piețelor energetice într-o convorbire telefonică între ministra de Externe Oana Țoiu și omologul iranian Abbas Araghchi, potrivit Antena 3. Mesajul vine pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al discuțiilor din NATO despre sprijinul acordat operațiunilor conduse de SUA.
În mesajul transmis public, Oana Țoiu spune că discuția a vizat „situația actuală din Orientul Mijlociu”, memorandumul de înțelegere semnat recent cu Statele Unite și „abordarea României în conformitate cu dreptul internațional”.
„Am subliniat necesitatea redeschiderii depline și în condiții de siguranță a Strâmtorii Ormuz, precum și a restabilirii libertății de navigație, în vederea stabilizării piețelor energetice, consolidării securității alimentare și asigurării, în timp util, a accesului la îngrășămintele necesare sectorului agricol.”
Accentul pus pe Strâmtoarea Ormuz indică o preocupare directă pentru efectele economice ale escaladării regionale: libertatea de navigație pe această rută este relevantă pentru fluxurile de energie și pentru transportul maritim, cu impact potențial asupra prețurilor și aprovizionării, inclusiv în Europa.
În același mesaj, ministra afirmă că România își menține „angajamentul ferm și constant” pentru soluții diplomatice care să contribuie la securitate și stabilitate, atât în Orientul Mijlociu, cât și „în regiunea noastră”, reiterând și „riscurile generate de războiul ilegal de agresiune” al Federației Ruse.
Oana Țoiu mai precizează că „Ambasada României la Teheran este pe deplin operațională” și „pregătită să ofere sprijin” pentru facilitarea revenirii în țară a navigatorilor, „în special a celor care necesită asistență medicală”.
Convorbirea are loc după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat România (și Italia) ca exemple de sprijin pentru operațiunile militare conduse de SUA în conflictul cu Iran, mai notează publicația. În plan intern, Antena 3 menționează o reacție critică a liderului AUR, George Simion, la adresa ministrului de Externe.
În paralel, purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghaei, a acuzat NATO de „complicitate” în „războiul de agresiune ilegală” lansat împotriva Iranului de SUA și Israel, iar vicepremierul italian Antonio Tajani a respins ideea unei implicări militare a Italiei, potrivit aceleiași surse.
Recomandate

Iran condiționează redeschiderea Strâmtorii Hormuz de ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor , într-un demers care menține presiunea asupra fluxurilor energetice și a costurilor de transport, potrivit Al Jazeera . Teheranul spune că a discutat cu mediatori din Qatar și cere Statelor Unite să accepte „condiții rezonabile” pentru reluarea traficului prin strâmtoare. Vice-ministrul iranian de externe Kazem Gharibabadi a declarat, citat de agenția semi-oficială Tasnim, că o delegație din Qatar a venit la Teheran vineri seară și a avut două ore de discuții cu oficiali iranieni. El a precizat că aceste contacte nu au devenit încă negocieri formale, dar că, dacă vor evolua, ar urma să includă detalii tehnice despre programul nuclear al Iranului. În același timp, poziția Teheranului rămâne că uraniul îmbogățit nu trebuie să părăsească țara. Condițiile Iranului și miza economică a Hormuz Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a spus, potrivit televiziunii de stat, că discuțiile regionale „trebuie să primească o șansă”, iar „blocada trebuie ridicată rațional”. El a susținut că redeschiderea Strâmtorii Hormuz „nu este dificilă”, dar că devine „inutilă” cât timp cererile Iranului nu sunt îndeplinite. Condițiile menționate includ: încetarea războiului „pe toate fronturile”; deblocarea activelor iraniene; ridicarea sancțiunilor asupra exporturilor de petrol; încetarea „contra-blocadei” americane asupra porturilor iraniene. Iranul a restricționat transportul maritim prin strâmtoare de la începutul războiului, iar ruta „în mod normal” ar fi transportat aproximativ o cincime din petrolul mondial, notează publicația. În replică, SUA au impus o blocadă navală asupra porturilor iraniene. În acest context, conflictul a perturbat transportul maritim și a împins în sus prețurile globale la energie. Poziția Washingtonului și riscul de escaladare Președintele SUA, Donald Trump, a declarat pentru Fox News că își dorește un acord „permanent” care să împiedice Iranul să obțină o armă nucleară, adăugând că oficialii iranieni sunt „foarte, foarte dificili”. El a susținut că, în trecut, Iranul ar fi încălcat rapid înțelegeri. Gharibabadi a mai afirmat că Teheranul consideră blocada economică americană un act de război și că va „întreprinde orice acțiune necesară” pentru a o sparge, ceea ce indică faptul că presiunea asupra rutelor maritime și a pieței energetice poate continua în lipsa unui compromis. „Război economic tăcut” și semnale militare interne Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat, citat de agenția de stat IRNA, că Iranul se confruntă cu un „război economic tăcut”, „mai dur decât un război cu rachete”. El a spus că guvernul lucrează pentru a evita întreruperile de curent în timpul iernii. Separat, comandantul Gardienilor Revoluției (IRGC), generalul-maior Ahmad Vahidi, a vizitat o facilitate subterană de rachete, potrivit Tasnim, fiind informat despre nivelul de pregătire și evoluțiile recente ale programului de rachete. Vizita vine după prezentarea, la începutul lunii, a unei noi facilități subterane. În lipsa unor negocieri formale și cu condiții politice și economice explicite puse pe masă, redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămâne legată de un pachet mai larg: sancțiuni, active înghețate și arhitectura de securitate din regiune. [...]

Vizita secretarului general al NATO la Varșovia ridică miza de securitate pe flancul estic , după un incident în care două rachete rusești și o dronă cu motor cu reacție s-au prăbușit pe teritoriul Poloniei, pe fondul unor exerciții militare ale aliaților, potrivit Antena 3 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus sâmbătă, la Varșovia, că Alianța va apăra „fiecare centimetru” din teritoriul Poloniei. Declarația a fost făcută după o întâlnire cu jurnaliștii, în cadrul vizitei sale în Polonia, la o zi după incidentul menționat. „Pot garanta că NATO va apăra fiecare centimetru din teritoriul Poloniei.” Ce știe NATO despre incident și ce urmează Rutte a calificat incidentul drept „periculos” și a precizat că împrejurările exacte sunt încă în curs de clarificare. În același timp, el a afirmat că Polonia este un aliat puternic și dispune de forțe armate importante. Potrivit informațiilor citate de Antena 3, generalul Alexus Grynkewich, comandantul forțelor NATO din Europa, ar urma să facă „tot ce este necesar” pentru a identifica eventuale amenințări la adresa capacităților de apărare și descurajare ale Alianței și pentru a introduce ajustări, dacă situația o va cere. Un pas instituțional concret este programat pentru începutul săptămânii: Consiliul Nord-Atlantic , principalul organism decizional al NATO, urmează să se reunească luni, la Bruxelles, pentru a discuta încălcarea spațiului aerian polonez, potrivit agenției poloneze PAP. Context: exerciții militare și tensiuni recurente pe flancul estic Incidentul de vineri a avut loc în timp ce Polonia găzduia exerciții militare la care participau state din așa-numita „Coaliție a Voinței”, un grup de țări care susțin Ucraina. Oficialii polonezi au apreciat, potrivit Reuters, că momentul încălcării spațiului aerian nu a fost întâmplător. Vizita lui Rutte a avut loc și după o convorbire cu premierul polonez Donald Tusk , care a descris incidentul drept o provocare și a indicat că unul dintre obiectivele deplasării este clarificarea intențiilor Alianței în urma evenimentului. Tot Reuters notează că încălcări ale spațiului aerian al statelor de pe flancul estic al NATO de către drone au fost raportate în repetate rânduri de la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, alimentând tensiunile dintre Moscova și Alianță și temerile privind extinderea conflictului. [...]

Zelenski spune că aderarea la NATO rămâne cea mai ieftină garanție de securitate pentru Ucraina , în condițiile în care Kievul nu a primit încă oferte scrise privind garanții colective de tip Articolul 5 , potrivit Kyiv Post . Într-un briefing cu jurnaliștii, președintele ucrainean a afirmat, citat de Ukrinform, că tema aderării a fost ridicată în mod repetat în cadrul „Coaliției celor dispuși” și este discutată și cu SUA. Zelenski a susținut că Franța și alți aliați înțeleg că „cele mai clare garanții de securitate” pentru Ucraina ar fi integrarea în NATO, inclusiv prin aportul unei armate „ca cea ucraineană” în cadrul alianței. Miza economică și operațională: costul apărării în afara NATO Zelenski a argumentat că, dintr-o perspectivă practică, integrarea Ucrainei în NATO ar fi un model „mai ieftin” pentru parteneri decât scenariul în care Ucraina ar rămâne să se apere singură, fără umbrela alianței. În acest caz, a spus el, armata ucraineană ar avea nevoie nu doar de o forță de un milion de militari, ci și de capabilități extinse – aviație, artilerie, un număr corespunzător de rachete și capacitatea de a apăra spațiul aerian independent, fără aliați. Totodată, Zelenski a precizat că este prea devreme pentru a anticipa un rezultat final, deoarece aderarea depinde de momentul și modul în care se va încheia războiul. „Articolul 5” fără NATO: Kievul cere angajamente scrise, nu formule politice Pe fondul discuțiilor despre angajamente bilaterale sau multilaterale care ar putea înlocui temporar aderarea, Zelenski a spus că Ucraina nu a văzut garanții concrete „de tip Articolul 5” puse pe hârtie. El a insistat că astfel de angajamente trebuie codificate în documente obligatorii, nu în declarații. „Articolul 5 este apărare colectivă. Pentru Ucraina, acest lucru este neclar pentru că nu există încă un răspuns complet. Ce este acest «colectiv»? Cum va apăra și va fi acest «colectiv» pregătit să respingă un agresor?” Context diplomatic: „Yalta 2” a eșuat la Shenzhen, spune Zelenski Zelenski a comentat și summitul trilateral din 19 noiembrie, la Shenzhen (China), între președintele SUA Donald Trump, președintele Rusiei Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping. Potrivit lui, Putin a eșuat în tentativa de a negocia o împărțire globală a sferelor de influență sau modificări ale granițelor internaționale, iar China ar fi refuzat să fie atrasă într-un astfel de aranjament. Zelenski a adăugat că nu au apărut acorduri publice privind Ucraina sau revizuiri de frontieră. În același briefing, Zelenski a mai spus că Rusia a urmat summitului cu un nou atac masiv cu rachete asupra Ucrainei, menționând un baraj nocturn de 111 rachete. Ce urmează: rotație diplomatică în SUA și liste pentru evacuări umanitare Președintele ucrainean a indicat că așteaptă un raport final privind rotația diplomatică de la ministrul de externe Andrii Sybiha, inclusiv pentru postul de ambasador în SUA. El a enumerat mai mulți candidați considerați calificați, între care Oksana Markarova, Yulia Svyrydenko, Sergiy Kyslytsya, Dmytro Kuleba, Pavlo Klimkin și Andrii Sybiha, menționând și varianta unui ofițer militar cu nivel ridicat de engleză. Separat, Zelenski a prezentat o listă actualizată de localități temporar ocupate din regiunile Herson și Zaporijjea, transmisă Ombudsmanului ucrainean și SUA, pentru posibile misiuni de evacuare umanitară a civililor, listă care ar urma să fie actualizată în funcție de evaluările autorităților. [...]

Kievul a cerut SUA să medieze o nouă evacuare din teritorii ocupate , vizând 15 localități din regiunile Herson și Zaporojie, după modelul operațiunii din Aleșki , potrivit Meduza . Propunea transmisă de Ucraina către Statele Unite se referă la organizarea unei misiuni umanitare pentru evacuarea civililor din localități aflate pe teritorii ucrainene ocupate de armata rusă, a declarat președintele Volodimir Zelenski , conform publicației, care citează Ukrainska Pravda. Ce localități sunt vizate În regiunea Herson, lista include: Radensk, Kostogrizovo, Golaia Pristan, Stara Zburievka, Nova Zburievka, Gladkovka, Velikie Kopani, Kardashinka și Velika Kardashinka. În regiunea Zaporojie sunt menționate: Maiachka, Zlatopol, Dneprorudnoe, Kamenskoe, Verhnia Krinița și Vasilievka. Zelenski a precizat că lista ar urma să fie actualizată pe măsură ce sunt clarificate numărul persoanelor și starea acestora în localitățile de pe teritoriile ocupate. De ce contează: precedentul Aleșki și miza unui armistițiu local Misiunea propusă ar urma să se bazeze pe „succesul” evacuării similare din Aleșki (denumirea ucraineană: Oleșki), oraș descris ca fiind în pragul unei catastrofe umanitare. Potrivit informațiilor prezentate, operațiunea din Aleșki a avut loc la finalul lunii octombrie, cu medierea SUA: au fost evacuați „câteva sute” de oameni, iar celor care au ales să rămână li s-a livrat ajutor umanitar. Pe durata misiunii, Rusia și Ucraina au oprit focul în zona Aleșki. În același context, Meduza notează că, la începutul lui noiembrie, președintele rus Vladimir Putin a propus o operațiune umanitară similară în Konstantinovka (regiunea Donețk), însă pe 19 noiembrie a spus că a refuzat să discute o posibilă încetare a focului cu Ucraina „într-o serie de domenii”, după loviturile Ucrainei asupra Podului Crimeei. Separat, prima doamnă a SUA, Melania Trump, care a participat la misiunea din Aleșki, a declarat că SUA poartă negocieri cu părțile aflate în conflict pentru o nouă încetare a focului și că speră să se ajungă la aceasta până la Crăciun, fără să precizeze unde ar urma să se aplice. [...]

Aproape jumătate dintre germani vor reducerea sau oprirea ajutorului pentru Ucraina , un semnal cu potențial impact asupra continuității sprijinului financiar și militar al Berlinului, potrivit datelor citate de HotNews dintr-un sondaj YouGov realizat pentru publicația germană Welt am Sonntag. 49% dintre respondenți spun că ajutorul acordat Ucrainei ar trebui redus sau oprit. În detaliu, 25% susțin oprirea completă a sprijinului, iar 24% ar prefera reducerea lui. La polul opus, aproximativ 30% consideră că ajutorul ar trebui menținut la nivelul actual, iar 9% ar dori majorarea acestuia. Sprijinul Germaniei include ajutor financiar, armament și asistență umanitară. Diferențe puternice pe linii politice Sondajul indică o polarizare în funcție de preferințele politice: Alegătorii Verzilor : jumătate vor menținerea ajutorului la nivelul actual, iar 32% susțin majorarea. Alegătorii AfD (extrema dreaptă) : 62% vor oprirea ajutorului, iar 27% reducerea lui. Alegătorii CDU/CSU, SPD și Die Linke : se poziționează între aceste două extreme, fără procente detaliate în material. Cine susține mai mult sprijinul și ce așteptări există de la Merz Sprijinul pentru Ucraina este „deosebit de ridicat” în rândul celor mai tineri respondenți (18–29 de ani) și al celor de peste 70 de ani, potrivit sondajului. Separat, aproape jumătate dintre participanți consideră că șeful guvernului german, Friedrich Merz , ar trebui să discute „cât mai curând posibil” cu președintele rus Vladimir Putin, chiar dacă Rusia nu face în prealabil concesii în războiul din Ucraina. Sondajul este prezentat ca reprezentativ pentru populația Germaniei de cel puțin 18 ani; YouGov a intervievat online 2.329 de adulți. [...]

Mesajul transmis de Donald Trump despre redirecționarea banilor pentru Ucraina ridică miza negocierilor și presiunea pe bugetele europene în perspectiva unei eventuale încheieri a războiului, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Trump le-ar fi transmis liderilor europeni, la reuniunea „Coaliției de Voință” de la Berlin (joi), că Europa cheltuiește prea mult pentru război și că acești bani ar putea fi folosiți ulterior în interiorul țărilor europene. Zelenski a relatat jurnaliștilor, înaintea unei întâlniri la Kiev cu ministrul britanic al apărării, Wes Streeting, că mesajul lui Trump nu i s-a părut o amenințare. „A spus că Europa cheltuieşte foarte mulţi bani şi că i-ar putea folosi pentru propriile ţări după încheierea războiului. Nu a sunat ca o ameninţare.” Ce înseamnă pentru sprijinul financiar și pentru calendarul negocierilor Din perspectiva Kievului, discuția despre costurile suportate de Europa se leagă direct de arhitectura viitoare a sprijinului occidental. Zelenski a salutat implicarea Europei în negocieri, dar a cerut Statelor Unite să stabilească „agenda și data următoarei runde”, semnalând că Washingtonul rămâne actorul-cheie pentru ritmul discuțiilor. În același timp, liderul ucrainean a spus că este mai sceptic decât partea americană în privința disponibilității lui Vladimir Putin de a face compromisuri. „Sunt puţin mai sceptic decât americanii în privinţa faptului că el este pregătit să facă compromisuri.” Context operațional: atacuri și presiune pentru intensificarea sprijinului Întâlnirea de la Kiev cu ministrul britanic al apărării a avut loc după un atac rusesc asupra orașului Krivoi Rog, soldat cu doi morți și zeci de răniți, menționat de publicație cu trimitere la un material separat. Streeting a spus că declarațiile lui Putin despre dorința de pace sunt contrazise de bombardamentele rusești și a calificat drept „o provocare revoltătoare” încălcarea spațiului aerian polonez , îndemnând aliații să intensifice sprijinul pentru Ucraina. Garanții de securitate și miza NATO Zelenski a reiterat că Ucraina își dorește „foarte mult” aderarea la NATO, pe care o consideră una dintre cele mai evidente garanții de securitate. În paralel, Jared Kushner, prezentat ca emisar special al lui Donald Trump, a declarat că SUA ar fi dispuse să ofere Ucrainei garanții de securitate similare celor din Articolul 5 al NATO (clauza de apărare colectivă), susținând că Rusia ar fi acceptat deja acest principiu. Kushner a adăugat că deschiderea lui Trump depinde și de „interesele Statelor Unite”. Poziționarea Washingtonului față de Europa Kushner a mai spus că Trump a discutat telefonic cu liderii prezenți la reuniunea de la Berlin și că urmărește un acord privind Ucraina împreună cu partenerii europeni, nu separat. „Președintele Trump dorește să ajungă la un acord cu Europa alături. Nu încearcă să impună nimic unilateral.” În lipsa unor detalii despre sume sau mecanisme concrete, semnalul politic rămâne însă relevant pentru capitalele europene: discuția despre „banii pentru Ucraina” este împinsă în prim-planul negocierilor, iar presiunea de a justifica intern costurile războiului ar putea crește pe măsură ce se conturează un posibil acord. [...]