Știri
Știri din categoria Diverse
Zelenski spune că există „o perspectivă reală” de a opri războiul, iar miza este rolul SUA în negocieri, după o discuție telefonică avută cu Donald Trump de Ziua Independenței, potrivit Digi24.
Președintele Ucrainei a descris conversația drept „foarte bună” și a transmis că cei doi au convenit să continue discuțiile față în față la summitul NATO de la Ankara, informație relatată de UNN.
În mesajul publicat pe X, Zelenski a mulțumit Statelor Unite pentru sprijinul acordat Ucrainei, de la rachetele Javelin și Patriot până la sprijinul politic, și a spus că apreciază faptul că America „ne stă alături în apărarea independenței noastre”.
Zelenski a precizat că a discutat cu Trump și despre situația de pe linia frontului. În același context, liderul ucrainean a indicat că „hotărârea Americii este decisivă” pentru încheierea războiului și că există „o perspectivă reală” de a pune capăt conflictului.
Separat, Digi24 notează că președintele rus Vladimir Putin l-a felicitat pe Donald Trump, amintind episoade istorice în care cele două țări s-au aliat „împotriva nazismului” și susținând, într-un mesaj publicat pe site-ul Kremlinului, că Rusia i-ar fi sprijinit „necondiționat” pe coloniștii americani în lupta pentru independență.
Recomandate
Donald Trump ridică din nou presiunea pe relația SUA–UE, legând imigrația de securitate și de cooperarea în NATO , într-un mesaj care reia o linie de conflict cu aliații europeni și care poate influența agenda politică a summitului Alianței de săptămâna viitoare din Turcia, potrivit Digi24 . Într-o postare pe Truth Social, președintele american a criticat politicile de imigrație ale unor țări europene și a avertizat asupra riscului de a primi „infractori” din „țări din lumea a treia”. Mesajul este atribuit de Digi24 agenției EFE. „Europa învață că atunci când adopți criminali din Lumea a Treia, devii o Țară din Lumea a Treia. Se întâmplă repede, într-o clipă. Am fost ales exact la timp!!!” Context: linia dură antiimigrație și divergențele cu aliații europeni Digi24 notează că, de la revenirea la putere în 2025, Trump și-a înăsprit poziția antiimigrație și și-a exprimat deschis diferențele față de aliații europeni. În ajun, în contextul aniversării a 250 de ani de independență a SUA, el a reluat avertismentele la Muntele Rushmore despre „nou-veniții care nu împărtășesc valorile” SUA. În paralel, Trump și membri ai administrației sale au criticat în repetate rânduri politicile europene de imigrație și de mediu și au etichetat recent partenerii europeni drept „teribili”, pe fondul lipsei de sprijin pentru SUA în războiul cu Iranul. Miza operațională: NATO și cooperarea militară, din nou sub semnul întrebării În ultimele luni, cele mai dure critici au vizat Spania, Italia, Germania, Franța și Regatul Unit, cărora Trump le reproșează refuzul sprijinului logistic pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz sau accesul la baze militare în momente cheie ale conflictului cu Teheranul. Totodată, el a pus sub semnul întrebării utilitatea NATO și împărțirea sarcinilor între membrii Alianței. Potrivit Digi24, Trump urmează să participe săptămâna viitoare la summitul NATO din Turcia și a spus că va merge „doar din respect” pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan . Presiune economică: amenințarea cu tarife de 100% pe importuri europene Pe lângă dimensiunea de securitate, Trump a reluat și pârghia comercială: a amenințat că va impune tarife de 100% asupra importurilor europene dacă propunerea Parlamentului European privind un impozit comun asupra multinaționalelor digitale (precum Google, Apple, Meta și Amazon) va avea succes, mai scrie Digi24. În acest context, mesajele publice ale președintelui american combină imigrația, cooperarea militară și comerțul într-un singur cadru de presiune asupra Europei, cu potențial de a tensiona negocierile transatlantice în perioada următoare. [...]
SUA pregătesc la summitul NATO de la Ankara un „pachet” de măsuri care să compenseze retragerea de trupe din Europa , inclusiv proiecte industriale de apărare și posibile vânzări de armament strategic, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: cum își acoperă NATO golurile de capabilități pe fondul unei „amprente” americane mai mici în Europa. Summitul NATO de la Ankara are loc pe 7-8 iulie, iar Washingtonul ar urma să folosească reuniunea pentru a prezenta inițiative menite să atenueze impactul politic al reducerii prezenței militare americane în Europa, relatează Euractiv, citat de Digi24. În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pledat pentru ceea ce a numit „ NATO 3.0 ”, în contextul finalizării planurilor de revizuire a prezenței trupelor SUA pe continent. Ce include, posibil, „pachetul” american: proiecte și armament Un element central ar fi anunțarea, marți, a unor proiecte de apărare realizate în Europa „colectiv” de principalii contractori americani din domeniu, în colaborare cu guvernul SUA. Pe agendă ar figura și vânzări potențiale de sisteme strategice, inclusiv rachete de croazieră Tomahawk, potrivit unui oficial american citat de Euractiv. În plus, analiza indică două direcții tehnice care ar putea conta pentru acoperirea deficitului de capabilități: Sistemul Typhoon , operat în prezent exclusiv de SUA și capabil să lanseze atât Tomahawk, cât și rachete de apărare aeriană SM-6. Germania a trimis anul trecut o scrisoare de solicitare, dar nu a primit încă răspuns. Integrarea unor sisteme americane precum GMLRS (muniții ghidate lansate din sisteme de rachete) pe platforme europene de lansare, idee pe care SUA o respinsese anterior în solicitări venite din Germania și Franța. Contextul retragerii: Germania pierde 5.000 de soldați și două relocări planificate Cu două luni în urmă, administrația Trump a anunțat retragerea a 5.000 de soldați din Germania și anularea relocării planificate a două batalioane (un Batalion de Foc cu Rază Lungă de Acțiune și un Batalion de Apărare Aeriană) repartizate la a 2-a Forță Operativă Multi-Domeniu a Armatei SUA, unitate axată pe operațiuni „multi-domeniu” (coordonate între mai multe tipuri de forțe și medii de luptă). Ce așteaptă aliații europeni: tranziție „ordonată” și presiune pe bugete Oficiali germani citați în material spun că rămân „prudent optimiști” și că decizii importante ar fi fost deja luate la summitul de anul trecut de la Haga, în timp ce reuniunea de la Ankara ar urma să se concentreze pe gestionarea unei tranziții ordonate către „următoarea fază” a NATO. În același timp, un oficial german afirmă că se așteaptă o declarație „clară” din partea tuturor celor 32 de membri NATO privind amenințarea reprezentată de Rusia, nu doar pentru Ucraina, ci și pentru alianță. Un posibil obstacol major este poziția Spaniei, care, potrivit sursei, rezistă obiectivului de creștere a cheltuielilor pentru apărare. Oficialii germani susțin că este necesară o împărțire echitabilă a sarcinilor și că Madridul ar trebui să se pregătească pentru o dezbatere dificilă. [...]
Posibila revenire a Turciei în programul F-35 riscă să schimbe echilibrul militar regional , iar Grecia și Israel își intensifică demersurile pentru a bloca o eventuală decizie a Washingtonului, potrivit Digi24 . În centrul tensiunilor se află semnalele venite dinspre președintele american Donald Trump înaintea summitului NATO de la Ankara (7–8 iulie), interpretate ca o deschidere către Ankara. Trump a sugerat public că ar putea lua o decizie „care îi va face (pe turci) foarte fericiți”, în contextul discuțiilor despre relația SUA–Turcia și cooperarea militară. Pe fond, miza este dacă SUA ar putea redeschide calea pentru ca Turcia să achiziționeze avionul de vânătoare F-35, după ce Ankara a fost exclusă din program în 2019, ca urmare a achiziției sistemului rusesc de apărare antiaeriană S-400, considerat de Washington un risc pentru protecția tehnologiei sensibile a aeronavei. Ce se mișcă deja: motoare americane pentru KAAN Reuters a relatat că administrația Trump a notificat Congresul cu privire la intenția de a aproba vânzarea de motoare americane în valoare de 613 milioane de euro pentru KAAN, avionul de vânătoare de generația a cincea pe care Turcia îl dezvoltă în prezent. În articol se precizează că această vânzare ar urma, probabil, să meargă mai departe, chiar dacă dosarul F-35 rămâne disputat politic. De ce se opun Grecia și Israel Grecia și Israel se opun de mai mult timp unei eventuale achiziții de F-35 de către Turcia, argumentând că ar diminua avantajul lor tehnologic și ar afecta echilibrul militar din regiune. În timp ce Grecia a comandat F-35, Israelul operează o versiune modificată a aeronavei, folosită în lupte în Liban, Siria și Iran, potrivit informațiilor citate. Într-un interviu pentru Euractiv, ambasadorul Israelului în Grecia, Noam Katz, a invocat comportamentul „ostil” al Turciei în regiune ca motiv pentru care SUA ar trebui să respingă cererea Ankarei de a reveni în programul F-35. „Americanii vor decide, iar America are propriile interese. Israelul consideră că, în acest moment, aprovizionarea Turciei cu aceste aeronave nu este ceva dezirabil în regiunea noastră.” Separat, fostul premier grec Alexis Tsipras a cerut, într-o întâlnire cu ambasadorul SUA la Atena, Kimberly Ann Guilfoyle, oprirea vânzării de echipamente militare americane suplimentare către Turcia, inclusiv F-35, și presiuni asupra Ankarei pentru respectarea dreptului internațional înaintea summitului NATO. Blocajul din Congres și condiția S-400 În SUA, congresmena democrată Dina Titus strânge semnături pentru o scrisoare care îndeamnă Congresul să blocheze orice vânzare de F-35 către Turcia. Un ofițer regional de informații citat de Euractiv susține că „vânzarea F-35 nu este o afacere încheiată”. Potrivit aceleiași surse, orice progres pe F-35 ar putea depinde de un acord prin care Turcia să vândă sistemul S-400 unei țări terțe, în loc să îl returneze Rusiei; Coreea de Sud este menționată ca posibilă destinație. Componenta industrială: temeri legate de tehnologie Surse din domeniul securității israeliene citate în material afirmă că anumite componente ale programului F-35 sunt fabricate sau dezvoltate de companii israeliene, inclusiv aripile exterioare și sistemul de afișare montat pe cască, dezvoltat de compania israeliană de apărare Elbit . În acest context, Tel Aviv nu ar privi favorabil ca astfel de componente să ajungă într-un avion de vânătoare turcesc. Ce urmează Pe termen scurt, punctul de inflexiune este summitul NATO de la Ankara (7–8 iulie) și semnalele politice pe care le va transmite Washingtonul. Din informațiile prezentate, aprobarea motoarelor pentru KAAN pare mai probabilă, în timp ce dosarul F-35 rămâne condiționat de ecuația S-400 și de opoziția din Congres, pe fondul presiunilor venite din Grecia și Israel. [...]
Disputa privind controlul asupra orașului Kostiantinivka ridică miza războiului informațional în estul Ucrainei, într-un moment în care Kievul încearcă să contracareze public afirmațiile Moscovei despre câștiguri teritoriale, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins declarația președintelui rus Vladimir Putin, care susținuse că orașul Kostiantinivka din regiunea Donețk ar fi trecut sub control rus. Zelenski a calificat afirmația drept „o minciună” menită să atragă atenția presei, relatare atribuită de Digi24 publicației Kyiv Independent. Într-o convorbire telefonică cu cancelarul german Friedrich Merz, desfășurată sâmbătă, 4 iulie, Zelenski a spus că informația nu este adevărată și a ironizat situația, sugerând că, dacă orașul ar fi într-adevăr controlat de Rusia, Putin „n-ar avea nicio problemă” să se întâlnească acolo cu el pentru a găsi o soluție diplomatică de încheiere a războiului. Ce spun armata ucraineană și partea rusă Maiorul Andrii Kovalev, purtător de cuvânt al Statului Major General, a declarat pentru Ukrainska Pravda că grupuri de infanterie ruse au pătruns în oraș și că situația este dificilă, însă Kostiantinivka ar rămâne sub controlul Forțelor Armate Ucrainene. Acesta a mai spus că trupele ucrainene își mențin pozițiile pe anumite linii, apără orașul și împrejurimile și desfășoară operațiuni de combatere a sabotajului. Kovalev a mai afirmat că, pe 3 iulie, au avut loc 11 atacuri în direcția menționată, fără succes, și a acuzat Rusia că răspândește „dezinformări flagrante și știri false” inclusiv prin oficiali de rang înalt. De partea rusă, generalul Valeri Gherasimov , șeful Statului Major General al Rusiei, a susținut, de asemenea, că orașul a trecut sub controlul Rusiei. El a descris Kostiantinivka, care avea odinioară 67.000 de locuitori, drept „unul dintre principalele noduri defensive” din zona fortificată Sloviansk–Kramatorsk–Kostiantinivka. De ce contează Kostiantinivka Orașul este parte a așa-numitei „centuri de fortărețe”, prezentată ca principala barieră în calea obiectivului Moscovei de a cuceri întregul Donbas. Potrivit informațiilor din articol, zona este scena unor lupte intense, iar forțele ruse ar fi intrat în Kostiantinivka luna trecută. La începutul lunii iunie, comanda Corpului 19 de Armată, responsabilă de apărarea orașului, declara că peste o sută de soldați ruși se aflau în zona urbană. Informațiile din sursă nu oferă o confirmare independentă a controlului efectiv asupra întregului oraș, iar evaluările părților rămân contradictorii. [...]
Maroc s-a calificat în sferturile Cupei Mondiale după un 3-0 cu Canada , potrivit news.ro , într-un meci decis la Houston de dubla lui Azzedine Ounahi și de golul marcat pe final de Rahimi. Canada a început mai bine și a avut două ocazii importante în primele 10 minute: Bono a respins centrarea lui Jonathan David (min. 6), iar Oluwaseyi a rămas singur cu portarul marocan, fără să finalizeze (min. 10). Marocul a fost nevoit să schimbe devreme, după accidentarea lui Saibari (min. 22), iar portarul canadian Crepeau a intervenit la șutul lui Rahimi (min. 29). După pauză, Marocul a deschis scorul în minutul 50, când Hakimi a executat o lovitură liberă pe jos, iar Ounahi a finalizat cu un șut plasat. În minutul 80, Bono a scos șutul lui Buchanan, însă două minute mai târziu Ounahi a făcut 2-0, după o pasă a lui Brahim Diaz. Rahimi a lovit bara în minutul 85, dar a închis tabela în minutul 90+8, stabilind scorul final, 3-0. Ce urmează În sferturi, Marocul va întâlni câștigătoarea partidei dintre Franța și Paraguay, conform aceleiași surse. [...]
Ucraina revendică distrugerea unui MiG-29 rus în Crimeea, într-un atac cu drone care ar ridica costurile operaționale ale aviației ruse în peninsulă , potrivit Digi24 . Direcția Generală de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei (HUR) susține că a lovit aerodromul Belbek din Crimeea în noaptea de 25 spre 26 iunie 2026, folosind o dronă, și că a distrus un avion de vânătoare MiG-29, precum și o rampă de lansare de la baza respectivă. Informațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Ukrinform , care notează că filmarea ar fi fost publicată pe Facebook abia acum. Pe lângă aeronava MiG-29, forțele speciale ale HUR ar fi incendiat și o platformă de lansare de pe aerodrom, în momentul în care vehiculul „asigura întreținerea unui avion de luptă”, conform relatării. Digi24 menționează că pierderile ruse estimate „ar putea ajunge la zeci de milioane de dolari” (aprox. zeci de milioane de lei), fără a indica o evaluare detaliată sau o confirmare independentă. De ce contează: presiune pe infrastructura aeriană din Crimeea Atacul descris indică o continuare a loviturilor cu drone asupra infrastructurii militare din Crimeea, cu potențial de a afecta disponibilitatea aeronavelor și ritmul operațiunilor aeriene ruse în zonă, prin avarierea sau distrugerea atât a aparatelor, cât și a echipamentelor de sprijin la sol. În același context, Ukrinform este citată cu un alt episod: Serviciul de Securitate al Ucrainei ar fi atacat cu drone aerodromurile militare Saki și Hvardiiske din Crimeea, unde ar fi fost lovite șapte hangare folosite pentru depozitarea echipamentelor aeronautice. Potrivit aceleiași relatări, „cel puțin șapte aeronave” ar fi fost distruse sau avariate, inclusiv avioane de tip Su-30SM, Su-30 și Su-24, însă informația este prezentată ca una preliminară. [...]
