Știri
Știri din categoria Externe
Apelul lui Donald Trump pentru trimiterea unor forțe militare internaționale care să securizeze Strâmtoarea Ormuz este primit cu reticență sau refuz de mai mulți aliați ai SUA, inclusiv din Europa și din regiunea Indo-Pacific. Informația este relatată de Biziday, care citează reacțiile oficiale ale mai multor guverne după solicitarea Washingtonului.
Președintele american avertizase anterior că „viitorul NATO ar putea fi foarte rău” dacă aliații nu contribuie la redeschiderea acestei rute maritime strategice, blocată în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că securizarea Strâmtorii Ormuz nu intră în mod direct în atribuțiile NATO, subliniind că nu există state membre ale alianței în acea zonă.
Totuși, statele Uniunii Europene urmează să discute ce măsuri pot lua pentru menținerea deschisă a rutei maritime, având în vedere importanța acesteia pentru aprovizionarea cu energie a Europei.
Mai multe state europene s-au arătat reticente față de ideea unei intervenții navale directe:
Nici aliații SUA din regiunea Asia-Pacific nu s-au arătat dispuși să participe la operațiuni militare în zonă.
Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă, iar blocada instituită de Iran a dus deja la creșterea prețului petrolului la aproximativ 105 dolari pe baril, cu circa 45% peste nivelul de la începutul conflictului.
Trump a sugerat că aproximativ șapte state ar trebui să participe la operațiunea de securizare, menționând în special țări care depind puternic de petrolul din Golf, precum Japonia, Coreea de Sud sau Marea Britanie.
În același timp, liderul american a cerut și implicarea Chinei, avertizând că ar putea amâna o întâlnire planificată cu președintele Xi Jinping dacă Beijingul nu contribuie la redeschiderea rutei maritime.
Recomandate
Germania încearcă să reducă riscul unei rupturi operaționale în NATO prin reafirmarea cooperării militare cu SUA, în contextul în care Donald Trump a vorbit despre o posibilă reducere a trupelor americane staționate pe teritoriul german, potrivit Mediafax . Cancelarul Friedrich Merz a susținut, într-un discurs la o școală militară din Munster, că activitatea comună cu Statele Unite și aliații NATO se desfășoară „cot la cot”, „în beneficiul nostru reciproc” și în cadrul „unui parteneriat transatlantic profund”. „Lucrăm aici și în alte locații cheie din Germania, alături de Statele Unite și aliații noștri NATO. Această activitate se desfășoară cot la cot, în beneficiul nostru reciproc și în cadrul unui parteneriat transatlantic profund.” Merz a mai spus că Berlinul este „în contact strâns și de încredere” cu partenerii, „inclusiv, și în special” cu Washingtonul, fiind citat de Politico. În același mesaj, cancelarul a legat consolidarea capabilităților de apărare ale Germaniei de obiectivul unui „parteneriat transatlantic reînnoit” și de menținerea unei „busole” orientate către „un NATO puternic” și un parteneriat „fiabil”. Miza operațională: prezența americană din Germania Germania găzduiește aproximativ 36.000 de soldați americani, în baze strategice precum baza aeriană Ramstein, descrisă ca având un rol esențial în apărarea Europei și în operațiunile militare globale ale SUA. Pe acest fundal, Donald Trump a transmis miercuri că Statele Unite „analizează și examinează” posibilitatea reducerii efectivelor din Germania și că o decizie va fi luată „foarte curând”. Declarația a venit după ce Merz a afirmat că iranienii sunt mai puternici decât se estima și că SUA nu au o strategie convingătoare în negocierile de pace cu Teheranul. [...]
Convorbirile Trump–Putin ridică semne de întrebare pentru UE, pe fondul incertitudinilor despre Ucraina și postura SUA în Europa , iar Bruxellesul încearcă să limiteze riscul ca deciziile de securitate să fie repoziționate fără coordonare transatlantică, potrivit Agerpres . Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas , a declarat joi că discuțiile telefonice dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin „lasă fără răspuns numeroase întrebări”. Kallas a făcut declarațiile la Kuressaare (Estonia), unde participă la reuniunea miniștrilor de externe din țările nordice și baltice (formatul NB8). Contextul imediat este legat de Ucraina: liderul de la Casa Albă a anunțat miercuri că a discutat cu Putin despre o posibilă încetare a focului. Kallas a indicat că nelămuririle sunt amplificate de poziționări publice ale Rusiei în raport cu Iranul. „Evident, când vedem aceste convorbiri între președintele Trump și președintele Putin, atunci întotdeauna, știți, există o mulțime de întrebări fără răspuns, ținând cont că Rusia laudă în mod deschis lupta eroică pe care Iranul o duce împotriva Americii.” Bruxellesul apără prezența militară americană în Europa de Est În paralel, Uniunea Europeană a transmis joi că prezența trupelor americane în Europa de Est este „în interesul” Statelor Unite, ca reacție la declarații ale lui Donald Trump privind o posibilă reducere a forțelor armate în Germania. Anitta Hipper , purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene pentru afaceri externe, a susținut că desfășurarea trupelor americane în Europa servește și intereselor SUA în acțiunea lor globală. „Desfășurarea trupelor americane în Europa servește în egală măsură intereselor SUA în cadrul acțiunii lor la scară mondială.” [...]
Escaladarea tensiunilor în jurul Strâmtorii Ormuz riscă să amplifice presiunea pe piața petrolului , după ce Iranul a transmis un avertisment direct forțelor navale americane care operează în apropierea porturilor iraniene, în contextul unei blocade impuse de SUA, potrivit Economica . Comandantul Marinei iraniene, Shahram Irani, a declarat că, dacă forțele US Navy „se apropie și mai mult”, Iranul va lua „măsuri operaționale fără întârziere”, afirmație preluată de postul Press TV , aliniat regimului de la Teheran. Irani a mai spus că Republica islamică va înfrunta „în curând” inamicul cu o armă „de care acesta se teme profund”, fără să precizeze despre ce tip de armă este vorba, relatează Agerpres. Blocada SUA: 42 de nave redirecționate, 69 de milioane de barili blocați În pofida armistițiului aflat în vigoare între SUA și Iran, Statele Unite susțin că au oprit 42 de nave de la instituirea blocadei asupra porturilor iraniene. Potrivit agenției Xinhua, comandantul Comandamentului Central al SUA (Centcom), amiralul Brad Cooper, a anunțat pe rețeaua X redirecționarea „cu succes” a celei de-a 42-a nave comerciale care ar fi încercat să încalce blocada. Cooper a indicat că cele 42 de petroliere blocate ca urmare a embargoului transportau aproximativ 69 de milioane de barili de petrol, echivalentul unor venituri potențiale de peste 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei), ceea ce ar afecta suplimentar capacitatea Iranului de a obține profit din exporturile sale de petrol. De ce contează: Ormuz, rută critică pentru petrol și gaz lichefiat Miza economică depășește relația bilaterală: Iranul a făcut Strâmtoarea Ormuz – rută esențială pentru comerțul mondial de petrol și gaz lichefiat – „în esență impracticabilă”, prin amenințarea și atacarea petrolierelor și a navelor-cargo, în timp ce SUA au răspuns prin blocarea accesului către și dinspre porturile iraniene. Blocada americană a intrat în vigoare după ce negocierile dintre Iran și SUA, desfășurate la Islamabad pe 11 și 12 aprilie, nu au dus la un acord, notează Xinhua. În paralel, pe fondul impasului diplomatic, ambele părți își intensifică presiunea, ceea ce menține ridicat riscul de perturbări suplimentare pe lanțurile de aprovizionare cu energie. [...]
Amenințarea lui Donald Trump privind reducerea trupelor SUA din Germania reaprinde riscurile economice locale și pune presiune pe Berlin să-și securizeze rapid „ancora” NATO , în condițiile în care prezența militară americană susține și mii de locuri de muncă și contracte, potrivit Agerpres . Cancelarul german Friedrich Merz a pledat pentru un „parteneriat transatlantic fiabil” și pentru menținerea unei linii bazate pe NATO, fără să răspundă direct amenințărilor președintelui american. Declarațiile au fost făcute la Munster, în vestul Germaniei, în timpul unei vizite la manevre militare. Merz a insistat că armata germană contribuie la construirea unei alianțe „NATO puternice și unite”, inclusiv în „locuri strategice din Germania, alături de Statele Unite”. În paralel, Trump a transmis pe Truth Social că „foarte curând va fi luată o decizie” privind efectivele americane din Germania, după o dispută legată de războiul din Iran. Miza: securitate, dar și locuri de muncă și contracte Germania găzduiește circa 35.000 de soldați americani, iar infrastructura militară americană are o amprentă operațională și economică importantă, inclusiv prin: baza Ramstein , relevantă pentru desfășurările SUA în Orientul Mijlociu; stocarea de arme nucleare la Buchel; Comandamentul SUA pentru Europa și Africa la Stuttgart; poligonul de antrenament de la Grafenwohr (Bavaria); spitalul militar de la Landstuhl. Agerpres notează că, deși prezența americană a fost redusă semnificativ după sfârșitul Războiului Rece, ea rămâne o „piatră de temelie” a politicii de securitate germane, mai ales pe fondul amenințării ruse crescânde după invazia din Ucraina. În același timp, această prezență înseamnă mii de locuri de muncă și contracte pentru o economie germană aflată în dificultate. Contextul politic al disputei Tensiunile au escaladat după ce Merz l-a criticat pe Trump, afirmând că „americanii nu au în mod vizibil nicio strategie” în Iran și că Teheranul „umilește” principala putere mondială. Trump mai amenințase în 2020, în primul său mandat, cu reducerea efectivelor la 25.000, invocând nivelul cheltuielilor militare ale Germaniei, însă planul nu a fost dus la capăt de administrația Joe Biden după schimbarea de la Casa Albă. [...]
Uniunea Europeană a oprit finanțarea pentru Serbia , după ce a constatat un regres al independenței justiției, o decizie care poate bloca accesul Belgradului la bani europeni exact în perioada în care țara negociază aderarea, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut la conferința de la Fribourg de comisarul european pentru extindere, Marta Koss , care a precizat că plățile sunt suspendate în cadrul planului de dezvoltare. Măsura este legată de „regresul înregistrat de sistemul judiciar al țării”. „Până când această situație nu va fi remediată, țara nu va putea primi sprijin financiar din partea UE.” Koss a adăugat că Serbia nu poate „sta pe două scaune în același timp” atunci când se află în pragul aderării la Uniunea Europeană. Ce înseamnă decizia: presiune financiară legată de statul de drept Serbia nu este membră a UE, însă negociază aderarea din 2014 și, conform informațiilor din articol, are dreptul să primească granturi pentru realizarea reformelor juridice. Suspendarea plăților mută presiunea de pe planul politic pe unul direct financiar: fără deblocarea situației din justiție, finanțarea rămâne oprită. În contextul războiului din Ucraina, președintele Aleksandar Vučić încearcă să mențină un echilibru între parcursul de integrare europeană (care vine cu finanțare de la Bruxelles) și păstrarea legăturilor cu Rusia, împotriva căreia Serbia nu a impus sancțiuni, mai notează materialul. Context: avertismente anterioare și miza banilor Pe 10 aprilie, Politico relata că UE ar putea priva Serbia de finanțare de până la 1,5 miliarde de euro, invocând regresul proceselor democratice și legăturile strânse cu Moscova. Tot atunci, Marta Koss a indicat o listă de îngrijorări, de la legi care ar submina independența justiției până la represiuni împotriva protestatarilor și amestec în mass-media independentă. Potrivit Digi24, în perioada 2021–2024 UE a alocat Serbiei peste 586 de milioane de euro sub formă de granturi nerambursabile. De asemenea, guvernul sârb a informat că, din 2000, țara a primit de la Europa peste 7 miliarde de euro sub formă de finanțare și investiții. Un episod separat care a amplificat tensiunile Articolul mai menționează că, pe fondul nemulțumirii europene față de Belgrad, Serbia i-a eliberat pe 27 aprilie un pașaport lui Jakub Zakriev, nepotul liderului cecen Ramzan Kadyrov, printr-o procedură specială. Nu este clar pentru ce merite a primit cetățenia, iar guvernul sârb a anulat-o a doua zi, după reacții în mass-media, invocând că acesta „poate fi considerat o potențială amenințare la adresa securității naționale”. Ce urmează Conform declarațiilor comisarului european citate în material, reluarea sprijinului financiar depinde de remedierea problemelor semnalate în zona justiției. În lipsa unor pași care să răspundă acestor critici, Serbia riscă să rămână fără acces la finanțarea europeană asociată parcursului de aderare. [...]
Documente depuse în instanță pun sub semnul întrebării cine a tras glonțul care a lovit un ofițer Secret Service în incidentul armat de la dineul corespondenților de la Casa Albă , unde autoritățile americane au susținut inițial că suspectul ar fi tras asupra agentului în timp ce încerca să-l asasineze pe Donald Trump, potrivit Digi24 . Moțiunea de arestare preventivă depusă miercuri în cazul suspectului Cole Tomas Allen (31 de ani) descrie că acesta ar fi tras cu o pușcă „în direcția scărilor” care duceau spre sala de bal unde se aflau Trump, oficiali ai administrației și reprezentanți ai presei. Totuși, documentul nu afirmă că Allen ar fi țintit sau ar fi tras în ofițerul Secret Service despre care autoritățile au spus că a fost împușcat în piept, fiind protejat de vestă antiglonț. În același document, procurorii menționează că un ofițer a tras de cinci ori, dar nu precizează dacă acel ofițer sau altcineva a fost împușcat. În plus, moțiunea notează că un cartuș folosit a fost găsit în pușca suspectului. Diferențe între versiunea inițială și ce apare în actele depuse Elementul care schimbă lectura incidentului este contrastul dintre declarațiile publice inițiale și formulările din documentele judiciare. Procurorul general interimar Todd Blanche a spus anterior că, în opinia sa, focuri trase din pușca lui Allen l-au lovit pe ofițer, poziție pe care a repetat-o ulterior, adăugând însă că „încă analizăm acest aspect”. De cealaltă parte, Jeanine Pirro, procurorul american pentru Districtul Columbia, a declarat la câteva ore după incident că suspectul va fi acuzat de „agresiune asupra unui ofițer federal folosind o armă periculoasă”, acuzație care, potrivit relatării, nu se regăsește în capetele de acuzare formulate până acum. Procurorii l-au acuzat pe Allen de tentativă de asasinare a președintelui american, iar Pirro a indicat că ar putea urma acuzații suplimentare. Ce indică imaginile și ce rămâne neclar Relatarea guvernului a fost pusă la îndoială și de înregistrări de pe camere de supraveghere obținute de Washington Post, care, potrivit materialului citat, nu ar arăta că Allen ar fi tras cu arma. Investigația ziarului ar fi concluzionat că un ofițer a tras cu pistolul de mai multe ori asupra suspectului în timp ce acesta trecea în fugă prin punctul de control al hotelului Washington Hilton, iar în acele secunde alți membri ai securității ar fi putut ajunge în linia de foc. O declarație sub jurământ depusă anterior (luni) menționează împușcarea unui ofițer Secret Service identificat cu inițialele „V.G.”, dar nu precizează cine a tras. În aceeași declarație se arată că ofițerii Secret Service „au auzit un foc de armă puternic”, că V.G. a fost împușcat o dată și că acesta a tras de mai multe ori asupra lui Allen, care nu a fost rănit, ci a căzut la pământ. Serviciul Secret și Departamentul de Justiție nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii, iar un oficial al Casei Albe a direcționat întrebările către forțele de ordine, conform relatării. [...]
