Știri
Știri din categoria Externe
Apelul lui Donald Trump pentru trimiterea unor forțe militare internaționale care să securizeze Strâmtoarea Ormuz este primit cu reticență sau refuz de mai mulți aliați ai SUA, inclusiv din Europa și din regiunea Indo-Pacific. Informația este relatată de Biziday, care citează reacțiile oficiale ale mai multor guverne după solicitarea Washingtonului.
Președintele american avertizase anterior că „viitorul NATO ar putea fi foarte rău” dacă aliații nu contribuie la redeschiderea acestei rute maritime strategice, blocată în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că securizarea Strâmtorii Ormuz nu intră în mod direct în atribuțiile NATO, subliniind că nu există state membre ale alianței în acea zonă.
Totuși, statele Uniunii Europene urmează să discute ce măsuri pot lua pentru menținerea deschisă a rutei maritime, având în vedere importanța acesteia pentru aprovizionarea cu energie a Europei.
Mai multe state europene s-au arătat reticente față de ideea unei intervenții navale directe:
Nici aliații SUA din regiunea Asia-Pacific nu s-au arătat dispuși să participe la operațiuni militare în zonă.
Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă, iar blocada instituită de Iran a dus deja la creșterea prețului petrolului la aproximativ 105 dolari pe baril, cu circa 45% peste nivelul de la începutul conflictului.
Trump a sugerat că aproximativ șapte state ar trebui să participe la operațiunea de securizare, menționând în special țări care depind puternic de petrolul din Golf, precum Japonia, Coreea de Sud sau Marea Britanie.
În același timp, liderul american a cerut și implicarea Chinei, avertizând că ar putea amâna o întâlnire planificată cu președintele Xi Jinping dacă Beijingul nu contribuie la redeschiderea rutei maritime.
Recomandate
Volodimir Zelenski susține că lipsa licențelor Patriot a blocat producția în Ucraina , ceea ce ar fi putut reduce dependența Europei de livrări limitate de rachete, potrivit Adevărul . Mesajul, transmis sâmbătă din Serbia, pune accentul pe un obstacol de reglementare și industrie de apărare: drepturile de producție (licențele) pentru un sistem american-cheie. Zelenski a afirmat că Ucraina ar fi putut produce deja sisteme Patriot „pentru toată lumea” dacă ar fi primit licențele necesare din partea SUA și a partenerilor europeni cu 3-4 ani în urmă. În lipsa acestora, Kievul rămâne dependent de livrări lunare, despre care spune că există prin acorduri, dar „cantitățile nu sunt suficiente”. De ce contează: licențele, un blocaj de reglementare cu efect direct în teren În logica prezentată de președintele ucrainean, problema nu ține doar de finanțare sau de capacități industriale, ci de aprobări și drepturi de producție care întârzie extinderea rapidă a ofertei. Zelenski a descris situația ca pe o întârziere birocratică („suntem ocupați cu hârtiile”), insistând că nu e vorba de formalități fără consecințe, ci de muniție reală. Ce spune Zelenski despre livrări și cine poate ajuta în Europa Liderul de la Kiev a indicat Germania și Polonia drept principalii parteneri europeni care pot furniza astfel de rachete, în timp ce țările nordice și Țările de Jos ar sprijini în cantități mai mici. El a mai spus că discută zilnic cu state europene sau din Orientul Mijlociu pentru a obține rachete suplimentare, „în afara pachetului american”. În același timp, Zelenski a evitat să ofere cifre privind volumele livrate, motivând că nu poate detalia aceste informații. Discuția cu Biden și așteptările legate de Trump Zelenski a declarat că a vorbit cu Joe Biden în 2022, „în primul an al războiului”, cerând o licență pentru Patriot, și că a solicitat licențe și altor parteneri europeni în primii ani ai conflictului, pe fondul unei producții pe care o descrie drept „foarte mică”. El a mai afirmat că președintele SUA, Donald Trump, „le va oferi licențele necesare”, fără a prezenta însă un calendar sau detalii despre forma acordurilor. Context: vizita în Serbia și posibile consecințe regionale Zelenski a ajuns în Serbia vineri, 7 august, în prima sa vizită în această țară de la invazia rusă din 2022. Adevărul notează că informația despre caracterul „inedit” al vizitei și despre context este atribuită Agerpres, iar Reuters este citată cu evaluarea că deplasarea ar putea duce „foarte probabil” la deteriorarea relației Serbiei cu Rusia, aliat tradițional și furnizor major de gaz. Potrivit aceleiași relatări, președintele sârb Aleksandr Vucic a spus că discuțiile vizează negocierile de aderare la UE și cooperarea economică și energetică. [...]
Acordul Iran–Oman pentru un nou traseu prin Ormuz riscă să nu deblocheze rapid comerțul cu petrol , deoarece Teheranul condiționează înțelegerea de absența „părților terțe” și susține că factorii de insecuritate rămân, potrivit HotNews . Iranul a anunțat miercuri că a ajuns la un acord cu Sultanatul Oman privind „un nou traseu” pentru tranzitul navelor prin Strâmtoarea Ormuz , după ce „coordonatele geografice” ale rutei au fost aprobate de ambele părți, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al ministerului iranian de externe, Esmail Baghaei, citat de agenția Irna. Oficialul iranian a spus că cele două state lucrează la o „declarație comună”, dar a introdus o condiție explicită: „Părțile terțe să nu vină să împiedice procesul”. De ce contează: Ormuz rămâne blocată, iar riscul operațional persistă De la reluarea ostilităților cu Statele Unite la începutul lunii iulie, Iranul „blochează din nou” Strâmtoarea Ormuz, rută strategică prin care, înainte de război, trecea „o cincime din comerțul mondial cu hidrocarburi”, potrivit aceleiași surse. În acest context, chiar și un acord tehnic cu Omanul nu garantează automat o trecere sigură și predictibilă pentru nave. Baghaei a susținut că, inclusiv în scenariul unui acord, tranzitul nu ar deveni „lipsit de riscuri”, deoarece „factorii care fac ca Strâmtoarea Ormuz să fie nesigură” ar veni „din partea Statelor Unite”. El a invocat blocada navală impusă de Washington ca represalii, precum și „alte acțiuni agresive și amenințătoare” împotriva Iranului și intereselor sale. Negocieri paralele și mesaje contradictorii SUA–Iran Președintele american Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că Teheranul ar dori un acord pentru redeschiderea rutei navale, însă Iranul neagă existența discuțiilor cu Washingtonul și indică drept alternativă o înțelegere cu Omanul. Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat miercuri la Fox News că negocierile cu Iranul au fost dificile și că procesul va fi de durată: „Va fi complicat și va dura mult timp până se va ajunge la un acord”. Totodată, Trump a spus marți că strâmtoarea se va redeschide „foarte curând”, avertizând că, în caz contrar, Iranul ar urma să fie lovit „foarte puternic”, și a indicat că un acord ar putea fi încheiat până joi. Teheranul a negat însă orice discuție cu Washingtonul. (În context, HotNews trimite la un material anterior despre declarațiile lui Trump: HotNews .) Miza imediată: rute, taxe și dreptul mării Iranul nu vizează o revenire la situația de dinainte de război și permite, „deocamdată”, doar o singură rută, de-a lungul coastelor sale. În plus, Teheranul ia în calcul introducerea unor „taxe de serviciu”, idee respinsă de Statele Unite și de alte țări și care, potrivit sursei, contravine dreptului internațional al mării. Pe fondul tensiunilor, instituirea unei rute omaneze în luna iunie a provocat reacția Iranului și a fost urmată de „o serie de atacuri asupra navelor”, ceea ce amplifică incertitudinea pentru operatorii maritimi și pentru lanțurile de aprovizionare cu energie. [...]
Vizita lui Volodimir Zelenski în Serbia testează echilibrul geopolitic al Belgradului între dependența energetică de Rusia și parcursul de aderare la UE, potrivit G4Media . Deplasarea, programată sâmbătă, este prima a președintelui ucrainean în acest stat considerat aliat tradițional al Moscovei de la începutul invaziei ruse din 2022. Informația a fost confirmată pentru AFP de un înalt responsabil ucrainean, sub protecția anonimatului. Miza, în lectura Kievului, este una politică: apropierea Serbiei de pozițiile occidentale și reducerea influenței ruse în regiune. „Trebuie să-i despărțim pe sârbi de tabăra rusă”, a declarat responsabilul ucrainean pentru AFP. Același oficial a descris vizita drept „o palmă pentru ruși” și a susținut că deplasarea ar transmite mesajul că Serbia nu mai poate fi tratată ca „domeniu rezervat al Rusiei”. De ce contează: Serbia între gazul rusesc și presiunea europeană Serbia se numără printre puținele țări care nu au adoptat sancțiuni împotriva Rusiei după invazia din 2022, iar Belgradul „depinde foarte mult de Moscova pentru aprovizionarea sa cu gaz”, notează publicația. În același timp, Serbia este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce o obligă să mențină un „echilibru fragil” între Bruxelles și Moscova. În acest context, vizita lui Zelenski are potențialul de a complica și mai mult poziționarea publică a autorităților sârbe, într-un moment în care relația cu Rusia rămâne relevantă inclusiv prin prisma energiei. Context: întâlniri Vucic–Putin și gesturi limitate către Ucraina G4Media amintește că președintele sârb Aleksandar Vucic s-a întâlnit în mai 2025 cu Vladimir Putin la Moscova, într-o perioadă în care majoritatea liderilor europeni evită astfel de vizite după declanșarea războiului. Ulterior, Vucic a mers în Ucraina la un summit regional, prima sa vizită acolo de la începutul conflictului, dar a refuzat să semneze declarația comună care condamna „războiul de agresiune brutal purtat de Rusia împotriva Ucrainei”. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, nu sunt prezentate detalii despre agenda vizitei sau eventuale acorduri. Semnalul principal rămâne unul politic: Kievul încearcă să deschidă un canal direct într-o capitală care a evitat până acum o aliniere fermă la sancțiunile occidentale împotriva Rusiei. [...]
SUA acuză China că folosește pretexte de mediu pentru a restricționa pescuitul filipinez în jurul recifului Scarborough, într-o dispută care riscă să amplifice tensiunile într-un coridor maritim prin care trec anual bunuri de peste 3.000 de miliarde de dolari, potrivit Al Jazeera . Departamentul de Stat al SUA a transmis sâmbătă că Beijingul ar încerca să le refuze pescarilor filipinezi accesul la zona din jurul recifului Scarborough, în apropiere de insula Luzon. Washingtonul respinge, totodată, afirmația Chinei că aria ar constitui o „rezervație naturală”, pe care o descrie drept o încercare de a-și avansa ambițiile teritoriale. În declarația citată, SUA susțin că „rezervația naturală națională” invocată de China ar fi un instrument „destabilizator” folosit pentru a bloca accesul la „terenul tradițional de pescuit” al filipinezilor și pentru a împinge revendicări maritime „extinse”, prin „pretexte de mediu și legale îndoielnice”, sprijinite de coerciție. De ce contează: presiune pe accesul la resurse și pe un culoar comercial major Disputa are o componentă economică directă prin accesul la resursele de pescuit, dar și una sistemică: Marea Chinei de Sud este o rută comercială globală, iar în zonă tranzitează anual bunuri în valoare de peste 3.000 de miliarde de dolari, notează publicația. În acest context, orice escaladare poate crește riscurile operaționale pentru transportul maritim și poate alimenta volatilitatea regională. Context: incidente recente și arbitrajul de la Haga În ultimele săptămâni, tensiunile au crescut după ce nave chineze au folosit tunuri cu apă împotriva unor ambarcațiuni filipineze în apropiere de Scarborough Shoal, potrivit relatării. Zona este revendicată de China și Filipine într-un litigiu vechi de decenii. Filipine a dus cazul la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga , care a respins în mare parte revendicările ample ale Chinei ca fiind neconforme cu dreptul maritim internațional, însă Beijingul a refuzat să participe la procedură și își susține poziția prin așa-numita „ linie cu nouă liniuțe ”, care acoperă o mare parte din Marea Chinei de Sud. Ce urmează: sprijin american pentru Manila și risc de escaladare Declarația SUA se încheie cu reafirmarea sprijinului pentru Filipine și pentru un „Indo-Pacific liber și deschis”. În paralel, Washingtonul continuă să se implice în regiune alături de aliați, inclusiv prin operațiuni militare comune, pe fondul unei Chine descrise ca tot mai asertive, inclusiv prin construirea de insule artificiale și interceptarea pescarilor filipinezi în apele disputate. [...]
Turcia a început să încetinească tranzitul navelor comerciale spre Marea Neagră , după o creștere a atacurilor asupra transportului maritim, potrivit Kyiv Post . Măsura ridică riscuri operaționale pentru exporturile de petrol și cereale din regiune și adaugă presiune pe rutele care depind de strâmtorile turcești. Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan , a cerut Rusiei și Ucrainei să aplice un moratoriu reciproc privind atacurile asupra navelor comerciale în Marea Neagră, avertizând că escaladarea amenință tot mai mult transportul internațional. Declarațiile sale sunt atribuite de publicație ziarului Le Temps . „Conflictul s-a extins la întreaga Mare Neagră. La început au vizat porturi și nave de război. Acum atacă toate navele comerciale fără excepție”, a spus Fidan, potrivit Le Temps. „Sunt lovite și nave care aparțin turcilor sau care arborează pavilion turc.” Ce înseamnă restricțiile: întârzieri la Dardanele și incertitudine pentru destinații După aceste declarații, Turcia a început să restricționeze mișcarea navelor comerciale care se îndreaptă spre Marea Neagră. Potrivit Bloomberg , Direcția Generală pentru Siguranța de Coastă din Turcia a informat mai multe nave cu destinația portul rusesc Novorossiysk că fie reține permisele de tranzit, fie prelungește procesarea cererilor de trecere prin strâmtoarea Dardanele . Novorossiysk este prezentat ca un nod major pentru exporturile rusești de petrol și cereale, însă unele nave ar fi fost avertizate că restricțiile ar putea viza și vasele care se îndreaptă spre porturi ucrainene. Autoritățile turce nu au oferit, potrivit materialului, o explicație oficială pentru întârzieri. Contextul escaladării: atacuri asupra navelor și efecte în lanț asupra porturilor Kyiv Post leagă decizia Turciei de intensificarea „războiului maritim” din zonă. La începutul săptămânii, Ministerul turc de Externe a raportat că mai mulți membri ai echipajelor turce au fost răniți în urma unor atacuri cu drone asupra a două nave turcești din regiune. Publicația mai notează că, în iulie, Ucraina a înregistrat 35 de atacuri rusești asupra navelor aflate în port, 22 de atacuri asupra navelor aflate pe mare și 67 de lovituri asupra infrastructurii portuare. În același timp, bombardamentele ar fi determinat armatori să suspende cursele către Odesa, lăsând porturile goale pentru aproape două săptămâni, în vârful sezonului de recoltare. Legătura cu piața energiei: presiune pe fluxurile prin Novorossiysk Restricțiile turcești vin la câteva zile după ce SUA ar fi intervenit pentru a limita riscurile asupra piețelor globale de energie, în contextul tensiunilor din Marea Neagră. Kyiv Post scrie că, în urma unui lobby intens din partea Chevron și a administrației Trump, Ucraina a acceptat recent să nu mai vizeze petrolierele non-ruse și infrastructura maritimă din apropierea terminalului Caspian Pipeline Consortium (CPC) din Novorossiysk. Acordul ar fi fost negociat după atacuri cu drone ucrainene care, în iulie, au perturbat încărcările de țiței la terminalul CPC, descris ca gestionând aproximativ 2% din oferta zilnică globală de țiței. Înțelegerea prevede că navele nu vor fi țintite de Kiev dacă nu sunt deținute de Rusia, nu transportă marfă rusească și nu intră sub incidența sancțiunilor ucrainene. În lipsa unor explicații oficiale de la Ankara privind întârzierile, rămâne neclar cât vor dura restricțiile și cât de larg vor fi aplicate, inclusiv pentru navele care se îndreaptă spre porturi ucrainene. Pentru operatori și comercianți, semnalul imediat este creșterea incertitudinii pe o rută critică pentru exporturile de energie și agricole din bazinul Mării Negre. [...]
Atacul cu rachete asupra Odesei a lovit din nou infrastructura urbană și portuară, amplificând riscurile pentru activitatea economică locală și pentru transportul maritim din zonă , potrivit HotNews , care citează autorități ucrainene. Bombardamentele nocturne lansate de Rusia în Odesa au rănit cel puțin șase persoane și au provocat distrugeri în mai multe cartiere. Loviturile din noaptea de sâmbătă spre duminică au avariat clădiri rezidențiale, iar în urma exploziilor mai multe mașini au fost cuprinse de flăcări, conform declarațiilor lui Sehrii Lisak, șeful Administrației Militare a orașului Odesa. Echipajele de urgență au intervenit la fața locului pentru a acorda asistență răniților. Autoritățile au avertizat că numărul persoanelor afectate ar putea crește. De ce contează: presiune suplimentară pe un oraș-port cheie Odesa, oraș-port la Marea Neagră, rămâne o țintă constantă a atacurilor rusești, intensificate în această vară din cauza apropierii de Crimeea ocupată și a sezonului turistic. În acest context, atacurile au vizat și infrastructura portuară, fiind raportate avarii la zeci de nave civile și victime. Ce se știe despre desfășurarea atacului Potrivit informațiilor citate, Forțele Aeriene ale Ucrainei au emis o alertă în jurul orei 3:30 dimineața, iar exploziile s-au auzit la scurt timp după avertisment. Ulterior, autoritățile au raportat noi valuri de atacuri cu rachete pe parcursul nopții. Serviciul de Urgență din Ucraina a publicat imagini cu urmările atacului, care arată clădiri avariate și incendii la autoturisme. [...]
