Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump avertizează că NATO ar putea avea un viitor „foarte rău” dacă aliații nu sprijină SUA în securizarea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic prin care trece aproximativ o cincime din petrolul transportat la nivel global. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat Financial Times și este relatată de Știrile ProTV.
Președintele american a cerut țărilor NATO să contribuie la protejarea acestei rute maritime esențiale, afectată de tensiunile din Golf generate de conflictul cu Iranul.
Trump a declarat că statele care depind de Strâmtoarea Ormuz pentru aprovizionarea cu energie ar trebui să participe la operațiunile de securizare a zonei.
„Este firesc ca cei care beneficiază de această strâmtoare să ajute pentru a se asigura că nu se întâmplă nimic rău acolo”, a spus liderul american.
Întrebat ce tip de sprijin ar trebui oferit, Trump a precizat că este nevoie de „orice este necesar”, inclusiv nave de deminare sau alte resurse militare.
Președintele SUA a criticat și lipsa unui sprijin imediat din partea unor aliați europeni, în special Marea Britanie. El a spus că Londra a promis trimiterea unor nave militare doar după ce operațiunile americane au redus riscurile din regiune.
Trump a afirmat că NATO funcționează uneori „ca o stradă cu sens unic”, sugerând că Statele Unite oferă sprijin militar aliaților fără a primi întotdeauna același nivel de implicare.
În același interviu, liderul american a cerut și Chinei să contribuie la stabilizarea situației din Golf. Trump a argumentat că Beijingul depinde masiv de petrolul transportat prin Strâmtoarea Ormuz.
„China își ia aproximativ 90% din petrol prin această strâmtoare”, a spus Trump, sugerând că Beijingul ar trebui să participe la eforturile internaționale pentru menținerea securității maritime.
Președintele american a indicat că ar putea chiar amâna un summit planificat cu liderul chinez Xi Jinping dacă nu există claritate privind poziția Chinei în această problemă.
Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul de energie. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă, iar orice blocaj sau atac asupra infrastructurii maritime poate provoca perturbări majore pe piețele energetice.
Declarațiile lui Trump vin într-un moment de tensiuni crescute în regiune, după atacuri și incidente navale asociate conflictului cu Iranul.
Recomandate
Apelul lui Donald Trump pentru trimiterea unor forțe militare internaționale care să securizeze Strâmtoarea Ormuz este primit cu reticență sau refuz de mai mulți aliați ai SUA , inclusiv din Europa și din regiunea Indo-Pacific. Informația este relatată de Biziday , care citează reacțiile oficiale ale mai multor guverne după solicitarea Washingtonului. Președintele american avertizase anterior că „viitorul NATO ar putea fi foarte rău” dacă aliații nu contribuie la redeschiderea acestei rute maritime strategice, blocată în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Reacții rezervate din partea Europei Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a declarat că securizarea Strâmtorii Ormuz nu intră în mod direct în atribuțiile NATO, subliniind că nu există state membre ale alianței în acea zonă . Totuși, statele Uniunii Europene urmează să discute ce măsuri pot lua pentru menținerea deschisă a rutei maritime, având în vedere importanța acesteia pentru aprovizionarea cu energie a Europei. Mai multe state europene s-au arătat reticente față de ideea unei intervenții navale directe: Marea Britanie analizează opțiuni defensive, precum trimiterea de avioane sau drone pentru detectarea minelor maritime, dar premierul Keir Starmer a respins implicarea militară navală directă. Franța a refuzat explicit solicitarea Washingtonului, afirmând că nu dorește escaladarea conflictului, deși portavionul Charles de Gaulle se deplasează spre estul Mediteranei pentru protejarea intereselor europene. Germania a exprimat scepticism cu privire la eficiența extinderii misiunii navale europene în Strâmtoarea Ormuz. Refuz și din partea unor aliați din Pacific Nici aliații SUA din regiunea Asia-Pacific nu s-au arătat dispuși să participe la operațiuni militare în zonă. Japonia a declarat că nu intenționează să trimită nave militare în Orientul Mijlociu în acest moment. Coreea de Sud monitorizează situația și consultă aliații înainte de a lua o decizie. Australia a respins explicit trimiterea de nave în strâmtoare. Importanța strategică a Strâmtorii Ormuz Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă , iar blocada instituită de Iran a dus deja la creșterea prețului petrolului la aproximativ 105 dolari pe baril , cu circa 45% peste nivelul de la începutul conflictului. Trump a sugerat că aproximativ șapte state ar trebui să participe la operațiunea de securizare , menționând în special țări care depind puternic de petrolul din Golf, precum Japonia, Coreea de Sud sau Marea Britanie. În același timp, liderul american a cerut și implicarea Chinei , avertizând că ar putea amâna o întâlnire planificată cu președintele Xi Jinping dacă Beijingul nu contribuie la redeschiderea rutei maritime. [...]
Donald Trump ia în calcul formarea unei „Coaliții Hormuz” și chiar ocuparea terminalului petrolier iranian Kharg Island , într-o încercare de a forța redeschiderea Strâmtorii Ormuz, blocată de Iran în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Informația apare într-o analiză publicată de Axios , care citează oficiali americani și surse diplomatice. Casa Albă încearcă să formeze o coaliție internațională care să escorteze navele comerciale și petrolierele prin strâmtoare, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Planul Washingtonului: „Hormuz Coalition” Potrivit surselor citate, administrația Trump discută cu mai multe state pentru a crea o alianță militară care să securizeze traficul maritim din Golf. Președintele american a cerut explicit sprijinul unor țări precum: China Franța Japonia Coreea de Sud Marea Britanie Washingtonul discută deja cu aproximativ șapte state , însă unele dintre ele au refuzat sau au evitat să se angajeze public în această inițiativă. Oficialii americani spun că misiunea ar putea include: nave militare drone de supraveghere sisteme de comandă și control alte echipamente militare pentru escortarea petrolierelor. Kharg Island – ținta strategică a SUA În paralel, administrația Trump analizează un scenariu mult mai agresiv: ocuparea terminalului petrolier iranian de pe Kharg Island . Această insulă, situată la aproximativ 24 km de coasta Iranului , este extrem de importantă deoarece: gestionează aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului reprezintă principalul hub energetic al regimului de la Teheran. Potrivit unor oficiali americani, controlul asupra insulei ar putea produce un „knockout economic” pentru Iran , deoarece ar bloca aproape complet exporturile sale de petrol. Riscuri majore de escaladare Un astfel de scenariu ar implica trimiterea de trupe americane la sol , ceea ce ar putea declanșa o escaladare majoră a conflictului. Experții avertizează că Iranul ar putea răspunde prin atacuri asupra: infrastructurii petroliere din statele din Golf conductelor energetice regionale facilităților petroliere din Arabia Saudită. Deocamdată, oficialii de la Casa Albă spun că nu a fost luată nicio decizie finală privind Kharg Island. Contextul crizei energetice globale Blocada Iranului asupra Strâmtorii Ormuz afectează aproximativ 20% din transporturile globale de petrol , ceea ce a dus la creșterea prețurilor energiei. Teheranul permite însă petrolierelor care transportă petrol iranian către China să traverseze zona, în timp ce limitează exporturile altor state din Golf. Această situație pune presiune asupra administrației americane, care încearcă să reducă impactul economic al conflictului. [...]
Ministrul de externe al Iranului îl ironizează pe Donald Trump , după ce liderul american a cerut mai multor state să se alăture unei operațiuni pentru menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol. Potrivit Mediafax , șeful diplomației iraniene, Abbas Araqchi , a afirmat că Statele Unite sunt nevoite să „se milogească” de alte state, inclusiv de China, pentru a asigura securitatea acestei căi maritime strategice. Declarația vine după ce Donald Trump a transmis mai multe mesaje publice în care a anunțat că Washingtonul trimite nave de război pentru a menține navigația liberă prin strâmtoare și a cerut altor state să participe la această operațiune. Printre țările invitate să se alăture inițiativei se numără China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie. Reacția dură a Teheranului Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Abbas Araqchi a criticat dur strategia americană din regiune și a susținut că sistemul de securitate promovat de SUA în Orientul Mijlociu s-a dovedit ineficient. Oficialul iranian a declarat că: „umbrela de securitate” creată de Washington ar fi devenit „plină de găuri”; această strategie nu ar fi prevenit tensiunile, ci dimpotrivă ar fi alimentat crizele din regiune; Statele Unite ar fi ajuns în situația de a solicita sprijin internațional pentru a menține deschisă strâmtoarea. Araqchi a făcut apel și la statele din regiune să îndepărteze forțele militare străine de pe teritoriile lor, susținând că principalele preocupări ale acestora ar fi legate de apărarea Israelului. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic global Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului, fiind tranzitată zilnic de o parte semnificativă din exporturile mondiale de energie. Orice blocaj în această zonă ar putea avea efecte majore asupra piețelor energetice și asupra economiei globale. În mesajele sale publice, Donald Trump a insistat că menținerea deschisă a strâmtorii trebuie să fie un efort comun al statelor care depind de această rută pentru aprovizionarea cu petrol. Președintele american a sugerat că aceste țări ar trebui să contribuie direct la securizarea traficului maritim, în timp ce Statele Unite ar urma să ofere sprijin militar și coordonare. Schimbul de declarații dintre Washington și Teheran reflectă tensiunile tot mai mari din regiune, în contextul conflictelor și operațiunilor militare recente din Orientul Mijlociu. [...]
China afirmă că discuțiile cu Statele Unite privind vizita planificată a președintelui Donald Trump la Beijing continuă , după ce liderul american a sugerat că ar putea amâna întâlnirea în contextul tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz. Informația este relatată de presa internațională, citând declarații ale Ministerului de Externe chinez. Trump a încercat în ultimele zile să convingă statele care depind de petrolul din Golful Persic să participe la un efort internațional pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , rută maritimă strategică afectată de conflictul dintre Iran, SUA și Israel. Presiuni asupra statelor dependente de petrolul din Golf Într-un interviu acordat Financial Times , președintele american a declarat că este „firesc” ca țările care beneficiază de transportul petrolului prin această strâmtoare să contribuie la securizarea zonei. El a sugerat că ar prefera să afle poziția Beijingului înainte de a efectua vizita oficială în China și a spus că întâlnirea ar putea fi amânată dacă nu există sprijin pentru redeschiderea rutei maritime. Reacția Beijingului Întrebat despre declarațiile lui Trump, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Lin Jian , a spus că cele două state sunt încă „în comunicare” privind vizita planificată. Oficialul chinez a subliniat că diplomația la nivel de lideri joacă un rol important în relațiile dintre cele două puteri. Vizita lui Donald Trump la Beijing este programată, potrivit Casei Albe, în perioada 31 martie – 2 aprilie . Contextul tensiunilor din Golf Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume, prin care trece aproximativ 20% din petrolul transportat la nivel global . Iranul a blocat parțial traficul în zonă ca reacție la atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra unor obiective militare și nucleare iraniene, ceea ce a generat tensiuni geopolitice și creșteri ale prețului petrolului. În acest context, Washingtonul încearcă să formeze o coaliție internațională pentru securizarea rutei maritime , însă mai mulți aliați ai SUA s-au arătat reticenți sau au refuzat implicarea militară directă. [...]
Israelul afirmă că are pregătite planuri pentru cel puțin încă trei săptămâni de război împotriva Iranului , în timp ce atacurile aeriene continuă, iar conflictul dintre SUA, Israel și Iran intră în a treia săptămână fără perspective clare de încheiere. Informația apare într-o analiză publicată de Reuters , care descrie escaladarea conflictului și efectele asupra piețelor energetice. Potrivit armatei israeliene, există planuri operaționale detaliate pentru următoarele trei săptămâni , dar și scenarii suplimentare pentru o perioadă mai lungă. Autoritățile israeliene susțin că obiectivul este slăbirea capacităților militare ale Iranului, inclusiv infrastructura de rachete balistice și instalațiile nucleare. Atacuri intense și mobilizare militară Israelul a mobilizat peste 110.000 de rezerviști , iar armata spune că are încă mii de ținte militare în Iran. În noaptea precedentă, atacuri aeriene au vizat mai multe orașe, inclusiv: Teheran Shiraz Tabriz Potrivit agenției iraniene Mehr, cel puțin cinci persoane au fost ucise și șapte rănite în urma unor lovituri în provincia Markazi. Au fost raportate pagube inclusiv la clădiri rezidențiale și la o școală. Iranul răspunde cu atacuri în regiune În paralel, Iranul a lansat rachete și drone asupra mai multor ținte regionale. Garda Revoluționară a anunțat atacuri asupra unor zone din Tel Aviv , dar și asupra unor baze militare americane din Orientul Mijlociu. Drone iraniene au lovit infrastructură energetică din Emiratele Arabe Unite, inclusiv o instalație de combustibil din apropierea aeroportului din Dubai, ceea ce a dus la suspendarea temporară a zborurilor . În același timp, operațiunile de încărcare a petrolului au fost suspendate în portul Fujairah , după un atac cu dronă asupra unei instalații petroliere. Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată Conflictul a afectat și transportul global de energie. Strâmtoarea Ormuz , prin care trece aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate din lume , rămâne parțial blocată. Această situație a determinat creșterea prețului petrolului, iar cotația Brent a depășit 104 dolari pe baril , alimentând temeri privind o nouă creștere a inflației globale. Presiuni din partea SUA Președintele american Donald Trump a cerut formarea unei coaliții internaționale pentru securizarea strâmtorii , avertizând că NATO ar putea avea un „viitor foarte rău” dacă aliații nu sprijină Washingtonul. Totuși, unele state au refuzat implicarea militară directă. Japonia a declarat că nu are planuri să trimită nave în zonă, iar Australia a anunțat că va contribui doar cu avioane de supraveghere și sisteme de apărare pentru Emiratele Arabe Unite. În acest context, miniștrii de externe ai Uniunii Europene urmează să discute consolidarea unei misiuni navale existente în Orientul Mijlociu, deși extinderea acesteia la Strâmtoarea Ormuz nu este deocamdată decisă. [...]
Administrația Donald Trump respinge, pentru moment, inițierea negocierilor pentru un armistițiu cu Iranul , în ciuda tentativelor de mediere venite din partea unor aliați din Orientul Mijlociu. Potrivit Mediafax , care citează informații publicate de Reuters, Casa Albă preferă să continue operațiunile militare pentru a slăbi capacitățile Teheranului. Diplomații din regiune au încercat să deschidă un canal de comunicare între Washington și Teheran pentru a discuta un posibil armistițiu. Omanul, stat care a mai mediat în trecut discuții între cele două țări, ar fi încercat de mai multe ori să faciliteze reluarea dialogului, însă administrația americană ar fi transmis clar că nu este interesată de negocieri în acest moment. Un oficial de rang înalt al Casei Albe a confirmat poziția președintelui american, explicând că prioritatea actuală este continuarea campaniei militare. Potrivit acestuia, Donald Trump nu este interesat de discuții de pace în această etapă a conflictului și consideră că operațiunile trebuie să continue pentru a reduce semnificativ capacitățile militare ale Iranului. Un alt oficial american a declarat că operațiunea militară împotriva Iranului, denumită „ Epic Fury ”, continuă fără întrerupere. Acesta a precizat că președintele Trump crede că presiunea militară trebuie menținută până când regimul de la Teheran va fi suficient de slăbit pentru a accepta eventuale negocieri în condițiile Washingtonului. În același timp, liderul american ar fi sugerat că o eventuală nouă conducere iraniană ar putea fi dispusă să discute în viitor, însă momentul actual nu este considerat potrivit pentru un armistițiu. Nici Iranul nu pare dispus să accepte o încetare a focului în condițiile actuale. Două surse iraniene de rang înalt au declarat pentru Reuters că Teheranul nu va lua în calcul un armistițiu atât timp cât atacurile americane și israeliene continuă. Această poziție sugerează că ambele părți se pregătesc pentru un conflict de durată. Războiul are deja consecințe majore asupra regiunii și asupra pieței energetice globale. Confruntările au provocat moartea a peste 2.000 de persoane, majoritatea în Iran, iar blocarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz a generat cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istorie. Prin această rută strategică tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial, iar întreruperea transportului a dus la creșteri rapide ale prețului energiei pe piețele internaționale. [...]
