Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump avertizează că NATO ar putea avea un viitor „foarte rău” dacă aliații nu sprijină SUA în securizarea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic prin care trece aproximativ o cincime din petrolul transportat la nivel global. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat Financial Times și este relatată de Știrile ProTV.
Președintele american a cerut țărilor NATO să contribuie la protejarea acestei rute maritime esențiale, afectată de tensiunile din Golf generate de conflictul cu Iranul.
Trump a declarat că statele care depind de Strâmtoarea Ormuz pentru aprovizionarea cu energie ar trebui să participe la operațiunile de securizare a zonei.
„Este firesc ca cei care beneficiază de această strâmtoare să ajute pentru a se asigura că nu se întâmplă nimic rău acolo”, a spus liderul american.
Întrebat ce tip de sprijin ar trebui oferit, Trump a precizat că este nevoie de „orice este necesar”, inclusiv nave de deminare sau alte resurse militare.
Președintele SUA a criticat și lipsa unui sprijin imediat din partea unor aliați europeni, în special Marea Britanie. El a spus că Londra a promis trimiterea unor nave militare doar după ce operațiunile americane au redus riscurile din regiune.
Trump a afirmat că NATO funcționează uneori „ca o stradă cu sens unic”, sugerând că Statele Unite oferă sprijin militar aliaților fără a primi întotdeauna același nivel de implicare.
În același interviu, liderul american a cerut și Chinei să contribuie la stabilizarea situației din Golf. Trump a argumentat că Beijingul depinde masiv de petrolul transportat prin Strâmtoarea Ormuz.
„China își ia aproximativ 90% din petrol prin această strâmtoare”, a spus Trump, sugerând că Beijingul ar trebui să participe la eforturile internaționale pentru menținerea securității maritime.
Președintele american a indicat că ar putea chiar amâna un summit planificat cu liderul chinez Xi Jinping dacă nu există claritate privind poziția Chinei în această problemă.
Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul de energie. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă, iar orice blocaj sau atac asupra infrastructurii maritime poate provoca perturbări majore pe piețele energetice.
Declarațiile lui Trump vin într-un moment de tensiuni crescute în regiune, după atacuri și incidente navale asociate conflictului cu Iranul.
Recomandate
Kievul încearcă să extindă Starlink la lovituri în Rusia, mutând decizia la Musk. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , i-a cerut lui Donald Trump și altor oficiali americani să ajute Ucraina să obțină acordul lui Elon Musk pentru a folosi sistemul de comunicații prin satelit Starlink la ghidarea atacurilor pe teritoriul Rusiei, potrivit Mediafax . Solicitarea vine pe fondul presiunii pentru o utilizare mai extinsă a Starlink, în condițiile în care Zelenski caută alternative care să reducă dependența de sistemele americane de apărare aeriană Patriot, necesare pentru a contracara atacurile constante cu rachete și drone ale Rusiei asupra Ucrainei, potrivit Associated Press (AP), citată de Mediafax. În același context, AP notează că interceptoarele „sunt din ce în ce mai puține”, pe măsură ce războiul SUA și Israel împotriva Iranului continuă, iar Trump ar fi renunțat vineri la un angajament recent de a acorda Ucrainei o licență pentru a produce aceste interceptoare. Zelenski i-ar fi adresat cererea direct lui Trump într-o întâlnire din Biroul Oval, în această săptămână, în timpul unei vizite scurte la Washington, potrivit unei persoane familiarizate cu situația. Ulterior, el le-ar fi spus parlamentarilor, pe Dealul Capitoliului, că dorește ca Starlink să ajute la vizarea atacurilor din interiorul Rusiei, potrivit unei persoane prezente în sală. Trump nu s-a angajat să dea curs solicitării. De ce contează: Starlink, infrastructură privată cu limitări impuse de proprietar Musk le-a permis ucrainenilor să utilizeze Starlink pe propriul teritoriu, inclusiv în regiunile ucrainene ocupate de ruși, însă a restricționat utilizarea sistemului în interiorul Rusiei. În acest cadru, o eventuală extindere ar depinde de acordul proprietarului infrastructurii, SpaceX, compania care deține Starlink. Casa Albă, Ambasada Ucrainei la Washington și oficialii SpaceX nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind cererea lui Zelenski, mai arată materialul. Riscurile invocate: amenințări la adresa constelației de sateliți Potrivit AP, acordarea permisiunii pentru o utilizare extinsă a Starlink ar putea veni cu riscuri pentru Musk. Agenția a relatat anterior că două servicii de informații din țări NATO suspectează că Rusia dezvoltă o nouă armă antisatelit, care ar putea viza constelația Starlink cu nori de șrapnel pe orbită. Rusia consideră Starlink o amenințare gravă, iar miile de sateliți pe orbită joasă au fost „esențiali” pentru supraviețuirea Ucrainei în fața invaziei la scară largă începută în februarie 2022, potrivit aceleiași surse. [...]
Administrația Trump mizează pe o fereastră diplomatică în America Latină , după ce secretarul de stat Marco Rubio a apreciat că „marea majoritate” a țărilor din regiune sunt acum conduse de guverne pro-americane, potrivit Agerpres . Rubio a descris drept „un succes extraordinar” recentul „val conservator” din America Latină, într-o ședință a cabinetului președintelui SUA desfășurată la Camp David. El a susținut că, pentru prima dată în ultimii „15 sau 20 de ani”, majoritatea țărilor de pe continent sunt conduse de lideri și guverne pro-americane și că alegerile organizate după alegerea lui Donald Trump ar fi dus, „practic”, la victoria unor personalități pro-americane. Un exemplu invocat este Peru, unde noua președintă Keiko Fujimori a fost învestită marți, iar Rubio a discutat vineri cu aceasta, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat. Ce schimbări politice punctează Washingtonul în regiune În material se arată că „majoritatea palatelor prezidențiale” din America Latină, de la Chile la Ecuador, sunt ocupate de o nouă generație de lideri de dreapta, cu discursuri ferme, anti-imigrație sau atipice. Totodată, Columbia „se pregătește” să predea puterea liderului de extremă dreapta Abelardo de la Espriella, care ar urma să îl înlocuiască pe liderul de stânga Gustavo Petro. Potrivit sursei, acesta este susținut de Donald Trump și promovează o linie dură împotriva crimei organizate, precum și o politică economică ultraliberală. Unde mai rămâne stânga și ce semnal transmite cazul Cuba–Venezuela Conform informațiilor citate, pe stânga ar mai fi rămas doar două puteri regionale – Mexicul și Brazilia – alături de Cuba, descrisă ca fiind „cufundată într-o gravă criză economică”. În același context, se menționează că Havana și-ar fi pierdut în ianuarie principalul aliat, după arestarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro de către armata americană și încarcerarea acestuia în SUA, în așteptarea procesului. De atunci, Caracas ar coopera cu Washingtonul, potrivit aceleiași relatări. [...]
Polonia investighează o posibilă încălcare a spațiului aerian NATO după ce un obiect care „pare să fie o rachetă rusească” a căzut pe un câmp din estul țării , iar autoritățile au ridicat avioane de luptă și au activat mijloace de apărare antiaeriană, potrivit Știrile Pro TV . Premierul polonez Donald Tusk a spus, într-o reuniune de urgență, că „deocamdată, totul indică” o rachetă de fabricație rusă și că autoritățile nu vor anticipa concluziile până la finalizarea examinării. El a precizat că ancheta trebuie să stabilească „100%” tipul rachetei, cine a lansat-o și dacă craterul a fost provocat de explozia încărcăturii sau de impactul în sine. Ce au găsit autoritățile la fața locului Poliția poloneză a anunțat că a primit joi dimineață o sesizare privind o explozie puternică în apropierea satului Tarnawa-Kolonia , la aproximativ 75 de kilometri de granița cu Ucraina. La fața locului, ofițerii au descoperit un crater într-un câmp, la circa 2 kilometri de cele mai apropiate clădiri, și fragmente împrăștiate ale unui obiect neidentificat. Cauza exploziei rămâne neclară, iar craterul ar avea aproximativ 10 metri lățime, potrivit TVP World, citat în material. Ucraina: ar fi fost o rachetă de croazieră Kh-101 Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a afirmat pe platforma X că, în cursul nopții, o rachetă rusească de croazieră Kh-101 ar fi intrat în Polonia în timpul unui atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei, „violând spațiul aerian al NATO”. În articol se menționează că Ucraina susține aceeași evaluare ca partea poloneză, însă investigația de la fața locului este în desfășurare. Reacția operațională a Poloniei în timpul atacurilor În contextul bombardamentelor asupra Ucrainei, forțele armate poloneze au transmis că au ridicat avioane de luptă și au activat un avion de avertizare timpurie, precum și sistemele de apărare antiaeriană și de supraveghere radar, pentru protejarea spațiului aerian. Atacul aerian asupra Ucrainei din noaptea de miercuri spre joi s-a soldat cu cel puțin opt morți și peste zece răniți, potrivit autorităților ucrainene. Materialul mai notează, citând dpa, că alte două persoane au murit la Kiev și în regiunea Poltava, iar la Liov au fost raportate persoane rănite și pagube în zone rezidențiale. [...]
O operațiune coordonată cu drone a Ucrainei a lovit direct logistica energetică a Rusiei , după ce atacuri cu rază lungă au vizat trei rafinării majore din Ufa, iar drone navale au scufundat o navă container în Marea Neagră, potrivit Kyiv Post . Atacul a avut loc sâmbătă dimineață, 1 august. Publicația scrie că nava container „Yanina”, afiliată Rosatom și aflată sub sancțiuni, s-a scufundat după ce a fost lovită de două drone navale la circa 130 de mile (aprox. 209 km) de portul rus Novorossiysk. Președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat scufundarea navei, menționând că avea o capacitate de peste 100.000 de tone. În paralel, drone cu rază lungă operate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit trei rafinării Bashneft din Ufa (Republica Bașkortostan), la aproximativ 1.600 km de granița ucraineană. Țintele menționate sunt: Bashneft-UNPZ Bashneft-Novoil Bashneft-Ufaneftekhim Acestea formează „unul dintre cele mai mari clustere de rafinare” din Rusia, cu o capacitate combinată de procesare de peste 23 milioane de tone de petrol pe an, conform aceleiași surse. SBU a susținut că rafinăriile sunt ținte militare legitime deoarece produc combustibil de aviație, motorină și benzină pentru aprovizionarea armatei ruse. După explozii, autoritățile locale au suspendat temporar zborurile pe aeroportul internațional din Ufa. Lovituri suplimentare asupra radarelor și pozițiilor din Crimeea În regiunea Krasnodar, dronele SBU au lovit trei stații radar Podlet-K1 și o stație Kasta-2E2, folosite pentru detectarea țintelor aeriene. Atacurile au coincis cu lovituri asupra unor poziții ruse de război electronic și apărare antiaeriană în Crimeea ocupată; imagini satelitare ar fi confirmat incendii la Capul Fiolent (baza centrului 475 independent de război electronic al Flotei ruse a Mării Negre) și în apropierea unei baze de apărare antiaeriană din zona înălțimilor Kaya-Bash, lângă Sevastopol. Ministerul rus al Apărării a afirmat că amploarea atacului de sâmbătă dimineață a fost fără precedent și că apărarea antiaeriană ar fi interceptat 274 de vehicule aeriene fără pilot în 16 regiuni și în Crimeea. Reacții și context Șeful Rosatom, Alexei Likhachev, a declarat că toți cei 17 membri ai echipajului au fost salvați și a descris atacul drept „piraterie”, susținând că nava opera în ape internaționale și transporta bunuri civile. Separat, delegația ucraineană la OSCE a raportat recent că Rusia a lovit 232 de nave civile în timpul războiului la scară largă, inclusiv peste 30 doar în vara lui 2026, în cadrul eforturilor de perturbare a coridorului maritim ucrainean. [...]
SUA vor intensifica în următoarele săptămâni eforturile diplomatice pentru reluarea negocierilor de pace între Ucraina și Rusia , pe fondul unui blocaj în care ambele părți își mențin „linii roșii” greu de reconciliat, potrivit Kyiv Post , care îl citează pe secretarul de stat american Marco Rubio . Rubio a declarat la Fox News că Washingtonul va face „un efort concentrat” pentru a vedea dacă discuțiile dintre Kiev și Moscova pot fi repornite, admițând însă că obstacolele diplomatice rămân semnificative. În evaluarea sa, progresul depinde de apropierea pozițiilor celor două părți. „Veți vedea unele eforturi în următoarele săptămâni să vedem dacă putem reporni negocierile între Rusia și Ucraina și să punem capăt acestui război.” Vizită a emisarilor americani la Kiev, după multiple deplasări la Moscova Demersul diplomatic ar urma să fie susținut de o vizită la Kiev, în a doua jumătate a lunii august, a emisarilor americani pentru pace Steve Witkoff și Jared Kushner, prima deplasare a acestora în capitala ucraineană de la preluarea rolurilor de intermediari principali. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus, după o întâlnire cu ușile închise cu președintele SUA Donald Trump la Casa Albă, că se așteaptă ca emisarii să ajungă „în următoarele săptămâni”, iar vizita ar putea coincide cu Ziua Independenței Ucrainei, pe 24 august. Potrivit publicației, vizita urmărește să corecteze un dezechilibru în contactele diplomatice ale Washingtonului: Witkoff ar fi călătorit în Rusia de cel puțin opt ori, iar Kushner l-a însoțit o dată, în timp ce niciunul nu a mers la Kiev în acest interval. Ce ar putea intra pe agendă: format de discuții și un posibil armistițiu aerian În Kiev, discuțiile sunt așteptate să includă propuneri pentru reluarea unor negocieri trilaterale și un posibil „armistițiu aerian” care să oprească loviturile asupra infrastructurii civile și energetice, notează Kyiv Post. Zelenski a susținut anterior că emisarii trebuie să vadă direct consecințele războiului pentru a înțelege nevoile militare și de securitate ale Ucrainei. În paralel, inițiativa diplomatică vine în contextul în care legislatorii americani lucrează la avansarea proiectului „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia Act of 2026”, iar Kievul consideră întărirea sancțiunilor un instrument necesar pentru a presa Moscova spre negocieri „semnificative”, potrivit aceleiași surse. [...]
Aproape 700.000 de euro în numerar au ajuns în apă lângă o plajă din Sicilia , după ce persoane aflate pe un motorboat ar fi aruncat pachete sigilate peste bord, iar autoritățile investighează acum suspiciuni de activități ilegale, potrivit Focus . Episodul ridică o problemă cu miză economică și penală: proveniența și traseul unei sume mari de cash, în contextul în care poliția bănuiește că ambarcațiunea era folosită în „afaceri ilegale”. Banii au fost descoperiți de turiști pe coasta localității Casuzze, lângă Marina di Ragusa , un sector de circa un kilometru de plajă. În apă pluteau mai multe genți frigorifice și pachete din plastic; după ce au fost aduse la mal, s-a constatat că în interior erau bancnote în mai multe cupiuri, în total aproape 700.000 de euro (aprox. 3,5 milioane lei), conform relatării preluate de Focus de la postul public italian Rai News . Cum a ajuns numerarul în mare și de ce a intervenit ancheta Punctul de plecare ar fi fost un motorboat rămas fără combustibil, care plutea la mică distanță de țărm. Două dintre cele patru persoane aflate la bord au mers pe uscat să cumpere benzină, iar curenții ar fi împins ambarcațiunea tot mai aproape de plajă, ceea ce i-a determinat pe turiști să alerteze paza de coastă. Când echipajele de intervenție au ajuns la fața locului, cele două persoane rămase pe barcă ar fi aruncat în mare „numeroase pachete sigilate”. După ce s-a aflat că pachetele conțineau bani, au fost implicate și structuri de aplicare a legii, inclusiv poliția financiară, poliția și carabinierii. Cele patru persoane au fost verificate, iar barca a fost percheziționată. Parchetul din Ragusa investighează cazul, pe baza suspiciunii că ambarcațiunea ar fi fost utilizată pentru activități ilegale, potrivit sursei. Ce riscă cei care găsesc bani: obligația de predare către autorități Materialul amintește că, în Italia, banii găsiți nu pot fi păstrați: există obligația legală de a preda bunul găsit către autorități (de exemplu, poliție sau biroul de obiecte pierdute). Focus face o paralelă cu regulile din Germania, unde păstrarea unui bun găsit poate atrage răspundere penală pentru însușire, iar găsitorul are obligația să anunțe imediat proprietarul sau o autoritate competentă. În cazul de față, ancheta va urmări, în mod previzibil, stabilirea provenienței numerarului și a legăturii acestuia cu posibile activități ilegale, având în vedere suma și modul în care a fost abandonată. [...]
