Știri
Știri din categoria Externe
SUA reduc prezența militară din Germania cu 5.000 de soldați, o mișcare care readuce efectivele americane din Europa la niveluri apropiate de cele de dinainte de 2022 și amplifică presiunea Washingtonului ca europenii să-și asume rolul principal în securitatea continentului, potrivit Reuters.
Pentagonul a anunțat vineri că retragerea va fi finalizată în următoarele 6–12 luni. Germania găzduiește aproximativ 35.000 de militari americani activi, mai mulți decât oriunde altundeva în Europa.
Decizia vine pe fondul deteriorării relației dintre președintele Donald Trump și cancelarul german Friedrich Merz, în contextul războiului din Iran. Trump a amenințat anterior în această săptămână cu o reducere a trupelor după un schimb de replici cu Merz, care a spus că iranienii „umilesc” SUA în discuțiile pentru încheierea conflictului și că nu vede ce strategie de ieșire urmărește Washingtonul.
Un oficial de rang înalt din Pentagon, care a vorbit sub protecția anonimatului, a calificat retorica germană recentă drept „nepotrivită și nefolositoare” și a spus că președintele „reacționează pe bună dreptate” la aceste remarci.
Potrivit oficialului american, retragerea include două elemente operaționale importante:
Oficialul a mai spus că reducerea va readuce nivelul trupelor americane din Europa la aproximativ nivelul de dinainte de 2022, înainte ca invazia Rusiei în Ucraina să ducă la o consolidare a prezenței SUA decisă de președintele de atunci, Joe Biden.
Reuters notează că administrația Trump își prezintă decizia și ca parte a efortului de a face din Europa principalul furnizor de securitate pe continent, însă măsura este și un semnal că Washingtonul este dispus să reacționeze dur la ceea ce percepe drept lipsă de loialitate din partea aliaților.
În același registru, Reuters a relatat anterior despre un e-mail intern al Pentagonului cu opțiuni de sancționare a unor aliați NATO considerați insuficient de sprijinitori ai operațiunilor SUA în războiul cu Iranul, inclusiv ideea suspendării Spaniei din NATO.
Separat, oficiali militari germani citați de Reuters au spus că anunțul lui Trump de miercuri privind revizuirea nivelului trupelor din Germania i-a surprins, invocând întâlniri pe care le-au descris drept constructive la Pentagon în aceeași zi. Ei susțin că Germania a sprijinit mai mult decât alți aliați efortul SUA în Iran, inclusiv prin permiterea folosirii bazelor și a survolurilor, și amintesc că în Germania se află și marele spital militar american din Landstuhl.
Recomandate
Comandantul american din Europa avertizează că Marina SUA nu mai are suficiente nave pentru apărarea Israelului , pe fondul solicitării la maximum a resurselor navale în războiul cu Iranul, potrivit Washington Post . Generalul Alexus Grynkewich , cel mai înalt general american din Europa, a transmis Pentagonului în această săptămână că nu dispune de forțe navale suficiente pentru a continua protejarea Israelului împotriva rachetelor balistice inamice, conform unor oficiali citați sub protecția anonimatului. Într-o notificare scrisă, Grynkewich ar fi spus că, fără alocarea unui alt distrugător al Marinei SUA, va fi nevoit să prioritizeze apărarea „teritoriului național” al Statelor Unite în detrimentul apărării Israelului. Până la acest moment, Pentagonul nu a oferit o reacție oficială. Presiune operațională: blocada porturilor iraniene și epuizarea resurselor Avertismentul vine într-un moment în care războiul din Iran continuă, iar intensitatea operațiunilor a dus la epuizarea stocurilor americane de arme defensive esențiale, potrivit informațiilor prezentate. În același timp, Marina SUA este descrisă ca fiind sub o presiune deosebită după ce administrația americană a ordonat blocarea porturilor iraniene, ca răspuns la închiderea de către Teheran a Strâmtorii Ormuz . Ce forțe navale sunt menționate în zonă Distrugătoarele americane din estul Mării Mediterane sunt folosite de ani de zile ca parte a apărării Israelului, fiind echipate cu radare puternice și implicate în interceptarea rachetelor lansate atât din Iran, cât și de militanții houthi din Yemen. Publicația enumeră următoarele desfășurări: Două distrugătoare în Marea Mediterană: USS Paul Ignatius și USS Roosevelt. Trei distrugătoare la Rota: USS Arleigh Burke, USS Bulkeley și USS Oscar Austin. În apropiere de Iran: o flotă de nave suplimentare în Marea Arabiei și două portavioane, USS George H.W. Bush și USS Abraham Lincoln. Un alt distrugător, USS Gonzalez, în Marea Roșie, în contextul încercărilor houthi de a impune un blocaj asupra transportului comercial. În luna mai, aceeași publicație relata că evaluările Pentagonului de la începutul războiului arătau că forțele americane au dus „greul” apărării Israelului împotriva rachetelor balistice iraniene. Context politic: Trump spune că ar amâna noi atacuri În același material este menționată o declarație a președintelui american Donald Trump, care a afirmat într-o postare pe rețelele sociale că aliații din Orientul Mijlociu ar fi ajuns la parametrii unui acord pentru a pune capăt războiului din Iran și că va amâna, deocamdată, să ordone noi atacuri în conflictul care durează de cinci luni. „Pe baza acestei cereri, am fost de acord, pentru beneficiul viitor al lumii și, de asemenea, pentru supraviețuirea unui Iran prosper și de succes, să anulez atacul, sub rezerva posibilității de a încheia rapid un acord” Trump a mai spus că Israelul ar fi fost de acord să se alăture SUA în angajamentul de a încerca să finalizeze un acord cu Iranul care ar pune capăt războiului. [...]
Donald Trump spune că a anulat atacuri planificate asupra Iranului, condiționând decizia de un acord „rapid” care să includă redeschiderea Strâmtorii Hormuz , potrivit Al Jazeera . Miza imediată este una operațională și economică: orice blocaj sau redeschidere a acestui culoar maritim-cheie influențează direct fluxurile de energie și transportul maritim din Golf. În actualizarea publicată pe 2 august 2026, președintele SUA afirmă că a „anulat” lovituri planificate asupra Iranului „sub rezerva” posibilității de a ajunge rapid la o înțelegere. Trump susține că Iranul și alte țări din Orientul Mijlociu i-ar fi cerut să amâne orice atac. Potrivit aceleiași surse, Trump afirmă că „parametrii” unui acord ar fi fost deja agreați și că acesta ar include și redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un punct de tranzit strategic pentru transporturile de petrol și gaze. Contextul declarațiilor este escaladarea tensiunilor, după ce șeful diplomației iraniene a avertizat asupra unui răspuns „decisiv” la orice „agresiune” americano-israeliană, notează Al Jazeera . Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii verificabile despre conținutul exact al „acordului” invocat sau despre calendarul unei eventuale implementări. [...]
Prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman i-a cerut lui Donald Trump să prioritizeze dialogul cu Iranul pentru a reduce tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit The Jerusalem Post , care citează agenția de presă de stat a Arabiei Saudite și un raport Axios. Demersul vine pe fondul discuțiilor despre posibile lovituri militare americane de amploare asupra Iranului. Axios a relatat că, într-o convorbire telefonică de sâmbătă, bin Salman i-ar fi cerut lui Trump să reconsidere astfel de atacuri, invocând riscul unei escaladări regionale fără precedent. Publicația americană citează doi oficiali ai SUA, dintre care unul a spus că „saudiții și-au exprimat îngrijorarea și au cerut clarificări privind planul de acțiune”. Potrivit sursei, Axios a contactat Ambasada Arabiei Saudite la Washington și Casa Albă, însă ambele au refuzat să comenteze. Presiune regională pentru evitarea escaladării În același registru, și alte state din regiune ar fi cerut Washingtonului să evite o escaladare, inclusiv Qatar, Emiratele Arabe Unite, Turcia și Pakistan, conform raportului citat. Context operațional: nivel de alertă ridicat în Israel Materialul apare în condițiile în care două surse israeliene au declarat pentru The Jerusalem Post că Israelul și-a ridicat nivelul de alertă și pregătire, pe fondul posibilității reluării unor lovituri americane de amploare asupra Iranului. Separat, Axios mai notează că discuțiile indirecte de sâmbătă dintre SUA și Iran ar fi înregistrat „unele progrese”, fără ca părțile să ajungă la un acord. [...]
Atacul cu rachete balistice asupra Kievului a lăsat nouă morți și 23 de răniți , într-un moment în care Ucraina insistă că are nevoie urgentă de capabilități de apărare antirachetă, iar Washingtonul nu a decis încă dacă va permite producția locală de sisteme Patriot, potrivit G4Media . Bilanțul a fost anunțat sâmbătă dimineață de serviciile de urgență ucrainene pe Telegram, care au revizuit o raportare anterioară ce indica patru decese. Conform acestora, atacul a provocat pagube și incendii în cinci sectoare ale capitalei. În sectorul Solomianski, două persoane au fost ucise, iar un bloc de locuințe cu cinci etaje a fost parțial distrus și a luat foc. În districtul Darnitski au fost raportate șapte victime; serviciile de urgență au menționat și un incendiu într-o clădire administrativă. Un jurnalist AFP a relatat că a auzit mai multe serii de explozii, care au declanșat alarmele mașinilor parcate pe străzi. Miza operațională: apărarea antirachetă, „prioritate absolută” pentru Kiev Publicația notează că apărarea împotriva rachetelor balistice este „extrem de greu de neutralizat” și reprezintă o „prioritate absolută” pentru Kiev, pe fondul intensificării loviturilor rusești asupra Ucrainei. În acest context, președintele american Donald Trump și-a nuanțat poziția privind posibilitatea ca Ucraina să producă sisteme Patriot pentru interceptare. Trump a declarat, într-o reuniune a cabinetului său deschisă presei, că președintele ucrainean Volodimir Zelenski „și-ar dori să aibă Patriot” și „și-ar dori să aibă și (rachete) Tomahawk”, dar a avertizat că SUA trebuie să fie „foarte atenți” înainte de a permite producția unor astfel de arme, precizând că nu și-a dat acordul și că subiectul este încă în discuție. Trump declarase anterior pentru Financial Times că nu este „sigur” dacă va da undă verde Kievului pentru producția interceptoarelor, menționate în material ca fiind singurele capabile să doboare rachete balistice rusești. [...]
Decizia lui Donald Trump de a amâna un nou atac asupra Iranului reduce riscul unei escaladări care ar putea lovi piețele energetice , potrivit Antena 3 . Președintele SUA spune că a renunțat la lovituri la cererea aliaților din Orientul Mijlociu, invocând existența „unui acord de principiu” și condiționând anularea de posibilitatea de a ajunge rapid la un acord. Într-o postare de sâmbătă seară pe rețelele de socializare, Trump a afirmat că SUA rămân „pregătite” să atace Iranul, dar că a decis să anuleze un atac „cu condiția de a putea ajunge rapid la un ACORD”. Informația este atribuită de Antena 3 publicației Financial Times. Contextul imediat este că, în zilele anterioare, Trump avertizase că va lovi Iranul „foarte dur”, iar analiștii anticipau noi runde de atacuri menite să forțeze Teheranul să revină la masa negocierilor. Avertismente pentru cetățeni și pregătiri militare În paralel, ambasadele SUA din mai multe capitale din Orientul Mijlociu și-au avertizat sâmbătă cetățenii să fie pregătiți pentru o posibilă „escaladare neprevăzută” a conflictului și să ia în calcul plecarea, conform articolului. Lista include Bahrain , Egipt, Irak, Israel, Iordania, Kuweit, Liban, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Totodată, Comandamentul Central al SUA ar fi pregătit opțiuni și și-ar fi pregătit forțele pentru extinderea războiului, inclusiv un bombardament intens de două săptămâni asupra siturilor de rachete ale Iranului, mai notează materialul. Miza economică: infrastructura energetică și riscul de șoc pe piețe Un element-cheie ține de energia globală: administrația Trump s-a arătat reticentă față de atacuri asupra infrastructurii energetice a Iranului, din îngrijorarea că Teheranul ar putea riposta împotriva infrastructurii din Golf și ar putea „șoca piețele energetice globale”, deja sub presiune din cauza războiului. Din informațiile prezentate nu rezultă detalii despre conținutul „acordului de principiu” sau un calendar al negocierilor; rămâne de văzut dacă discuțiile invocate de Trump se concretizează într-un acord care să mențină amânarea loviturilor. [...]
Kievul încearcă să extindă Starlink la lovituri în Rusia, mutând decizia la Musk. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , i-a cerut lui Donald Trump și altor oficiali americani să ajute Ucraina să obțină acordul lui Elon Musk pentru a folosi sistemul de comunicații prin satelit Starlink la ghidarea atacurilor pe teritoriul Rusiei, potrivit Mediafax . Solicitarea vine pe fondul presiunii pentru o utilizare mai extinsă a Starlink, în condițiile în care Zelenski caută alternative care să reducă dependența de sistemele americane de apărare aeriană Patriot, necesare pentru a contracara atacurile constante cu rachete și drone ale Rusiei asupra Ucrainei, potrivit Associated Press (AP), citată de Mediafax. În același context, AP notează că interceptoarele „sunt din ce în ce mai puține”, pe măsură ce războiul SUA și Israel împotriva Iranului continuă, iar Trump ar fi renunțat vineri la un angajament recent de a acorda Ucrainei o licență pentru a produce aceste interceptoare. Zelenski i-ar fi adresat cererea direct lui Trump într-o întâlnire din Biroul Oval, în această săptămână, în timpul unei vizite scurte la Washington, potrivit unei persoane familiarizate cu situația. Ulterior, el le-ar fi spus parlamentarilor, pe Dealul Capitoliului, că dorește ca Starlink să ajute la vizarea atacurilor din interiorul Rusiei, potrivit unei persoane prezente în sală. Trump nu s-a angajat să dea curs solicitării. De ce contează: Starlink, infrastructură privată cu limitări impuse de proprietar Musk le-a permis ucrainenilor să utilizeze Starlink pe propriul teritoriu, inclusiv în regiunile ucrainene ocupate de ruși, însă a restricționat utilizarea sistemului în interiorul Rusiei. În acest cadru, o eventuală extindere ar depinde de acordul proprietarului infrastructurii, SpaceX, compania care deține Starlink. Casa Albă, Ambasada Ucrainei la Washington și oficialii SpaceX nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind cererea lui Zelenski, mai arată materialul. Riscurile invocate: amenințări la adresa constelației de sateliți Potrivit AP, acordarea permisiunii pentru o utilizare extinsă a Starlink ar putea veni cu riscuri pentru Musk. Agenția a relatat anterior că două servicii de informații din țări NATO suspectează că Rusia dezvoltă o nouă armă antisatelit, care ar putea viza constelația Starlink cu nori de șrapnel pe orbită. Rusia consideră Starlink o amenințare gravă, iar miile de sateliți pe orbită joasă au fost „esențiali” pentru supraviețuirea Ucrainei în fața invaziei la scară largă începută în februarie 2022, potrivit aceleiași surse. [...]
