Știri
Știri din categoria Externe

Uniunea Europeană ia în calcul un „Observator al Combustibililor”, după ce a constatat că nu are o imagine în timp real asupra stocurilor comerciale de carburanți, într-un moment în care războiul din Iran împinge în sus costurile energetice și amplifică riscul de întreruperi pe rutele de aprovizionare, potrivit Antena 3.
Conflictul amenință să blocheze aprovizionarea prin Strâmtoarea Ormuz, rută-cheie pentru petrol și gaze, iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că situația costă UE aproape 500 de milioane de euro pe zi în costuri energetice mai mari. În paralel, președintele american Donald Trump le-a cerut consilierilor să se pregătească pentru o blocadă prelungită a Iranului, care ar putea perturba și mai mult piețele energetice globale.
Problema pentru autoritățile europene este că, dincolo de rezervele deținute de guverne (în general transparente), stocurile relevante pentru funcționarea economiei sunt în mare parte comerciale și fragmentate, iar datele nu sunt raportate sistematic. În special la produsele rafinate – motorină și combustibil pentru avioane – vizibilitatea este descrisă ca fiind foarte redusă, inclusiv din cauza reticenței companiilor de a divulga informații considerate sensibile comercial.
Miniștri ai energiei și oficiali naționali au semnalat, la un summit recent, „lacune” în cunoașterea situației și au cerut o monitorizare mai intensă, „în timp real”, mai ales pentru produsele rafinate, potrivit minutelor consultate de Politico, citate de Antena 3. Delegatul Greciei ar fi propus inclusiv un canal de comunicare rapidă (WhatsApp sau Signal) între statele membre și executivul UE.
Un oficial de rang înalt dintr-un minister european al energiei, citat sub condiția anonimatului, a rezumat problema astfel: datele despre ce intră pe piață, ce este retras și pe ce rute circulă sunt limitate, iar „există cu siguranță o lipsă de monitorizare a pieței”.
UE se bazează, pentru evaluarea aprovizionării, pe:
Dincolo de aceste surse, o parte importantă a stocurilor rămâne în „stocuri comerciale împrăștiate”, iar firmele nu sunt obligate prin lege să raporteze multe dintre aceste date. Un alt oficial a spus că autoritățile știu „ce ar trebui să aibă în stoc” statele, dar „ce au la un moment dat” nu pot ști cu adevărat.
În cazul combustibililor rafinați, un al treilea oficial a formulat direct cauza: „Companiile private nu au vrut să împărtășească informații”.
Comisia Europeană a recunoscut deficitul de informații și a prezentat planuri pentru un „Observator al Combustibililor”, care ar urma să urmărească producția, importurile, exporturile și nivelurile stocurilor de combustibili pentru transport din UE. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Anna-Kaisa Itkonen, a spus că executivul vrea „o imagine de ansamblu mai bună”, dar că este „prea devreme” pentru detalii despre funcționare.
În același timp, rămâne neclar dacă Bruxelles-ul va propune reguli care să oblige statele să raporteze mai mult: un oficial al Comisiei a spus că este „prea devreme să spunem” dacă se va ajunge la astfel de obligații.
Gazul natural este mai ușor de urmărit decât carburanții, chiar dacă imperfect, deoarece după criza declanșată de invazia Rusiei în Ucraina (2022) statele UE au obligația să-și umple depozitele la 90% din capacitatea națională până în fiecare iarnă.
La produsele petroliere, Eurostat monitorizează la nivel european, însă actualizările sunt rare. Potrivit analistei Ana Maria Jaller-Makarewicz (Institutul pentru Economie Energetică și Analiză Financiară), ultimul set de date „destul de cuprinzător” era din ianuarie, iar atunci majoritatea statelor (cu excepția Letoniei, Irlandei și Ciprului) îndeplineau cerința de stocuri pentru cel puțin 90 de zile.
Între timp, stocurile de gaze erau deja scăzute înainte de atacul asupra Iranului – în medie sub 30% din capacitatea națională – după retrageri puternice în timpul iernii, iar reumplerea depinde de stimulentele comercianților, care în mod normal cumpără vara și vând iarna. Războiul din Iran riscă să schimbe această dinamică.
Pe termen scurt, UE încearcă să gestioneze șocul de preț și riscurile de aprovizionare, însă miza imediată pentru politicile publice este dacă lipsa de date va împinge Comisia către un mecanism permanent de monitorizare și, eventual, către cerințe de raportare mai stricte pentru stocurile comerciale – o zonă sensibilă atât din perspectiva confidențialității comerciale, cât și a regulilor de concurență invocate de industrie.
Recomandate

Majorarea la 25% a taxelor vamale pentru mașinile și camioanele din UE riscă să scumpească importurile auto în SUA și să reaprindă tensiunile comerciale transatlantice , după ce președintele american Donald Trump a anunțat că măsura va intra în vigoare săptămâna viitoare, potrivit Agerpres . Trump a transmis pe rețeaua sa Truth Social că Uniunea Europeană nu s-ar fi conformat unui acord comercial cu Statele Unite, fără să precizeze ce încălcări ar fi avut loc. De la plafon de 15% la 25% într-un interval scurt Anul trecut, Trump convenise cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , un acord comercial-cadru care stabilea un plafon de 15% pentru importurile americane de produse europene, inclusiv automobilele și componentele acestora. Implementarea înțelegerii a fost însă întârziată de noi amenințări cu taxe vamale lansate de Trump, inclusiv pe fondul disputelor legate de intenția sa declarată de a anexa Groenlanda, teritoriu care face parte din Regatul Danemarcei. Incertitudine juridică în SUA privind taxele vamale La această incertitudine s-a adăugat și o decizie a Curții Supreme a SUA, potrivit căreia multe taxe vamale introduse discreționar de Trump erau ilegale, mai notează Agerpres. În acest context, anunțul privind creșterea la 25% a taxelor pentru autovehiculele importate din UE indică o nouă etapă de presiune comercială, cu efecte potențiale asupra fluxurilor de export și a costurilor pe lanțul auto dintre Europa și piața americană. [...]

SUA reduc prezența militară din Germania cu 5.000 de soldați , o mișcare care readuce efectivele americane din Europa la niveluri apropiate de cele de dinainte de 2022 și amplifică presiunea Washingtonului ca europenii să-și asume rolul principal în securitatea continentului, potrivit Reuters . Pentagonul a anunțat vineri că retragerea va fi finalizată în următoarele 6–12 luni. Germania găzduiește aproximativ 35.000 de militari americani activi, mai mulți decât oriunde altundeva în Europa. Retragerea, legată de tensiunile politice pe tema războiului din Iran Decizia vine pe fondul deteriorării relației dintre președintele Donald Trump și cancelarul german Friedrich Merz , în contextul războiului din Iran. Trump a amenințat anterior în această săptămână cu o reducere a trupelor după un schimb de replici cu Merz, care a spus că iranienii „umilesc” SUA în discuțiile pentru încheierea conflictului și că nu vede ce strategie de ieșire urmărește Washingtonul. Un oficial de rang înalt din Pentagon, care a vorbit sub protecția anonimatului, a calificat retorica germană recentă drept „nepotrivită și nefolositoare” și a spus că președintele „reacționează pe bună dreptate” la aceste remarci. Ce unități sunt afectate și ce se schimbă în planurile SUA Potrivit oficialului american, retragerea include două elemente operaționale importante: o brigadă de luptă aflată acum în Germania va fi scoasă din țară; un batalion de artilerie cu rază lungă, pe care administrația Biden plănuia să înceapă să-l desfășoare în Germania mai târziu în acest an, nu va mai fi desfășurat. Oficialul a mai spus că reducerea va readuce nivelul trupelor americane din Europa la aproximativ nivelul de dinainte de 2022, înainte ca invazia Rusiei în Ucraina să ducă la o consolidare a prezenței SUA decisă de președintele de atunci, Joe Biden. Context: presiune asupra aliaților și semnal către NATO Reuters notează că administrația Trump își prezintă decizia și ca parte a efortului de a face din Europa principalul furnizor de securitate pe continent, însă măsura este și un semnal că Washingtonul este dispus să reacționeze dur la ceea ce percepe drept lipsă de loialitate din partea aliaților. În același registru, Reuters a relatat anterior despre un e-mail intern al Pentagonului cu opțiuni de sancționare a unor aliați NATO considerați insuficient de sprijinitori ai operațiunilor SUA în războiul cu Iranul, inclusiv ideea suspendării Spaniei din NATO. Separat, oficiali militari germani citați de Reuters au spus că anunțul lui Trump de miercuri privind revizuirea nivelului trupelor din Germania i-a surprins, invocând întâlniri pe care le-au descris drept constructive la Pentagon în aceeași zi. Ei susțin că Germania a sprijinit mai mult decât alți aliați efortul SUA în Iran, inclusiv prin permiterea folosirii bazelor și a survolurilor, și amintesc că în Germania se află și marele spital militar american din Landstuhl. [...]

Noile sancțiuni anunțate de Trump ridică riscul pentru companiile non-americane care fac afaceri cu Cuba , după ce un decret prezidențial extinde țintele către „sectoare largi” ale economiei cubaneze, potrivit Mediafax . Havana acuză Washingtonul de „pedeapsă colectivă”, pe fondul deteriorării situației economice de pe insulă. În decretul emis vineri, președintele SUA spune că va impune sancțiuni persoanelor implicate în zone extinse ale economiei cubaneze, într-o încercare de a crește presiunea asupra autorităților de la Havana, notează The Guardian, citat de Mediafax. Ministrul cubanez de externe, Bruno Rodríguez , a calificat măsurile drept o „pedeapsă colectivă” și a transmis, într-o postare pe X, că autoritățile cubaneze „resping ferm recentele măsuri coercitive unilaterale” adoptate de guvernul SUA. Ce vizează ordinul și de ce contează pentru mediul de afaceri Ordinul îl are în vedere pe oricine este cunoscut ca „activează sau a activat” în mai multe sectoare ale economiei cubaneze, dar și oficiali cubanezi acuzați de „încălcări grave ale drepturilor omului” sau de corupție. Concret, sunt menționate: sectorul energetic; apărarea și materialele conexe; metalele și mineritul; serviciile financiare; securitatea; „orice alt sector al economiei cubaneze”. Jeremy Paner, fost investigator în domeniul sancțiunilor la Oficiul de Control al Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA, a spus că măsura este cea mai semnificativă pentru companiile non-americane de la începutul embargoului SUA împotriva Cubei , „acum câteva decenii”. Context: presiune economică și tensiuni politice Materialul arată că situația economică a Cubei s-a înrăutățit după ce Washingtonul a impus, în ianuarie, un blocaj asupra combustibilului, iar de atunci „doar un singur petrolier rus” a reușit să treacă. În același timp, penuria de aprovizionare și întreruperile de curent au devenit obișnuite, iar turismul – descris ca fiind cândva cea mai profitabilă industrie a Cubei – „a scăzut dramatic”. În paralel cu anunțul sancțiunilor, Trump a sugerat din nou, într-un discurs în Florida, că SUA ar putea lansa operațiuni împotriva Cubei, în timp ce la Havana a avut loc o manifestație de 1 mai în fața ambasadei americane. Sancțiunile vin, totuși, pe fondul unor eforturi de dialog: potrivit materialului, oficiali americani de rang înalt au vizitat insula pentru discuții în aprilie. [...]

Declarațiile lui Donald Trump despre confiscarea de nave și petrol în cadrul blocadei navale a porturilor iraniene ridică miza economică a războiului și amplifică riscul pentru fluxurile globale de energie , într-un context în care Strâmtoarea Hormuz – rută pentru circa 20% din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate – este deja puternic perturbată, potrivit Reuters . Președintele SUA a spus că Marina americană acționează „ca pirații” în aplicarea blocadei Washingtonului asupra porturilor iraniene, în timpul războiului SUA și Israelului împotriva Iranului. Trump a făcut comentariile descriind capturarea, „cu câteva zile” înainte, a unei nave de către forțele americane. Într-o declarație care pune accent pe componenta financiară a operațiunilor, Trump a afirmat că SUA au preluat nava, încărcătura și petrolul, adăugând că este „o afacere foarte profitabilă”. Ce se întâmplă pe rutele maritime și de ce contează pentru energie În paralel cu blocada porturilor iraniene impusă de SUA, Iranul a blocat aproape toate navele care trec prin Strâmtoarea Hormuz, cu excepția celor proprii, de la începutul războiului. Reuters notează că unele nave ale Teheranului au fost confiscate de SUA după ce au părăsit porturi iraniene, alături de nave container sancționate și petroliere iraniene interceptate în apele asiatice. Aceste evoluții au împins în sus prețurile petrolului și au accentuat presiunea asupra unui punct de strangulare esențial pentru comerțul energetic global: Strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ 20% din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate. Contextul conflictului și reacțiile interne din SUA SUA și Israel au atacat Iranul pe 28 februarie, iar Iranul a răspuns cu lovituri asupra Israelului și a statelor din Golf care găzduiesc baze americane. Loviturile SUA-Israel asupra Iranului și atacurile Israelului în Liban „au ucis mii” și au „strămutat milioane”, potrivit aceleiași surse. Reuters mai arată că Trump a oferit în timp „termene și obiective schimbătoare” pentru război, care rămâne nepopular în SUA, și că a fost condamnat pe scară largă pentru comentarii legate de conflict, inclusiv după ce a amenințat luna trecută că va distruge „întreaga civilizație” a Iranului. De asemenea, „mulți experți americani” au spus luna trecută că loviturile americane asupra Iranului ar putea echivala cu crime de război, după amenințări privind țintirea infrastructurii civile. La ce să ne așteptăm În lipsa unor semnale de detensionare menționate în relatarea Reuters, combinația dintre blocada porturilor iraniene și restricțiile impuse de Iran în Hormuz menține riscurile ridicate pentru transportul maritim și pentru piața energiei, într-un moment în care conflictul a produs deja efecte vizibile asupra prețurilor petrolului. [...]

Avionul Boeing 747 donat de Qatar pentru a fi folosit temporar ca Air Force One este gata de operare , după finalizarea modificărilor și a zborurilor de testare, iar debutul este așteptat „în această vară”, potrivit Mediafax , care citează un comunicat al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite . Forțele Aeriene americane au transmis că aeronava a intrat în faza de vopsire și că este „în grafic” pentru a intra în serviciu în noua schemă de culori roșu, alb și albastru. Impact operațional: soluție de tranziție până la noile aeronave Boeing Avionul, care a aparținut familiei regale din Qatar, ar urma să asigure transportul președintelui SUA până la livrarea, în 2028, a noilor aeronave fabricate de Boeing, destinate să înlocuiască actualele aparate, descrise ca fiind afectate de uzură și învechire. Valoarea donației este estimată la 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei). Controverse și risc de blocaj politic Cadoul a fost descris drept „mită” de opoziția democrată atunci când a fost prezentat în urmă cu un an, potrivit Le Figaro. În același timp, Constituția SUA interzice persoanelor care dețin funcții publice să accepte cadouri „de la un rege, prinț sau stat străin”. Donald Trump a apărat decizia de a accepta avionul, afirmând că ar fi „stupid” să refuze un asemenea cadou și a spus, în 2025: „Acesta este un gest frumos din partea Qatarului. Sunt foarte recunoscător”. Liderul democraților din Senat, Chuck Schumer , a catalogat situația drept o problemă de corupție și securitate națională și a introdus un proiect de lege pentru a-l împiedica pe Trump să utilizeze aeronava. Ce urmează depinde de calendarul operațional anunțat de Forțele Aeriene (debut „în această vară”) și de evoluția inițiativei legislative menționate, care ar putea limita folosirea efectivă a avionului. [...]

Donald Trump a avertizat că alternativa la negocieri cu Iranul ar putea fi o escaladare militară majoră , după ce a spus că „nu este mulțumit” de cea mai recentă propunere de pace venită de la Teheran , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică din nou riscul de tensiuni în Orientul Mijlociu, cu potențiale efecte asupra stabilității regionale și a piețelor energetice. Publicația notează că președintele SUA a declarat că alternativa la discuții este să „blast the hell out of” Iranul, formulare pe care materialul o redă ca avertisment direct legat de opțiunile Washingtonului în lipsa unui acord. Informația a fost publicată la 1 mai 2026. Materialul nu oferă detalii despre conținutul propunerii de pace a Iranului și nici despre pașii concreți pe care i-ar lua administrația americană în continuare. [...]