Știri
Știri din categoria Externe
Noile sancțiuni anunțate de Trump ridică riscul pentru companiile non-americane care fac afaceri cu Cuba, după ce un decret prezidențial extinde țintele către „sectoare largi” ale economiei cubaneze, potrivit Mediafax. Havana acuză Washingtonul de „pedeapsă colectivă”, pe fondul deteriorării situației economice de pe insulă.
În decretul emis vineri, președintele SUA spune că va impune sancțiuni persoanelor implicate în zone extinse ale economiei cubaneze, într-o încercare de a crește presiunea asupra autorităților de la Havana, notează The Guardian, citat de Mediafax.
Ministrul cubanez de externe, Bruno Rodríguez, a calificat măsurile drept o „pedeapsă colectivă” și a transmis, într-o postare pe X, că autoritățile cubaneze „resping ferm recentele măsuri coercitive unilaterale” adoptate de guvernul SUA.
Ordinul îl are în vedere pe oricine este cunoscut ca „activează sau a activat” în mai multe sectoare ale economiei cubaneze, dar și oficiali cubanezi acuzați de „încălcări grave ale drepturilor omului” sau de corupție. Concret, sunt menționate:
Jeremy Paner, fost investigator în domeniul sancțiunilor la Oficiul de Control al Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA, a spus că măsura este cea mai semnificativă pentru companiile non-americane de la începutul embargoului SUA împotriva Cubei, „acum câteva decenii”.
Materialul arată că situația economică a Cubei s-a înrăutățit după ce Washingtonul a impus, în ianuarie, un blocaj asupra combustibilului, iar de atunci „doar un singur petrolier rus” a reușit să treacă. În același timp, penuria de aprovizionare și întreruperile de curent au devenit obișnuite, iar turismul – descris ca fiind cândva cea mai profitabilă industrie a Cubei – „a scăzut dramatic”.
În paralel cu anunțul sancțiunilor, Trump a sugerat din nou, într-un discurs în Florida, că SUA ar putea lansa operațiuni împotriva Cubei, în timp ce la Havana a avut loc o manifestație de 1 mai în fața ambasadei americane.
Sancțiunile vin, totuși, pe fondul unor eforturi de dialog: potrivit materialului, oficiali americani de rang înalt au vizitat insula pentru discuții în aprilie.
Recomandate
Plecarea lui Donald Trump de la summitul NATO din Ankara a fost gestionată ca o operațiune de securitate, cu un avion „momeală”, pe fondul unei amenințări iraniene , potrivit Digi24 , care citează o investigație The Washington Post. Miza nu ține doar de episodul în sine, ci de semnalul operațional: administrația americană ar fi ascuns, pentru câteva ore, locația reală a președintelui inclusiv față de o parte din aparatul de la Casa Albă și față de presa acreditată, într-un context de escaladare militară cu Iranul. Cum a funcționat „diversiunea” de la Ankara Conform informațiilor obținute de The Washington Post , Trump a fost văzut urcând în vechiul Air Force One în fața camerelor, însă ar fi părăsit ulterior aeronava și ar fi fost transportat discret către un avion mai mic, un C-32A al Forțelor Aeriene (un Boeing 757 modificat folosit pentru transportul oficialilor americani). Transferul s-ar fi făcut cu ajutorul unui camion de catering al aeroportului, utilizat de regulă pentru încărcarea proviziilor. În acest timp, vechiul Air Force One ar fi decolat cu reprezentanți ai presei și cu o parte din personalul Casei Albe, devenind practic „momeala”, potrivit unui oficial american citat de publicația americană. De ce contează: un nivel neobișnuit de secretizare Operațiunea ar fi fost declanșată de o amenințare considerată credibilă, legată de Iran, iar detaliile ar fi fost ținute departe inclusiv de jurnaliști și de unii angajați ai Casei Albe. În material se arată că, istoric, este rar ca președinții SUA să călătorească fără corpul de presă, tocmai pentru rolul acestuia de „martor” public al activității prezidențiale. În paralel, episodul indică o preocupare ridicată a aparatului de securitate american în momentul plecării din Turcia, aliat NATO aflat la granița cu Iranul, pe fondul ostilităților dintre Washington și Teheran. Context: disputa privind noul „Air Force One ” și reacția Casei Albe În același tablou intră și controversa legată de aeronava Boeing 747-8 mai nouă, oferită Statelor Unite de Qatar, pe care Trump o folosise pentru a ajunge în Turcia. Securitatea acesteia a fost pusă sub semnul întrebării, iar președintele a spus ulterior că avionul va trece prin modernizări suplimentare. Directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, a apărat public aeronava, susținând că are protocoale de securitate de nivel înalt. „Noul Air Force One este o aeronavă de ultimă generație, dotată cu protocoale de securitate de nivel înalt care asigură siguranța președintelui și a personalului său.” Un purtător de cuvânt al Pentagonului a redirecționat întrebările către Casa Albă, iar Secret Service nu a răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit relatării. Ce rămâne neclar La câteva săptămâni de la incident, nu este clar în ce măsură administrația a făcut publică operațiunea și nici cum s-a realizat exact transferul lui Trump între aeronave după aterizarea în Marea Britanie, potrivit informațiilor citate. [...]
Măsurile de securitate ale președintelui SUA au ajuns la o operațiune de inducere în eroare după o amenințare cu asasinatul atribuită Iranului, Donald Trump părăsind luna trecută Turcia cu un zbor militar secret, în timp ce public Casa Albă susținea că se află la bordul Air Force One, potrivit HotNews . Informațiile, relatate de The Washington Post și The New York Times și preluate de The Guardian , descriu o manevră neobișnuită: Trump ar fi fost ascuns într-un cărucior de catering al aeroportului pentru a fi transportat discret către o altă aeronavă. Operațiunea a avut loc la întoarcerea de la summitul NATO de la Ankara, din 7-8 iulie. Potrivit surselor citate, Trump s-a urcat inițial în vechiul avion „Air Force One” sub privirile camerelor de televiziune. La scurt timp, ar fi fost transferat în secret într-un avion mai mic, folosind un cărucior utilizat în mod normal pentru încărcarea meselor și proviziilor înainte de zbor, a declarat un oficial american pentru The Washington Post. „Operațiunea de inducere în eroare” și controlul informației Locația reală a președintelui a fost ținută secretă nu doar față de jurnaliști, ci și față de unii membri ai personalului de la Casa Albă, potrivit aceleiași relatări. Un oficial american a spus că o amenințare „credibilă” legată de Iran a declanșat ceea ce a numit o „operațiune de inducere în eroare”. Casa Albă susținuse anterior că Trump a părăsit Turcia pe 8 iulie la bordul fostului avion prezidențial Air Force One, iar Trump scrisese pe Truth Social că va folosi „fostul Air Force One” în locul aeronavei cu care zburase la Ankara, un Boeing 747-8 nou, oferit cadou de Qatar (context relatat anterior de HotNews). Ce avion ar fi folosit, de fapt După ce a apărut public urcând în vechiul Air Force One, Trump ar fi fost mutat într-un C-32A al Forțelor Aeriene, potrivit unui oficial familiarizat cu operațiunea, citat de The Washington Post. HotNews notează și un precedent: în 2000, Bill Clinton a folosit un avion executiv fără însemne pentru a zbura în Pakistan, în timp ce aeronava oficială Air Force One a fost folosită ca momeală. [...]
SUA acuză China că folosește pretexte de mediu pentru a restricționa pescuitul filipinez în jurul recifului Scarborough, într-o dispută care riscă să amplifice tensiunile într-un coridor maritim prin care trec anual bunuri de peste 3.000 de miliarde de dolari, potrivit Al Jazeera . Departamentul de Stat al SUA a transmis sâmbătă că Beijingul ar încerca să le refuze pescarilor filipinezi accesul la zona din jurul recifului Scarborough, în apropiere de insula Luzon. Washingtonul respinge, totodată, afirmația Chinei că aria ar constitui o „rezervație naturală”, pe care o descrie drept o încercare de a-și avansa ambițiile teritoriale. În declarația citată, SUA susțin că „rezervația naturală națională” invocată de China ar fi un instrument „destabilizator” folosit pentru a bloca accesul la „terenul tradițional de pescuit” al filipinezilor și pentru a împinge revendicări maritime „extinse”, prin „pretexte de mediu și legale îndoielnice”, sprijinite de coerciție. De ce contează: presiune pe accesul la resurse și pe un culoar comercial major Disputa are o componentă economică directă prin accesul la resursele de pescuit, dar și una sistemică: Marea Chinei de Sud este o rută comercială globală, iar în zonă tranzitează anual bunuri în valoare de peste 3.000 de miliarde de dolari, notează publicația. În acest context, orice escaladare poate crește riscurile operaționale pentru transportul maritim și poate alimenta volatilitatea regională. Context: incidente recente și arbitrajul de la Haga În ultimele săptămâni, tensiunile au crescut după ce nave chineze au folosit tunuri cu apă împotriva unor ambarcațiuni filipineze în apropiere de Scarborough Shoal, potrivit relatării. Zona este revendicată de China și Filipine într-un litigiu vechi de decenii. Filipine a dus cazul la Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga , care a respins în mare parte revendicările ample ale Chinei ca fiind neconforme cu dreptul maritim internațional, însă Beijingul a refuzat să participe la procedură și își susține poziția prin așa-numita „ linie cu nouă liniuțe ”, care acoperă o mare parte din Marea Chinei de Sud. Ce urmează: sprijin american pentru Manila și risc de escaladare Declarația SUA se încheie cu reafirmarea sprijinului pentru Filipine și pentru un „Indo-Pacific liber și deschis”. În paralel, Washingtonul continuă să se implice în regiune alături de aliați, inclusiv prin operațiuni militare comune, pe fondul unei Chine descrise ca tot mai asertive, inclusiv prin construirea de insule artificiale și interceptarea pescarilor filipinezi în apele disputate. [...]
JD Vance susține că SUA au „distrus” programul nuclear al Iranului , o afirmație care ridică miza negocierilor privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol. Informația apare într-un material Al Jazeera , publicat pe 8 august 2026. Vicepreședintele american JD Vance a declarat că Washingtonul a „distrus” programul nuclear al Iranului și i-a degradat capacitățile militare. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre natura acțiunilor invocate sau despre evaluări independente care să confirme afirmația. În același timp, Teheranul cere Statelor Unite compensații și încetarea blocadei navale înainte de a redeschide Strâmtoarea Hormuz. Condiționarea redeschiderii de aceste cerințe indică faptul că disputa are o componentă operațională directă asupra transportului maritim într-una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Din perspectiva piețelor și a companiilor dependente de transportul maritim, mesajul relevant este că redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămâne legată de un pachet politic mai larg, în care Iranul cere concesii concrete, iar SUA își afirmă public poziția de forță. Materialul nu precizează un calendar sau pași agreați pentru reluarea traficului prin strâmtoare. [...]
Epuizarea echipajului de pe USS Abraham Lincoln ridică un risc operațional major pentru una dintre cele mai importante platforme militare americane, în condițiile în care familiile marinarilor reclamă degradarea stării psihice și a condițiilor de trai după o misiune prelungită pe mare, potrivit Adevărul . Portavionul, cu aproximativ 5.000 de militari la bord, ar fi acumulat „sute de zile” consecutive pe mare în cadrul operațiunilor din Orientul Mijlociu, iar mai mulți marinari ar fi încercat să sară peste bord pe fondul epuizării fizice și psihice. Familiile au ridicat public problema într-o întâlnire cu oficiali ai Marinei SUA, organizată la San Diego, la care au participat circa 200 de persoane. Relatările includ mesaje și episoade descrise de apropiați și de presa americană (The Guardian este menționat ca sursă în material), între care un mesaj în care un marinar ar fi spus că „speră să nu se mai trezească a doua zi” și un caz în care un coleg ar fi intervenit pentru a împiedica un membru al echipajului să sară de pe navă. Condiții de trai reclamate la bord Pe lângă presiunea psihică, familiile invocă probleme logistice și de întreținere care ar afecta direct viața de zi cu zi a echipajului, inclusiv: dușuri cu mucegai și toalete defecte; mașini de spălat nefuncționale „cu săptămânile”; perioade îndelungate fără apă caldă; lipsa unor produse de igienă de bază; probleme legate de alimentație, cu porții reduse și întârzieri în aprovizionare. Marina americană susține, totuși, că nava rămâne capabilă să-și îndeplinească misiunile și că eventualele lipsuri de provizii au fost temporare. Misiune prelungită și presiune publică în SUA USS Abraham Lincoln a plecat din San Diego pe 21 noiembrie 2025, inițial pentru o misiune în Pacific, dar a fost redirecționat ulterior către Orientul Mijlociu, pe fondul conflictului dintre Statele Unite și Iran. Misiunea ar fi trebuit să se încheie în luna mai, însă a fost prelungită, iar echipajul ar fi avut foarte puține opriri în port; portavionul ar fi stabilit și un record pentru numărul de zile consecutive petrecute pe mare. Subiectul a ajuns și în Congres: democratul Mike Levin a criticat public condițiile de la bord și a cerut standarde minime pentru militari, precum apă caldă, toalete funcționale și hrană adecvată. În paralel, materialul notează că cercetări realizate în rândul marinarilor americani au identificat factori de stres precum zgomotul puternic, lipsa odihnei și accesul insuficient la servicii medicale și de sănătate mintală. Familiile cer acum un calendar clar pentru încheierea misiunii și măsuri pentru protejarea sănătății și siguranței echipajului. [...]
Acuzațiile Ambasadei Rusiei pun presiune pe comunicarea oficială despre incidentele cu drone și pe justificarea cheltuielilor de apărare , într-un nou episod de tensiuni diplomatice cu Bucureștiul, potrivit HotNews . Misiunea diplomatică rusă la București susține, într-un interviu acordat publicației Izvestia și citat de agenția de stat TASS , că România „nu a prezentat nicio dovadă” care să lege de Rusia dronele doborâte recent. În același context, ambasada afirmă că, la discuția de la Ministerul Afacerilor Externe, diplomaților ruși li s-ar fi arătat „bucăți de polistiren” prezentate drept dovezi ale „originii ruse” a dronelor. La finalul lunii iulie, după ce armata română a doborât trei drone în trei zile consecutive, ambasadorul rus Vladimir Lipaev a fost convocat la MAE, unde i-au fost prezentate fragmente de drone. Atunci, ministra Oana Țoiu declara că „fragmentele de dronă recuperate de Ministerul Apărării Naționale și ancheta parchetului, aflată în curs, confirmă fără niciun dubiu originea lor rusă”. În declarația citată, Ambasada Rusiei merge mai departe și afirmă că ar fi vorba despre „un exercițiu de tragere înscenat în prealabil” asupra unor ținte de antrenament, cu scopul de a justifica „cursul către militarizare”, inclusiv o „creștere semnificativă a cheltuielilor militare”, pe fondul unei situații socio-economice dificile. Context: o serie de acuzații publice și replici de la București HotNews notează că aceste afirmații se înscriu într-o succesiune de ieșiri publice ale autorităților ruse. Într-un alt episod, Iuri Pilipson, oficial al diplomației ruse, a susținut într-un interviu pentru TASS că portul moldovean Giurgiulești , cumpărat de România în acest an, ar fi fost transformat într-un nod de tranzit pentru livrări către Ucraina, inclusiv pentru necesități militare. Același oficial a afirmat că România ar fi deja implicată în sprijin militar și logistic direct pentru Kiev. În replică, MAE a transmis că „războiul și propaganda rusă sunt două fețe ale aceleiași dorințe de control a Moscovei”. Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a calificat mesajele drept „propagandă stalinistă” și a acuzat Rusia că este angajată într-un „război brutal de cucerire” și că „omoară zilnic civili”, în timp ce neagă suveranitatea unui vecin. [...]
