Știri
Știri din categoria Externe
Planul Pentagonului de a retrage circa 5.000 de militari din Germania deschide o perioadă de incertitudine operațională pentru una dintre cele mai importante platforme logistice ale SUA în Europa, într-un moment în care relația Washington–aliați este deja tensionată, potrivit Știrile Pro TV.
Oficiali de rang înalt ai Departamentului Apărării, citați de CBS News, au spus că retragerea ar urma să fie un semnal al nemulțumirii președintelui Donald Trump față de nivelul de sprijin oferit de aliații europeni în războiul dintre SUA și Iran. Același efectiv este menționat și într-un articol publicat de The Wall Street Journal.
Germania rămâne un nod central pentru operațiunile americane: găzduiește sediile Comandamentului European al SUA și ale Comandamentului pentru Africa, iar baza aeriană Ramstein este descrisă ca un punct-cheie pentru operațiunile americane.
Conform cifrelor Departamentului Apărării, în decembrie anul trecut erau în Germania:
Japonia este singura țară străină cu o prezență mai mare a trupelor americane.
Purtătorul de cuvânt șef al Pentagonului, Sean Parnell, a declarat că retragerea va avea loc în următoarele șase până la 12 luni. Potrivit oficialilor din domeniul apărării, o parte dintre forțele retrase din Europa s-ar putea întoarce în SUA și apoi ar putea fi dislocate în străinătate, în cadrul unui efort de concentrare pe prioritățile Pentagonului pe teritoriul SUA și în regiunea Indo-Pacific.
Retragerea va afecta o echipă de luptă de brigadă din Germania, după ce numărul acestor echipe în Europa crescuse după invazia Rusiei în Ucraina. Totodată, un batalion de artilerie cu rază lungă de acțiune, care urma să fie dislocat în Germania mai târziu în acest an, va fi redistribuit.
„Această decizie vine în urma unei analize aprofundate a poziției forțelor Departamentului în Europa și ține cont de cerințele teatrului de operațiuni și de condițiile de pe teren”, a declarat Parnell, într-un comunicat.
Oficialii au precizat că retragerile nu vor afecta transportul trupelor rănite la Centrul Medical Regional Landstuhl din Germania, cel mai mare spital american din străinătate, care a îngrijit militari răniți în urma atacurilor iraniene.
Decizia apare pe fondul unor tensiuni mai ample între Donald Trump și aliați din NATO, care au evitat să se alăture direct războiului SUA cu Iranul și s-au confruntat cu prețuri mai mari la energie, în urma întreruperii livrărilor de combustibil.
În același context, Trump i-a criticat public pe cancelarul german Friedrich Merz și pe alți lideri NATO pentru lipsa implicării directe în campania militară a SUA împotriva Iranului. Merz a spus, potrivit materialului, că „americanii nu au în mod clar nicio strategie” privind Iranul și că SUA sunt „umilite” de negociatorii iranieni; ulterior, Trump a scris pe Truth Social că Merz „nu știe despre ce vorbește” și că „se amestecă în treburile celor care elimină amenințarea nucleară iraniană”. Merz a declarat miercuri că este în continuare în relații bune cu Trump.
Materialul mai amintește că Trump a mai propus retragerea a mii de soldați din Germania spre finalul primului mandat, însă măsura a fost anulată de fostul președinte Joe Biden. De asemenea, o lege din 2023 îl împiedică pe președinte să retragă SUA din NATO fără aprobarea Congresului.
Recomandate
Costul real al operațiunii SUA în Iran a urcat la circa 50 mld. dolari, aproape dublu față de cifra oficială , potrivit Libertatea , care citează estimări interne discutate de oficiali americani cu CBS News . Diferența de raportare mută discuția din zona strict militară în cea bugetară: ce intră, de fapt, în „nota de plată” și cât mai poate crește. Estimarea de aproximativ 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 de miliarde de lei) vizează operațiunea „Epic Fury ”, desfășurată în ultimele două luni. În schimb, directorul financiar al Departamentului Apărării, Jules Hurst, a indicat public un cost de circa 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde de lei) pentru aceeași operațiune, declanșată pe 28 februarie. De unde vine diferența față de cifra Pentagonului Potrivit surselor citate de CBS News, suma prezentată de Hurst nu ar include o serie de costuri care, în practică, apasă direct pe buget: echipamente deteriorate sau distruse; pagube la instalațiile militare americane; costuri logistice (combustibil, mișcarea trupelor, desfășurarea infrastructurii). Un exemplu de pierderi materiale menționat în articol: armata americană ar fi pierdut cel puțin 24 de drone MQ-9 Reaper, evaluate la 30 de milioane de dolari bucata (adică cel puțin 720 de milioane de dolari, aprox. 3,3 miliarde de lei). Presiune pentru finanțare suplimentară: până la 200 mld. dolari În paralel, Administrația Trump caută fonduri suplimentare pentru continuarea operațiunii și refacerea arsenalului. Potrivit Politico (citat de Libertatea), oficialii americani ar urma să solicite o finanțare de până la 200 de miliarde de dolari (aprox. 920 de miliarde de lei). Pe fondul acestor discuții, senatorul democrat Chris Coons a contestat estimarea de 25 de miliarde de dolari, argumentând că nu include costul menținerii trupelor în regiune în ultimele două luni. Reparații și refacerea stocurilor: costuri încă neclare Pentru restaurarea bazelor, Pentagonul nu ar avea încă o estimare, pe motiv că nu este stabilită configurația viitoare a forțelor și nici ce baze vor trebui construite, potrivit declarațiilor lui Hurst. În plus, Mark Cancian, consilier principal la Centrul de Studii Strategice și Internaționale (CSIS), afirmă că o parte din costuri sunt suportate și de Departamentul pentru Securitate Internă, nu doar de Pentagon, iar refacerea arsenalelor ar urma să dureze „câțiva ani”, în condițiile în care stocurile erau deja sub presiune înainte de „Epic Fury”. Ce urmează: scenariu de escaladare și costuri în creștere În plan operațional, Donald Trump ar fi ordonat pregătiri pentru o blocadă navală îndelungată asupra Iranului, în ideea de a crește presiunea economică, inclusiv prin restricții asupra exporturilor de petrol, potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal. În același timp, Trump ar fi admis posibilitatea reluării ostilităților, inclusiv cu rachete hipersonice Dark Eagle, și desfășurarea de forțe speciale pentru a prelua rezervele de uraniu îmbogățit ale Iranului, dacă Teheranul nu cedează. [...]
Eliminarea finanțării USAI din bugetul apărării pe 2027 mută decizia despre sprijinul militar pentru Ucraina la Congres , într-un proces care poate redesena fluxurile de comenzi pentru industria de apărare și calendarul livrărilor către Kiev, potrivit Digi24 . În audierile din Comisia Senatului SUA pentru forțele armate, senatorii au cerut confirmarea că proiectul de buget nu prevede fonduri pentru „Ukraine Security Assistance Initiative” (USAI), iar Jules Hurst, directorul financiar interimar al Pentagonului, a răspuns că „în acest buget nu există finanțare pentru USAI”. Ce înseamnă USAI și de ce contează operațional USAI funcționează din 2016 și este descris ca unul dintre principalele canale de sprijin militar pentru Ucraina, prin care Pentagonul poate plasa comenzi de armament și echipamente direct la producători pentru Forțele Armate ale Ucrainei. În practică, absența alocării în cererea bugetară pentru 2027 ridică un semn de întrebare asupra continuității acestui mecanism de achiziții, în forma finanțată până acum. Context bugetar: cheltuieli record, dar fără linia USAI În același proiect, cheltuielile totale de apărare solicitate de SUA pentru 2027 sunt de aproximativ 1,5 trilioane de dolari, nivel pe care materialul îl descrie drept record și cu 50% peste nivelul actual. Decizia finală aparține Congresului, care poate modifica documentul. Versiunea finală a bugetului este așteptată în toamnă, până la 1 octombrie, când începe noul an fiscal în SUA. Cum s-a schimbat sprijinul SUA pentru Ucraina Sprijinul militar american pentru Ucraina a crescut după agresiunea rusă din 2014, iar după invazia pe scară largă, ajutorul total acordat prin diferite programe a depășit 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei). Potrivit informațiilor prezentate, odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în 2025, alocarea de noi pachete de ajutor „a încetat de fapt”, continuând doar livrările pe baza alocărilor aprobate anterior sub administrația lui Joe Biden. În bugetele pentru 2025 și 2026 ar fi fost incluse doar sume „simbolice”, de ordinul câtorva sute de milioane de dolari, sub presiunea democraților. [...]
Avionul Boeing 747 donat de Qatar pentru a fi folosit temporar ca Air Force One este gata de operare , după finalizarea modificărilor și a zborurilor de testare, iar debutul este așteptat „în această vară”, potrivit Mediafax , care citează un comunicat al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite . Forțele Aeriene americane au transmis că aeronava a intrat în faza de vopsire și că este „în grafic” pentru a intra în serviciu în noua schemă de culori roșu, alb și albastru. Impact operațional: soluție de tranziție până la noile aeronave Boeing Avionul, care a aparținut familiei regale din Qatar, ar urma să asigure transportul președintelui SUA până la livrarea, în 2028, a noilor aeronave fabricate de Boeing, destinate să înlocuiască actualele aparate, descrise ca fiind afectate de uzură și învechire. Valoarea donației este estimată la 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei). Controverse și risc de blocaj politic Cadoul a fost descris drept „mită” de opoziția democrată atunci când a fost prezentat în urmă cu un an, potrivit Le Figaro. În același timp, Constituția SUA interzice persoanelor care dețin funcții publice să accepte cadouri „de la un rege, prinț sau stat străin”. Donald Trump a apărat decizia de a accepta avionul, afirmând că ar fi „stupid” să refuze un asemenea cadou și a spus, în 2025: „Acesta este un gest frumos din partea Qatarului. Sunt foarte recunoscător”. Liderul democraților din Senat, Chuck Schumer , a catalogat situația drept o problemă de corupție și securitate națională și a introdus un proiect de lege pentru a-l împiedica pe Trump să utilizeze aeronava. Ce urmează depinde de calendarul operațional anunțat de Forțele Aeriene (debut „în această vară”) și de evoluția inițiativei legislative menționate, care ar putea limita folosirea efectivă a avionului. [...]
Donald Trump a avertizat că alternativa la negocieri cu Iranul ar putea fi o escaladare militară majoră , după ce a spus că „nu este mulțumit” de cea mai recentă propunere de pace venită de la Teheran , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică din nou riscul de tensiuni în Orientul Mijlociu, cu potențiale efecte asupra stabilității regionale și a piețelor energetice. Publicația notează că președintele SUA a declarat că alternativa la discuții este să „blast the hell out of” Iranul, formulare pe care materialul o redă ca avertisment direct legat de opțiunile Washingtonului în lipsa unui acord. Informația a fost publicată la 1 mai 2026. Materialul nu oferă detalii despre conținutul propunerii de pace a Iranului și nici despre pașii concreți pe care i-ar lua administrația americană în continuare. [...]
Administrația Trump înăsprește sancțiunile împotriva Cubei, vizând inclusiv băncile străine care lucrează cu Havana , într-o mișcare care poate amplifica riscurile de conformare (respectarea sancțiunilor) pentru instituții financiare și companii cu expunere pe insulă, potrivit Digi24 . Președintele american susține că Cuba continuă să reprezinte „o amenințare extraordinară” pentru securitatea națională a Statelor Unite. Noile măsuri sunt incluse într-un decret prezidențial și sunt prezentate ca parte a unei strategii de intensificare a presiunii asupra Havanei, pe fondul crizei economice din Cuba. Ce prevăd noile sancțiuni și cine poate fi afectat Conform informațiilor din articol, sancțiunile vizează mai multe paliere, cu potențial impact direct asupra relațiilor comerciale și financiare: bănci străine care colaborează cu guvernul cubanez; restricții în materie de imigrație ; persoane și entități implicate în sectoarele energiei , mineritului și „în alte sectoare” ale economiei cubaneze; persoane găsite vinovate de „încălcări grave ale drepturilor omului” . În practică, extinderea țintelor către bănci din afara SUA crește miza pentru actorii internaționali care procesează plăți, finanțează comerț sau oferă servicii companiilor conectate la statul cubanez. Context: embargo, blocaj petrolier și presiune pe economie Pe lângă embargoul american în vigoare din 1962, Washingtonul impune din ianuarie un blocaj petrolier asupra Cubei, autorizând de atunci sosirea unui singur petrolier rus , mai notează articolul. Cuba este descrisă ca fiind într-o criză economică profundă, alimentată de înăsprirea sancțiunilor din primul mandat Trump (2017–2021), de slăbiciuni structurale ale economiei centralizate și de o reformă monetară eșuată. Potrivit aceleiași surse, de la sfârșitul lunii ianuarie activitatea a fost „practic paralizată”, iar: turismul (sursă importantă de valută) „s-a prăbușit la jumătate” de la începutul anului; producția de nichel și cobalt este oprită; sectorul tutunului suferă din cauza lipsei de combustibil. Tensiuni politice, dar și negocieri în derulare Anunțul sancțiunilor a venit chiar de 1 Mai, când în Cuba a avut loc o manifestație în fața ambasadei SUA la Havana, la care au participat Raul Castro (94 de ani) și președintele Miguel Diaz-Canel . În același timp, în pofida tensiunilor, cele două țări se află în negocieri, iar discuții au avut loc pe 10 aprilie la Havana, la nivel diplomatic înalt, potrivit articolului. Ce urmează, din informațiile disponibile, este aplicarea efectivă a măsurilor din decret și modul în care băncile și companiile cu legături comerciale cu Cuba își vor ajusta expunerea pentru a evita încălcarea regimului de sancțiuni. [...]
Scepticismul public față de războiul cu Iranul se leagă de scumpiri și presiune pe bugetele gospodăriilor , potrivit unui sondaj citat de Al Jazeera , care arată că 61% dintre americani consideră că decizia SUA de a folosi forța militară împotriva Iranului a fost o greșeală. Sondajul Washington Post–ABC–Ipsos , publicat vineri, indică faptul că 36% dintre respondenți cred că atacarea Iranului a fost decizia corectă. În același timp, războiul – lansat de SUA și Israel la finalul lui februarie – este descris ca având efecte asupra economiei globale și ca alimentând temerile legate de costul vieții în SUA, pe fondul scumpirii energiei. Costul vieții, principalul canal prin care se vede impactul Întrebați dacă și-au schimbat comportamentul din cauza prețurilor mai mari la benzină, 44% dintre respondenți au spus că au redus deplasările cu mașina, iar 42% au declarat că au tăiat și din cheltuielile gospodăriei. În rândul celor cu venituri sub 50.000 de dolari pe an (aprox. 230.000 lei), proporțiile cresc la 56% (condus mai puțin) și 59% (reduceri de cheltuieli în gospodărie). În acest context, materialul notează și că aprobarea pentru președintele Donald Trump a coborât la noi minime, pe fondul frustrărilor alegătorilor legate de probleme economice și costul vieții. Percepția asupra succesului militar rămâne neconvingătoare Sondajul arată și o doză ridicată de incertitudine privind rezultatele operațiunilor: 39% spun că acțiunile militare ale SUA împotriva Iranului au fost „fără succes” până acum, 19% le consideră „cu succes”, iar 41% spun că este prea devreme pentru o evaluare. Al Jazeera mai consemnează că, deși pierderile în rândul forțelor americane sunt relativ reduse, impopularitatea războiului este comparată cu cea a războiului din Irak în 2006 (într-o perioadă de violențe accentuate) și cu cea a războiului din Vietnam la începutul anilor 1970. Polarizare politică: sprijin puternic în rândul republicanilor Sprijinul rămâne însă ridicat în rândul republicanilor: aproape 80% dintre alegătorii Partidului Republican spun că decizia de a ataca Iranul a fost corectă. Chiar și în acest grup, evaluarea succesului este împărțită: respondenții sunt divizați între cei care consideră operațiunile reușite și cei care spun că este prea devreme pentru concluzii. Un alt indicator politic relevant din sondaj: 46% dintre respondenți afirmă că decizia de a ataca Iranul este inconsistentă cu poziția pe care Trump a susținut-o în campanie, când promitea evitarea „războaielor externe inutile”. [...]
