Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea riscului de conflict în Orientul Mijlociu menține presiunea pe piața energiei, după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că armistițiul cu Iranul este „în moarte clinică” și a respins ultima propunere venită de la Teheran, relatează Euronews, citând Associated Press.
Potrivit oficialilor americani, oferta iraniană ar fi inclus unele concesii privind programul nuclear al Iranului, însă Trump a catalogat documentul drept „o mizerie”. Întrebat la un eveniment la Casa Albă dacă armistițiul mai este valabil, liderul american a spus că acesta este „incredibil de fragil” și „în moarte clinică”.
„Aș spune că este mai slab ca niciodată după ce am citit acea mizerie pe care ne-au trimis-o. Nici măcar nu am terminat de citit.”
Blocajul diplomatic și schimburile recente de focuri, notează materialul, riscă să readucă regiunea într-un conflict deschis și să prelungească criza energetică globală asociată războiului. În acest context, Iranul continuă să controleze strategic Strâmtoarea Hormuz, iar Statele Unite mențin blocada asupra porturilor iraniene — două elemente cu impact direct asupra fluxurilor de petrol și, implicit, asupra prețurilor.
Pe plan intern, Trump a anunțat că va suspenda taxa federală pe benzină, ca măsură de sprijin pentru americani în fața creșterii prețurilor la combustibil, creștere pusă pe seama războiului.
În plan diplomatic, președintele SUA ar urma să folosească vizita din această săptămână în China pentru a-i cere lui Xi Jinping să pună presiune pe Iran. Beijingul este, potrivit aceleiași surse, cel mai mare cumpărător de petrol iranian aflat sub sancțiuni, ceea ce îi conferă o influență importantă asupra Teheranului.
Recomandate
Iranul respinge acuzația de „cerințe excesive”, pe fondul negocierilor care vizează redeschiderea Strâmtorii Hormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de petrol și transport maritim, potrivit Al Jazeera . Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei , a declarat că răspunsul Teheranului la cea mai recentă propunere a SUA pentru „încheierea războiului” a fost „nu excesiv”. În schimb, oficialul iranian susține că Washingtonul este cel care continuă să formuleze „cerințe nerezonabile” în cadrul negocierilor. Miza discuțiilor, conform informațiilor prezentate, include atât oprirea conflictului, cât și redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un culoar maritim strategic. Materialul nu oferă detalii despre conținutul propunerilor sau despre calendarul următoarelor runde de negocieri. [...]
Iranul condiționează orice ieșire din impas de deblocarea activelor înghețate și ridicarea restricțiilor asupra porturilor , cerințe care mută discuția din zona strict militară în cea a presiunii economice și a accesului la resurse, potrivit Agerpres . Ministerul de Externe de la Teheran a transmis că răspunsul la propunerile SUA include și solicitarea de „încheiere a războiului în regiune”, inclusiv în Liban. Purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghaei , a declarat că Teheranul cere „drepturile legitime ale Iranului”, menționând explicit deblocarea activelor „înghețate pe nedrept ani de zile” și ridicarea „blocadei americane asupra porturilor iraniene”. Reacția SUA și stadiul negocierilor Președintele american Donald Trump a respins duminică răspunsul Iranului, pe care l-a catalogat drept „total inacceptabil”, într-un mesaj publicat pe rețeaua sa, Truth Social . În același timp, Trump a reluat amenințările la adresa Teheranului, acuzat că și-a vizat vecinii din Golf. La mai bine de o lună de la începutul armistițiului dintre cei doi beligeranți, negocierile sunt descrise ca fiind în impas, iar niciuna dintre părți nu a făcut publice propunerile concrete aflate pe masă. Ce mai cere Teheranul: securitatea navigației maritime Televiziunea de stat iraniană a relatat că răspunsul Teheranului, transmis prin intermediul mediatorului pakistanez, s-a concentrat pe: încheierea războiului „pe toate fronturile”, în special în Liban; garantarea securității navigației maritime. În lipsa detaliilor despre conținutul planului american și al răspunsului iranian, rămâne neclar ce concesii ar fi dispuse să facă părțile și în ce calendar ar putea fi reluate discuțiile. [...]
Washingtonul și Beijingul reiau negocierile comerciale la nivel înalt înaintea vizitei lui Trump în China , într-o încercare de a gestiona tensiunile care au dus la tarife reciproce și la restricții chineze la exporturi de materii prime critice, cu efecte în lanț asupra industriei globale, potrivit Agerpres . Discuțiile sunt programate la Seul, marți și miercuri, între vicepremierul chinez He Lifeng și reprezentanți ai SUA, Ministerul chinez al Comerțului indicând că agenda vizează „probleme economice și comerciale de interes reciproc”. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , a confirmat întâlnirea pe platforma X și a anunțat un turneu rapid în Japonia și Coreea de Sud. Potrivit lui Bessent, marți urmează să se întâlnească la Tokyo cu premierul japonez Sanae Takaichi pentru discuții despre relațiile economice bilaterale, iar miercuri va face o escală la Seul pentru întâlnirea cu He Lifeng, înainte de a se alătura președintelui Donald Trump pentru întrevederea cu liderul chinez Xi Jinping. Trump urmează să fie în vizită în China de miercuri până vineri, iar negocierile din Coreea de Sud sunt prezentate ca o etapă premergătoare întâlnirii la vârf. De ce contează: tarifele și controalele la export au lovit lanțurile industriale Bessent și He Lifeng au reprezentat anterior cele două țări în rundele de negocieri, pe fondul unei dispute comerciale care, anul trecut, a dus la impunerea de tarife vamale reciproce. China a răspuns prin controale la exportul de materii prime critice, măsură care, potrivit informațiilor citate, a afectat negativ industrii din întreaga lume. Context: pauză temporară, dar restricțiile la pământuri rare rămân O întâlnire anterioară între Xi și Trump, organizată la Busan (Coreea de Sud) la sfârșitul lunii octombrie, a dus la o pauză temporară în disputa comercială. Totuși, restricțiile Chinei privind exportul de pământuri rare rămân în vigoare, menținând presiunea asupra sectoarelor dependente de aceste materiale. [...]
Donald Trump își construiește vizita la Beijing ca o misiune economică, cu lideri din tehnologie și finanțe în delegație , într-o încercare de a debloca acorduri comerciale și achiziții între SUA și China, potrivit Economica . În delegația americană pentru summitul cu președintele chinez Xi Jinping ar urma să se regăsească, pe lângă Elon Musk și Tim Cook, și nume grele din sectorul financiar: David Solomon (Goldman Sachs), Stephen Schwarzman (Blackstone), Larry Fink (BlackRock) și Jane Fraser (Citigroup). Din grup face parte și Dina Powell McCormick, fostă consilieră pentru securitate a lui Trump în primul mandat, în prezent membră a conducerii Meta Platforms (compania care deține Facebook, Instagram și WhatsApp). Ce urmărește Washingtonul la Beijing Miza declarată a vizitei este una pragmatică: președintele SUA speră ca la Beijing să „deblocheze” o serie de acorduri comerciale și de achiziții între cele două economii. Deocamdată, companiile menționate nu au răspuns solicitării Reuters de a comenta, conform aceleiași surse. Când are loc vizita Vizita în China este programată în perioada 13–15 mai , potrivit agenției de presă oficiale chineze Xinhua . [...]
Un grup bipartizan de senatori americani îi cere lui Trump să nu relaxeze măsurile comerciale care vizează construcția de nave , avertizând că orice concesie în discuțiile cu Xi Jinping ar submina efortul de refacere a industriei navale din SUA, potrivit Reuters . Scrisoarea, trimisă luni președintelui Donald Trump de senatorii democrați Tammy Baldwin (Wisconsin) și Mark Kelly (Arizona), alături de republicanii Tim Scott (Carolina de Sud) și Todd Young (Indiana), susține că strategia Chinei de a „decima construcția de nave americană” impune folosirea „la maximum” a instrumentelor comerciale ale SUA. Miza imediată este întâlnirea Trump–Xi programată în China, pe 14–15 mai. Taxele portuare, un instrument cu efect direct asupra comenzilor Senatorii cer menținerea taxelor portuare anunțate de SUA în aprilie 2025, concepute pentru a reduce influența Chinei în industria maritimă globală, după ce o investigație americană a concluzionat că dominația Chinei în maritim, logistică și construcții navale a fost alimentată de practici considerate neloiale. În octombrie, la o întâlnire în Coreea de Sud, Trump și Xi au convenit o pauză de un an a taxelor reciproce aplicate navelor, evitând astfel costuri estimate de 3,2 miliarde dolari pe an (aprox. 14,7 miliarde lei) pentru nave mari construite în China care ajung în porturile americane. Conform calendarului menționat, taxele SUA ar urma să fie reluate pe 10 noiembrie, dacă nu se decide o nouă amânare. Context: dezechilibrul global din industrie și pachetul legislativ american Scrisoarea senatorilor leagă măsurile comerciale de un pachet legislativ mai amplu, SHIPS for America Act , care ar include: credite fiscale pentru investiții în șantiere navale și producție internă; autorizarea a 2,5 miliarde dolari (aprox. 11,5 miliarde lei) pe parcursul unui deceniu pentru proiecte de construcții navale în SUA, între alte măsuri. Datele citate indică o schimbare majoră de putere în industrie: cota Chinei din piața globală a construcțiilor navale, evaluată la 150 miliarde dolari (aprox. 690 miliarde lei), a urcat la peste 50% în 2023, de la circa 5% în 2000, pe fondul subvențiilor guvernamentale. În același timp, cota constructorilor americani a coborât sub 1%, în timp ce Coreea de Sud și Japonia rămân următorii mari jucători. De ce contează: presiune politică pentru a păstra pârghiile înaintea negocierilor Senatorii susțin că amenințarea taxelor a avut deja efect: comenzile către șantierele chineze ar fi scăzut cu 25% primăvara trecută, înainte să revină după amânarea aplicării taxelor. În scrisoare, ei numesc taxele portuare „un pas urgent și critic” pentru extinderea bazei industriale americane, creștere economică și securitate națională. Casa Albă nu a avut un comentariu imediat, notează Reuters. Întâlnirea Trump–Xi are loc într-un context geopolitic tensionat, dominat de războiul din Iran, care a amplificat fricțiunile dintre SUA și China, în condițiile în care Beijingul rămâne cel mai mare cumpărător de petrol iranian, în pofida presiunilor Washingtonului. [...]
Iranul încearcă să reducă riscul de escaladare în Strâmtoarea Ormuz , pe fondul discuțiilor despre negocieri de pace cu SUA , susținând în același timp că noul Lider Suprem, Mojtaba Khamenei, este „în deplină sănătate”, potrivit Daily Mail . Teheranul a transmis răspunsul său la o propunere americană de a începe negocieri de pace pentru încheierea războiului, a relatat agenția IRNA, fără a oferi detalii. Conform materialului, propunerea SUA ar viza oprirea luptelor înainte de discuții pe subiecte mai sensibile, inclusiv programul nuclear al Iranului, iar răspunsul ar fi fost trimis către Pakistan, care mediază. Strâmtoarea Ormuz rămâne punctul critic pentru energie și transport În paralel, două nave au fost lăsate să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, în condițiile în care Iranul a blocat în mare parte transportul maritim non-iranian prin acest culoar. O navă operată de QatarEnergy , Al Kharaitiyat, a tranzitat strâmtoarea și se îndrepta spre Port Qasim (Pakistan), potrivit datelor firmei de analiză Kpler; ar fi prima navă qatareză cu gaz natural lichefiat care traversează de la începutul războiului, pe 28 februarie. Totodată, o navă cargo sub pavilion Panama, cu destinația Brazilia, care încercase anterior să tranziteze strâmtoarea pe 4 mai, a trecut folosind o rută desemnată de forțele armate iraniene, potrivit agenției semi-oficiale Tasnim. Materialul notează că, înainte de război, Strâmtoarea Ormuz transporta circa o cincime din oferta globală de petrol, ceea ce explică de ce blocajul a devenit un factor major de presiune, pe fondul unei crize energetice globale. Semnale mixte: tranzit permis, dar drone și tensiuni în Golf În pofida unui armistițiu vechi de o lună, duminică au fost detectate drone „ostile” deasupra mai multor țări din Golf, ceea ce indică persistența riscurilor de securitate în regiune. Emiratele Arabe Unite au anunțat interceptarea a două drone „venind din Iran”, iar Qatar a condamnat un atac cu dronă asupra unei nave cargo care venea din Abu Dhabi, în apele sale. Kuweitul a spus că apărarea antiaeriană a gestionat drone care i-au intrat în spațiul aerian. Pe plan diplomatic, premierul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman al-Thani, i-a transmis ministrului iranian de externe Abbas Araqchi că folosirea Strâmtorii Ormuz ca „instrument de presiune” ar adânci criza și că libertatea de navigație nu ar trebui compromisă, potrivit ministerului de externe qatarez. Și ministrul de externe al Turciei a discutat cu Araqchi, conform unui oficial turc. În Iran, parlamentari ar lucra la un proiect de lege pentru „formalizarea” managementului strâmtorii, inclusiv prevederi privind interzicerea trecerii pentru navele „statelor ostile”, mai arată articolul. Context politic și militar: Teheranul vorbește despre starea liderului, după atacul din 28 februarie În același material, un oficial iranian de rang înalt, citat de agenția Fars, afirmă că Mojtaba Khamenei este „în deplină sănătate” după rănile suferite într-un atac comun SUA–Israel asupra complexului conducerii iraniene, pe 28 februarie. Oficialul, Mazaher Hosseini, director general de protocol la biroul liderului suprem, a spus că Khamenei ar fi fost doborât de unda de șoc și ar fi suferit răni la genunchi și la partea inferioară a spatelui, iar speculațiile privind răni la frunte ar fi nefondate. Potrivit relatării, Khamenei nu a mai fost văzut în public de la acel atac, iar Hosseini a confirmat că reședința sa a fost vizată și că soția lui și alte persoane au fost ucise. De ce contează Pentru piețele de energie și pentru lanțurile de aprovizionare, miza imediată rămâne dacă Iranul va continua să permită tranzite punctuale sau va menține blocajul, într-un context în care riscurile de securitate (drone, incidente maritime) persistă. În lipsa detaliilor despre răspunsul Iranului la propunerea SUA, direcția negocierilor rămâne incertă, iar tensiunea din jurul Strâmtorii Ormuz continuă să fie principalul barometru al riscului regional. [...]
