Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump spune că SUA vor deschide discuții cu Cuba, după ce Havana ar fi cerut ajutor, într-un semnal care poate schimba, măcar tactic, linia dură de sancțiuni și restricții impusă în ultimele luni. Informația apare într-o postare a președintelui american pe Truth Social, citată de Reuters.
Trump nu a oferit detalii despre formatul sau calendarul discuțiilor, limitându-se la a afirma că „vom vorbi”. Casa Albă și Departamentul de Stat nu au putut fi contactate imediat pentru comentarii, iar reprezentanții Havanei nu au răspuns, potrivit aceleiași surse.
Declarația vine după o perioadă în care administrația Trump a intensificat măsurile împotriva Cubei, inclusiv prin sancțiuni financiare noi și extinderea altora, alături de măsuri cu impact direct asupra fluxurilor economice dintre SUA și insulă. Reuters notează că Washingtonul a:
Trump mai spusese anterior că „urmează” Cuba, după ce armata americană a capturat mai devreme în acest an liderul Venezuelei, aliat tradițional al Havanei, conform Reuters.
Faptul că Trump vorbește despre discuții, în paralel cu menținerea și extinderea sancțiunilor, introduce incertitudine privind direcția politicii SUA față de Cuba. Pentru companii și operatori care depind de reguli privind călătoriile, remitențele sau tranzacțiile cu entități cubaneze, orice schimbare de ton poate prefigura ajustări de reglementare — însă, deocamdată, nu există detalii oficiale despre ce ar urma să includă aceste discuții.
În plan diplomatic, China — unde Trump călătorește în această săptămână pentru o întâlnire cu președintele Xi Jinping — a cerut Washingtonului să înceteze imediat embargoul și sancțiunile împotriva Havanei, potrivit Reuters.
Recomandate
Escaladarea presiunii SUA asupra Cubei ridică riscul unei acțiuni militare , pe fondul intensificării zborurilor de supraveghere și al noilor sancțiuni, potrivit Axios . Pentru mediul de afaceri și piețe, miza este creșterea riscului geopolitic în Caraibe și posibile efecte în lanț asupra fluxurilor energetice regionale și a stabilității politice din emisfera vestică. Datele invocate de publicație indică o creștere a zborurilor americane de supraveghere și recunoaștere în largul Cubei din februarie, conform unei analize CNN a datelor de zbor publicate săptămâna trecută. În paralel, SUA au impus sancțiuni suplimentare Havanei joia trecută, iar ministrul cubanez de externe a descris măsurile drept o „pedeapsă colectivă de natură genocidară”. Semnale operaționale și presiune economică Pe lângă sancțiuni, Axios notează că insula se confruntă cu o criză umanitară în agravare, pe care oficialii cubanezi o pun pe seama unei „blocade energetice” a SUA, care ar împiedica furnizorii de petrol să mai deservească insula. În plus, capturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro ar fi deteriorat și mai mult condițiile locale, prin tăierea accesului Cubei la un furnizor-cheie de petrol. În plan politic, administrația Trump leagă explicit degradarea situației interne din Cuba de argumentul de securitate națională. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat pentru Axios că regimul cubanez „refuză să se reformeze” și să permită livrarea de asistență umanitară vitală, adăugând că președintele Trump ar prefera o soluție diplomatică, dar nu va permite ca insula „să se deterioreze într-o amenințare de securitate și mai severă” pentru SUA. Retorică mai dură, dar fără semne „definitive” Axios subliniază că nu există semne definitive că Trump va viza Cuba în continuare. În același timp, președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a spus reporterilor joia trecută că Trump i-ar fi transmis într-o discuție privată la Casa Albă că nu intenționează să invadeze Cuba, potrivit The Hill. Totuși, Trump a vorbit în mod repetat despre interesul pentru o operațiune militară în Cuba și a sugerat vineri că un portavion care se întoarce în SUA dinspre Iran ar putea fi poziționat în largul insulei. Ce ar putea urma: „acțiune de la distanță” și un reper de calendar Sebastian Arcos, director interimar al Institute for Cuban Studies (Florida International University) , a declarat pentru Axios că o intervenție ar fi fost posibilă la scurt timp după ce Trump a declarat în ianuarie că Cuba reprezintă o amenințare iminentă pentru securitatea SUA, dar războiul din Iran a mutat active militare în Orientul Mijlociu. În contextul în care conflictul cu Iranul este „într-un fel de impas”, Arcos vede o posibilă reorientare către Cuba, vizibilă atât în zborurile de supraveghere, cât și în declarațiile politice și sancțiunile recente. Arcos nu se așteaptă la trupe la sol, dar spune că Trump ar putea urmări o „acțiune militară de la distanță”, similară cu ce s-a întâmplat în Iran, menită să „șocheze regimul” și să creeze o fereastră pentru schimbare de leadership. Ca reper apropiat, Arcos indică 20 mai (Ziua Independenței Cubei, care marchează finalul ocupației americane), despre care spune că ar putea deveni un moment sensibil, pe fondul „așteptării și anxietății” resimțite în Miami și în Cuba. [...]
China își accelerează diplomația „pe teren propriu” înaintea vizitei lui Trump , într-o zi cu întâlniri la vârf care semnalează o ofensivă de influență și de agendă în regiune și în multilateralism, potrivit Global Times . Marți, președintele Xi Jinping s-a întâlnit separat la Beijing cu lideri din Asia Centrală (Tadjikistan), Asia de Sud-Est (Brunei) și cu șeful UNESCO , pe fondul unui calendar diplomatic intensificat, în timp ce președintele SUA Donald Trump este programat să viziteze China de miercuri până vineri. Întâlnirile, relatate de agenția Xinhua și preluate de publicație, sunt prezentate ca un semnal al „amplitudinii și intensității” demersului diplomatic chinez, cu accent pe relațiile de vecinătate, cooperarea economică și susținerea instituțiilor ONU. Experți citați de Global Times susțin că această dinamică ar reflecta o recunoaștere internațională mai mare a abordării Chinei, într-un context global descris ca „incert”. Tadjikistan: tratat de „bună vecinătate” și accent pe Belt and Road În discuțiile cu președintele tadjik Emomali Rahmon, Xi a afirmat că, indiferent de schimbările din mediul extern, China și Tadjikistan vor rămâne „buni vecini”, „buni prieteni” și „buni parteneri” pentru dezvoltare, potrivit Xinhua. Publicația notează că cele două părți au semnat un tratat de „bună vecinătate permanentă și cooperare prietenoasă”, prezentat ca o garanție politică pentru relația bilaterală pe termen lung. Xi a cerut, de asemenea, concentrarea pe cooperarea „de înaltă calitate” în cadrul inițiativei Belt and Road (Noul Drum al Mătăsii) și o aliniere mai strânsă a strategiilor de dezvoltare. Cei doi lideri au participat și la o ceremonie de semnare a unor documente de cooperare la Beijing. În context, Global Times citează presa tadjică: TajikPress afirmă că Rahmon a avut mai multe vizite în China, prima datând din martie 1993, și că cele două țări ar fi semnat până acum peste 250 de documente bilaterale în domenii politice, economice, sociale și culturale. Asia Plus News relatează că, în cadrul vizitei, Rahmon ar fi mers la Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură (AIIB) și ar fi semnat un plan de investiții pe termen lung, precum și că s-ar fi întâlnit cu reprezentanți ai unor companii chineze. Brunei: cooperare practică și mesaj către ASEAN, pe fondul Mării Chinei de Sud În întâlnirea cu prințul moștenitor și ministru senior la Biroul Prim-ministrului din Brunei Darussalam, Haji Al-Muhtadee Billah, Xi a cerut întărirea comunicării strategice și aprofundarea cooperării practice. Potrivit Xinhua, liderul chinez a legat mesajul de aniversarea a 35 de ani de relații bilaterale și a invocat obiectivul construirii unei „comunități China–Brunei cu un viitor comun”. Xi a mai spus că Beijingul dorește ca Brunei să fie partener în guvernanța globală și a îndemnat la cooperare cu statele ASEAN pentru o „comunitate China–ASEAN cu un viitor comun”, într-un context regional marcat de tensiuni și competiție strategică. Global Times citează Borneo Bulletin, care relatează că prințul moștenitor a vizitat marți și Administrația Generală pentru Sport a Chinei la Beijing și a salutat planuri pentru tabere de antrenament de wushu Brunei–China, în cadrul unui plan bilateral de cooperare asociat Belt and Road, semnat în 2025. Un expert citat de publicație, Ge Hongliang (Universitatea Guangxi pentru Naționalități), susține că Brunei și China au poziții apropiate pe teme regionale și internaționale și că, în special în chestiuni legate de Marea Chinei de Sud, Brunei ar fi menținut o abordare „pozitivă și pragmatică”. UNESCO: susținerea multilateralismului și a rolului ONU În întâlnirea cu directorul general UNESCO, Khaled El-Enany, Xi a spus că organizația a contribuit la înțelegere între popoare și la „învățarea reciprocă între civilizații” și a avut un rol în reformarea și îmbunătățirea guvernanței globale în educație, știință și cultură, potrivit Xinhua. Xi a afirmat că China sprijină activ UNESCO și și-a exprimat disponibilitatea de a aprofunda cooperarea strategică. În același cadru, a susținut că guvernanța globală a ajuns „la o răscruce”, reiterând angajamentul Chinei pentru „multilateralism autentic”, susținerea autorității ONU și rolul UNESCO în guvernanța globală. În lectura Global Times, această secvență completează mesajul mai larg al Beijingului: o combinație între consolidarea relațiilor cu vecinii și poziționarea ca actor pro-multilateralism, într-un moment în care atenția internațională este amplificată de vizita programată a președintelui american Donald Trump în China. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre un final „foarte aproape” al războiului din Ucraina ridică miza diplomatică pentru SUA , într-un moment în care Moscova transmite, prin vocea Kremlinului, că ar saluta continuarea medierii americane, dar fără să ofere detalii concrete despre o eventuală înțelegere, potrivit Digi24 . Donald Trump a spus marți, înainte de a pleca de la Casa Albă într-o călătorie în China, că războiul este „foarte aproape de final” și că el crede că se va ajunge la o înțelegere între Rusia și Ucraina. Informația este relatată de Reuters , preluată de Digi24. „Sfârșitul războiului din Ucraina cred cu adevărat că se apropie foarte mult.” Ecoul de la Moscova: disponibilitate declarată, condiții și lipsă de detalii Declarațiile lui Trump vin după ce Vladimir Putin a afirmat sâmbătă că războiul „se îndreaptă spre final” și că s-ar întâlni față în față cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski doar dacă ar fi finalizat un acord de pace. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că „datele disponibile” permit deja concluzia că războiul se apropie de final, însă „nu există încă detalii concrete”. În același timp, el a indicat că operațiunea militară s-ar încheia atunci când Kievul „își va asuma responsabilitatea și va lua deciziile necesare”. Peskov a mai declarat că Rusia rămâne deschisă la contacte și că ar saluta continuarea eforturilor de mediere din partea Statelor Unite. Poziția Kievului: presiune pentru negocieri, dar lupte intense continuă De cealaltă parte, Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina l-a „împins” pe Putin să fie dispus să negocieze, în condițiile în care Rusia continuă atacurile intense pe linia frontului. În lipsa unor detalii despre parametrii unui acord, mesajele publice ale Washingtonului și Moscovei conturează mai degrabă un cadru de poziționare politică și diplomatică decât un calendar verificabil al încheierii conflictului. [...]
Atacurile cu drone au reînceput imediat după armistițiul de trei zile , semn că inițiativa de încetare a focului susținută de SUA rămâne fragilă și cu efecte limitate pe teren, potrivit Libertatea . Marți, Kievul a fost vizat de un atac cu drone după expirarea armistițiului, conform autorităților ucrainene, informație transmisă de AFP. Șeful administrației militare a capitalei, Timur Tkacenko, a avertizat populația, printr-un mesaj pe Telegram, să rămână în siguranță până la ridicarea alertei. „Dronele inamice se află în prezent deasupra Kievului. Vă rugăm să rămâneți în siguranță până la ridicarea alertei” Administrația militară regională din Kiev le-a cerut locuitorilor să rămână în adăposturi și a precizat că sistemele de apărare antiaeriană ar putea interveni în zonă. Sirenele de alertă fuseseră activate pentru prima dată în capitală vineri, înainte ca armistițiul să intre în vigoare. Ce arată reluarea atacurilor despre „pauza” negociată Armistițiul de trei zile a fost anunțat vineri de președintele SUA, Donald Trump , cu câteva ore înaintea ceremoniilor din Rusia dedicate victoriei din cel de-Al Doilea Război Mondial. Trump a spus că speră ca încetarea focului să marcheze „începutul sfârșitului” conflictului. În același timp, pauza de trei zile este prezentată ca parte a unei inițiative mai ample de pace susținute de Statele Unite, care „până acum nu a reușit să oprească războiul” început în urmă cu peste patru ani, notează publicația. Acuzații reciproce și bilanț raportat de Rusia În weekend, cele două părți s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului prin atacuri și de lovirea unor ținte civile, în condițiile în care Trump afirmase că încetarea focului urma să fie în vigoare în perioada 9–11 mai. După expirarea armistițiului, armata rusă a susținut că a doborât 27 de drone ucrainene, potrivit informațiilor prezentate în articol. [...]
Rusia a reluat atacurile aeriene asupra Kievului imediat după expirarea armistițiului de trei zile , semnalând fragilitatea oricărei pauze de luptă și menținând presiunea operațională asupra capitalei Ucrainei, potrivit Adevărul . Atacul era în desfășurare marți în zori, iar șeful administrației militare a orașului, Timur Tkacenko , a transmis pe Telegram că „drone inamice” se află deasupra Kievului și a cerut populației să rămână la adăpost până la ridicarea alertei. Oficialul a raportat și căderea unor resturi peste o clădire rezidențială din cartierul Obolonski. Aceasta este prima alertă aeriană asupra capitalei de la 8 mai. Armistițiul de trei zile, menționat în relatare ca fiind anunțat de președintele american Donald Trump, a început sâmbătă. Context: acuzații reciproce de încălcare a armistițiului În perioada armistițiului, ambele părți au reclamat încălcări. Ucraina a acuzat Rusia de atacuri cu drone în estul și sudul țării, iar Rusia a acuzat Ucraina că a atacat regiunea Belgorod. Relatarea este atribuită AFP. [...]
Atacurile asupra infrastructurii petroliere din Golf împing din nou riscul energetic în prim-plan , după ce Emiratele Arabe Unite ar fi lovit în secret o rafinărie din Iran, într-un moment în care armistițiul SUA–Iran pare să se clatine, potrivit relatării din Libertatea . Potrivit unui raport publicat de Wall Street Journal , guvernul de la Abu Dhabi ar fi lansat la începutul lunii aprilie 2026 un atac aerian neconfirmat asupra unei rafinării de pe insula Lavan, incident care ar fi provocat un incendiu major și ar fi afectat grav capacitatea de producție a unității. Atacul ar fi avut loc în apropierea momentului în care Donald Trump anunța un armistițiu. În replică, Iranul a acuzat un „atac inamic” asupra rafinăriei și a ripostat prin lansări de rachete și drone către Emiratele Arabe Unite și Kuweit, mai notează Wall Street Journal, citat de Libertatea. Conform unei surse citate de publicația americană, administrația SUA nu ar fi fost deranjată de atacul EAU, întrucât armistițiul nu fusese încă oficializat, iar Casa Albă ar fi privit favorabil implicarea Emiratelor și a altor state din Golf dispuse să participe în conflict. Ministerul de Externe al EAU a refuzat să comenteze direct atacul raportat, invocând în schimb, în declarații anterioare, dreptul statului de a răspunde inclusiv prin mijloace militare la acțiuni ostile. De ce contează: presiune pe piețele globale de energie Bombardamentele asupra rafinăriilor, porturilor și rutelor maritime de transport au crescut presiunile asupra piețelor globale de energie și au alimentat temerile privind o extindere a conflictului în Golf, regiune esențială pentru producția și transportul petrolului, potrivit informațiilor din livetext. Armistițiul SUA–Iran, descris de Trump drept „pe aparate” Separat, Donald Trump a declarat că armistițiul SUA–Iran este „pe aparate”, după ce Teheranul a respins propunerea americană de pace și a trimis o contraofertă. Potrivit CNBC, citat de Libertatea, administrația americană a considerat răspunsul Iranului „inacceptabil”, iar Trump a descris starea armistițiului, aflat „în vigoare de o lună”, ca fiind „incredibil de slabă”. „Aș spune că armistițiul este pe aparate, iar doctorul intră și spune: «Domnule, persoana iubită are aproximativ 1% șanse de a supraviețui»”, a spus Trump reporterilor, din Biroul Oval. [...]
