Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump spune că va pune pe masa lui Xi Jinping vânzările de arme către Taiwan, un subiect care poate menține presiunea pe relația SUA–China și pe industria de apărare americană, potrivit Reuters. Președintele SUA a declarat la Casa Albă că va discuta tema la întâlnirea programată săptămâna aceasta la Beijing.
Trump a afirmat că Xi „și-ar dori să nu” mai existe astfel de transferuri și că va aborda direct chestiunea, în contextul sprijinului tradițional al Washingtonului pentru apărarea Taiwanului. Vânzările de arme către insulă sunt de ani buni un punct de fricțiune în relația bilaterală.
Reuters amintește că, în decembrie, Trump a anunțat „cel mai mare pachet” de armament al SUA pentru Taiwan, de peste 11 miliarde de dolari (aprox. 50 miliarde lei). În ultimele zile, consilierii săi au cerut Taiwanului să aloce și mai mulți bani pentru apărare, iar un oficial american a spus că summitul Trump–Xi nu semnalează o schimbare de politică față de Taiwan.
China revendică Taiwanul, care este guvernat democratic, drept parte a teritoriului său, poziție respinsă de Taipei. SUA urmează politica „o singură Chină”, recunoscând poziția Beijingului, fără a lua o poziție privind suveranitatea Taiwanului, și sunt obligate prin lege să ajute la apărarea insulei.
Trump a repetat și că nu crede că tensiunile legate de Taiwan vor escalada în timpul mandatului său, fără să ofere detalii suplimentare.
Trump a spus că va discuta cu Xi și cazul lui Jimmy Lai, activist pro-democrație și critic vocal al Chinei în Hong Kong. Lai a fost condamnat în februarie la 20 de ani de închisoare pentru două capete de acuzare de conspirație pentru „coluziune cu forțe străine” și un capăt de acuzare privind publicarea de materiale „sedicioase”.
„Oamenii ar vrea să iasă, și mi-ar plăcea să-l văd ieșind și el. Așa că îl voi aduce din nou în discuție”, a spus Trump, potrivit Reuters, adăugând că a mai ridicat anterior cazul în discuțiile cu China.
Președintele SUA a mai declarat că va aduce în discuție și cazul pastorului Jin Mingri, fondatorul Zion Church, arestat la finalul anului trecut. Reuters notează că măsura vine pe fondul unor reguli noi ale principalului regulator chinez în domeniul religiei, care interzic predicarea online neautorizată sau instruirea religioasă de către cler, precum și „coluziunea cu străinii”.
Întâlnirea Trump–Xi de la Beijing este așteptată să testeze dacă dialogul poate limita tensiunile pe dosarul Taiwanului, în condițiile în care Washingtonul indică menținerea liniei actuale privind sprijinul de apărare, iar Beijingul se opune public vânzărilor de armament către insulă.
Recomandate
Donald Trump își construiește vizita la Beijing ca o misiune economică, cu lideri din tehnologie și finanțe în delegație , într-o încercare de a debloca acorduri comerciale și achiziții între SUA și China, potrivit Economica . În delegația americană pentru summitul cu președintele chinez Xi Jinping ar urma să se regăsească, pe lângă Elon Musk și Tim Cook, și nume grele din sectorul financiar: David Solomon (Goldman Sachs), Stephen Schwarzman (Blackstone), Larry Fink (BlackRock) și Jane Fraser (Citigroup). Din grup face parte și Dina Powell McCormick, fostă consilieră pentru securitate a lui Trump în primul mandat, în prezent membră a conducerii Meta Platforms (compania care deține Facebook, Instagram și WhatsApp). Ce urmărește Washingtonul la Beijing Miza declarată a vizitei este una pragmatică: președintele SUA speră ca la Beijing să „deblocheze” o serie de acorduri comerciale și de achiziții între cele două economii. Deocamdată, companiile menționate nu au răspuns solicitării Reuters de a comenta, conform aceleiași surse. Când are loc vizita Vizita în China este programată în perioada 13–15 mai , potrivit agenției de presă oficiale chineze Xinhua . [...]
Escaladarea riscului de conflict în Orientul Mijlociu menține presiunea pe piața energiei , după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că armistițiul cu Iranul este „în moarte clinică” și a respins ultima propunere venită de la Teheran, relatează Euronews , citând Associated Press . Potrivit oficialilor americani, oferta iraniană ar fi inclus unele concesii privind programul nuclear al Iranului, însă Trump a catalogat documentul drept „o mizerie”. Întrebat la un eveniment la Casa Albă dacă armistițiul mai este valabil, liderul american a spus că acesta este „incredibil de fragil” și „în moarte clinică”. „Aș spune că este mai slab ca niciodată după ce am citit acea mizerie pe care ne-au trimis-o. Nici măcar nu am terminat de citit.” De ce contează: energie și rute strategice Blocajul diplomatic și schimburile recente de focuri, notează materialul, riscă să readucă regiunea într-un conflict deschis și să prelungească criza energetică globală asociată războiului. În acest context, Iranul continuă să controleze strategic Strâmtoarea Hormuz , iar Statele Unite mențin blocada asupra porturilor iraniene — două elemente cu impact direct asupra fluxurilor de petrol și, implicit, asupra prețurilor. Răspunsul Washingtonului: măsuri interne și presiune prin China Pe plan intern, Trump a anunțat că va suspenda taxa federală pe benzină, ca măsură de sprijin pentru americani în fața creșterii prețurilor la combustibil, creștere pusă pe seama războiului. În plan diplomatic, președintele SUA ar urma să folosească vizita din această săptămână în China pentru a-i cere lui Xi Jinping să pună presiune pe Iran. Beijingul este, potrivit aceleiași surse, cel mai mare cumpărător de petrol iranian aflat sub sancțiuni, ceea ce îi conferă o influență importantă asupra Teheranului. [...]
Washingtonul și Beijingul reiau negocierile comerciale la nivel înalt înaintea vizitei lui Trump în China , într-o încercare de a gestiona tensiunile care au dus la tarife reciproce și la restricții chineze la exporturi de materii prime critice, cu efecte în lanț asupra industriei globale, potrivit Agerpres . Discuțiile sunt programate la Seul, marți și miercuri, între vicepremierul chinez He Lifeng și reprezentanți ai SUA, Ministerul chinez al Comerțului indicând că agenda vizează „probleme economice și comerciale de interes reciproc”. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , a confirmat întâlnirea pe platforma X și a anunțat un turneu rapid în Japonia și Coreea de Sud. Potrivit lui Bessent, marți urmează să se întâlnească la Tokyo cu premierul japonez Sanae Takaichi pentru discuții despre relațiile economice bilaterale, iar miercuri va face o escală la Seul pentru întâlnirea cu He Lifeng, înainte de a se alătura președintelui Donald Trump pentru întrevederea cu liderul chinez Xi Jinping. Trump urmează să fie în vizită în China de miercuri până vineri, iar negocierile din Coreea de Sud sunt prezentate ca o etapă premergătoare întâlnirii la vârf. De ce contează: tarifele și controalele la export au lovit lanțurile industriale Bessent și He Lifeng au reprezentat anterior cele două țări în rundele de negocieri, pe fondul unei dispute comerciale care, anul trecut, a dus la impunerea de tarife vamale reciproce. China a răspuns prin controale la exportul de materii prime critice, măsură care, potrivit informațiilor citate, a afectat negativ industrii din întreaga lume. Context: pauză temporară, dar restricțiile la pământuri rare rămân O întâlnire anterioară între Xi și Trump, organizată la Busan (Coreea de Sud) la sfârșitul lunii octombrie, a dus la o pauză temporară în disputa comercială. Totuși, restricțiile Chinei privind exportul de pământuri rare rămân în vigoare, menținând presiunea asupra sectoarelor dependente de aceste materiale. [...]
Un grup bipartizan de senatori americani îi cere lui Trump să nu relaxeze măsurile comerciale care vizează construcția de nave , avertizând că orice concesie în discuțiile cu Xi Jinping ar submina efortul de refacere a industriei navale din SUA, potrivit Reuters . Scrisoarea, trimisă luni președintelui Donald Trump de senatorii democrați Tammy Baldwin (Wisconsin) și Mark Kelly (Arizona), alături de republicanii Tim Scott (Carolina de Sud) și Todd Young (Indiana), susține că strategia Chinei de a „decima construcția de nave americană” impune folosirea „la maximum” a instrumentelor comerciale ale SUA. Miza imediată este întâlnirea Trump–Xi programată în China, pe 14–15 mai. Taxele portuare, un instrument cu efect direct asupra comenzilor Senatorii cer menținerea taxelor portuare anunțate de SUA în aprilie 2025, concepute pentru a reduce influența Chinei în industria maritimă globală, după ce o investigație americană a concluzionat că dominația Chinei în maritim, logistică și construcții navale a fost alimentată de practici considerate neloiale. În octombrie, la o întâlnire în Coreea de Sud, Trump și Xi au convenit o pauză de un an a taxelor reciproce aplicate navelor, evitând astfel costuri estimate de 3,2 miliarde dolari pe an (aprox. 14,7 miliarde lei) pentru nave mari construite în China care ajung în porturile americane. Conform calendarului menționat, taxele SUA ar urma să fie reluate pe 10 noiembrie, dacă nu se decide o nouă amânare. Context: dezechilibrul global din industrie și pachetul legislativ american Scrisoarea senatorilor leagă măsurile comerciale de un pachet legislativ mai amplu, SHIPS for America Act , care ar include: credite fiscale pentru investiții în șantiere navale și producție internă; autorizarea a 2,5 miliarde dolari (aprox. 11,5 miliarde lei) pe parcursul unui deceniu pentru proiecte de construcții navale în SUA, între alte măsuri. Datele citate indică o schimbare majoră de putere în industrie: cota Chinei din piața globală a construcțiilor navale, evaluată la 150 miliarde dolari (aprox. 690 miliarde lei), a urcat la peste 50% în 2023, de la circa 5% în 2000, pe fondul subvențiilor guvernamentale. În același timp, cota constructorilor americani a coborât sub 1%, în timp ce Coreea de Sud și Japonia rămân următorii mari jucători. De ce contează: presiune politică pentru a păstra pârghiile înaintea negocierilor Senatorii susțin că amenințarea taxelor a avut deja efect: comenzile către șantierele chineze ar fi scăzut cu 25% primăvara trecută, înainte să revină după amânarea aplicării taxelor. În scrisoare, ei numesc taxele portuare „un pas urgent și critic” pentru extinderea bazei industriale americane, creștere economică și securitate națională. Casa Albă nu a avut un comentariu imediat, notează Reuters. Întâlnirea Trump–Xi are loc într-un context geopolitic tensionat, dominat de războiul din Iran, care a amplificat fricțiunile dintre SUA și China, în condițiile în care Beijingul rămâne cel mai mare cumpărător de petrol iranian, în pofida presiunilor Washingtonului. [...]
Creșterea bruscă a zborurilor de recunoaștere ale SUA lângă Cuba indică o escaladare operațională care, în episoade recente, a precedat intervenții americane , potrivit Meduza , care citează o analiză CNN bazată pe date deschise de aviație. CNN notează că, din 4 februarie, forțele navale și aeriene ale SUA au efectuat cel puțin 25 de astfel de misiuni în apropierea coastelor Cubei, în condițiile în care înainte de februarie o asemenea activitate era aproape inexistentă în zonă. Majoritatea zborurilor au avut loc în apropierea celor mai mari două orașe ale Cubei – Havana și Santiago de Cuba. Principalele platforme folosite au fost: P-8A Poseidon, avion de patrulare destinat supravegherii și recunoașterii; RC-135V Rivet Joint, specializat în recunoaștere radioelectronică (culegere de informații din comunicații și emisii radar); drone de recunoaștere la mare altitudine MQ-4C Triton. Pentagonul a refuzat să comenteze, potrivit aceleiași relatări. De ce contează acum: tipar observat înaintea unor operațiuni în Venezuela și Iran CNN susține că situații similare – în care înăsprirea retoricii administrației Trump a fost însoțită de intensificarea zborurilor de recunoaștere – au precedat capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, la începutul lui ianuarie 2026, precum și începutul operațiunii SUA în Iran, în februarie. În ultimele săptămâni, declarațiile publice ale lui Donald Trump la adresa Cubei s-ar fi înăsprit, mai arată CNN. Președintele SUA a redistribuit pe rețelele sociale un comentariu potrivit căruia va vizita „o Havana liberă” înainte de a pleca din funcție, iar câteva zile mai târziu a dispus o blocadă petrolieră a insulei. Context: presiune crescută și blocaj pe combustibili Relațiile SUA–Cuba s-au deteriorat odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în 2025. De la începutul lui 2026, Washingtonul a intensificat presiunea asupra Cubei și ar fi introdus, în fapt, o blocadă a livrărilor maritime de combustibil, ceea ce a dus la o criză energetică severă și pene de curent pe insulă, potrivit CNN. În același context, Meduza trimite și la un material anterior despre afirmațiile lui Trump privind o posibilă „preluare prietenoasă” a Cubei: Meduza . [...]
Iranul condiționează orice ieșire din impas de deblocarea activelor înghețate și ridicarea restricțiilor asupra porturilor , cerințe care mută discuția din zona strict militară în cea a presiunii economice și a accesului la resurse, potrivit Agerpres . Ministerul de Externe de la Teheran a transmis că răspunsul la propunerile SUA include și solicitarea de „încheiere a războiului în regiune”, inclusiv în Liban. Purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghaei , a declarat că Teheranul cere „drepturile legitime ale Iranului”, menționând explicit deblocarea activelor „înghețate pe nedrept ani de zile” și ridicarea „blocadei americane asupra porturilor iraniene”. Reacția SUA și stadiul negocierilor Președintele american Donald Trump a respins duminică răspunsul Iranului, pe care l-a catalogat drept „total inacceptabil”, într-un mesaj publicat pe rețeaua sa, Truth Social . În același timp, Trump a reluat amenințările la adresa Teheranului, acuzat că și-a vizat vecinii din Golf. La mai bine de o lună de la începutul armistițiului dintre cei doi beligeranți, negocierile sunt descrise ca fiind în impas, iar niciuna dintre părți nu a făcut publice propunerile concrete aflate pe masă. Ce mai cere Teheranul: securitatea navigației maritime Televiziunea de stat iraniană a relatat că răspunsul Teheranului, transmis prin intermediul mediatorului pakistanez, s-a concentrat pe: încheierea războiului „pe toate fronturile”, în special în Liban; garantarea securității navigației maritime. În lipsa detaliilor despre conținutul planului american și al răspunsului iranian, rămâne neclar ce concesii ar fi dispuse să facă părțile și în ce calendar ar putea fi reluate discuțiile. [...]
