Știri
Știri din categoria Externe

Washingtonul încearcă să repornească negocierile cu Teheranul, sub presiunea unui termen de 60 de zile, după ce emisarul american Steve Witkoff pleacă în Elveția pentru discuții cu Iranul, potrivit G4Media.
Miza imediată este reluarea discuțiilor „tehnice”, care fuseseră amânate, în contextul în care cele două părți ar avea la dispoziție 60 de zile pentru a ajunge la un acord final, potrivit informațiilor citate de CNN și preluate de MEDIAFAX.
Din informațiile disponibile, se așteaptă ca Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, să i se alăture lui Witkoff. Cei doi ar fi condus negocierile cu Iranul pentru a ajunge la un memorandum inițial de înțelegere.
Nu este clar când vor avea loc discuțiile din Elveția. Următoarea rundă ar fi trebuit să înceapă vineri, dar a fost anulată „brusc”, pe fondul escaladării violențelor dintre Israel și Hezbollah, conform aceleiași surse.
Casa Albă a anunțat joi că vicepreședintele JD Vance este, la rândul său, pregătit să zboare pentru discuții la „prima ocazie disponibilă”.
Recomandate

Trimiterea lui Steve Witkoff și Jared Kushner în Elveția repune pe agendă reluarea negocierilor SUA–Iran, dar calendarul rămâne blocat de fragilitatea armistițiului din Liban , potrivit news.ro . Emisarul președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a ajuns în Elveția, a declarat un oficial american, în contextul în care SUA și Iranul încearcă să reia discuțiile tehnice, relatează CNN. În Elveția a sosit și Jared Kushner, ginerele lui Trump, pentru a participa la potențiale negocieri. Rămâne neclar când vor avea loc discuțiile. Următoarea rundă era programată să înceapă vineri, însă a fost anulată brusc pe fondul escaladării violențelor dintre Israel și Hezbollah. Witkoff și Kushner conduseseră negocierile cu Iranul care au dus la memorandumul inițial de înțelegere. Vicepreședintele JD Vance este, la rândul său, pregătit să zboare pentru discuții „la prima ocazie disponibilă”, a transmis Casa Albă joi. Armistițiul din Liban, condiție pentru reluarea discuțiilor După anunțarea unui armistițiu, a apărut posibilitatea revenirii la procesul diplomatic, însă o dată nouă nu a fost stabilită. Potrivit unei surse Axios dintr-una dintre țările de mediere, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi le-a spus omologilor săi că un armistițiu stabil în Liban este o condiție „extrem de importantă” pentru continuarea discuțiilor dintre SUA și Iran. O altă sursă citată în material susține că partea iraniană vrea să se asigure de durabilitatea armistițiului, astfel că este puțin probabil ca discuțiile să înceapă înainte de luni. În același timp, calendarul poate fi modificat în funcție de evoluțiile din Orientul Mijlociu. Rolul mediatorilor Qatar rămâne unul dintre mediatorii-cheie, iar prim-ministrul țării a ajuns deja în Elveția pentru consultări diplomatice între părți. [...]

Loviturile israeliene din sudul Libanului riscă să blocheze negocierile care ar trebui să stabilizeze regiunea , în condițiile în care trimiși ai SUA și ministrul iranian de externe sunt așteptați în Elveția pentru discuții menite să consolideze un acord, potrivit Al Jazeera . Miza imediată este una operațională și politică: fără o încetare a focului credibilă în Liban, procesul diplomatic SUA–Iran poate deraia. Steve Witkoff , trimisul special al președintelui american Donald Trump, se îndrepta vineri spre Elveția, relatează Axios, citând un oficial american neidentificat, în timp ce CNN a scris că deplasarea are loc pe fondul eforturilor Washingtonului și Teheranului de a repune „pe drumul cel bun” discuțiile tehnice care ar urma unui acord inițial. Tot CNN a relatat că și Jared Kushner, ginerele lui Trump, este așteptat în Elveția, iar Axios susține că acesta ar fi deja acolo. Vicepreședintele JD Vance, care fusese inițial așteptat să călătorească, și-a amânat deplasarea, a anunțat Casa Albă joi seară. Iran condiționează discuțiile de un armistițiu funcțional în Liban Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi este așteptat să ajungă în Elveția sâmbătă, deși planurile „se pot schimba”, potrivit surselor citate de Axios. Conform aceleiași relatări, Araghchi le-ar fi transmis mai multor omologi că Iranul consideră încetarea focului în Liban „esențială” pentru procesul diplomatic și că aceasta poate „face sau desface” discuțiile SUA–Iran. O altă sursă a spus că oficialii iranieni vor să vadă că armistițiul „prinde” înainte de a merge în Elveția. Separat, Iranian Students’ News Agency a relatat că Araghchi urmează să se întâlnească sâmbătă, la Teheran, cu ministrul de interne al Pakistanului, Mohsin Naqvi, iar agenția de stat IRNA a anunțat că Naqvi a plecat spre Teheran pentru întâlniri cu oficiali iranieni de rang înalt. Cel puțin 10 morți în sudul Libanului, la ore după intrarea în vigoare a armistițiului Cel puțin zece persoane au fost ucise în lovituri aeriene și atacuri cu drone israeliene în sudul Libanului, la doar câteva ore după intrarea în vigoare a unui armistițiu între Israel și Hezbollah, grupare susținută de Iran, potrivit agenției de stat libaneze NNA. NNA a raportat că avioane și drone israeliene au lovit zona Nabatieh peste noapte și sâmbătă dimineață, distrugând clădiri rezidențiale și locuințe, iar artileria israeliană a bombardat Nabatieh și împrejurimile înainte de zori. Agenția a mai precizat: în satul Barish, patru membri ai aceleiași familii (tată, mamă și doi copii) au fost uciși; trei persoane au murit într-un raid în Arab Salim; o persoană a fost ucisă într-un raid asupra municipalității Deir ez-Zahrani; o altă persoană a murit într-un atac cu dronă asupra unei motociclete, la intrarea estică în satul Doueir; un soldat libanez a fost ucis într-o lovitură în satul Kfar Reman. Al Jazeera îl citează pe corespondentul Rob McBride, care a spus că atacurile de sâmbătă nu se compară cu violențele de vineri, când ar fi avut loc „aproximativ 150 de lovituri”, cu „circa 15 morți” și „100 de răniți”. „Arată natura fragilă a acestui armistițiu și, de asemenea, cum întregul proces de negociere pare să depindă de Liban și de ceea ce se întâmplă aici în zilele și săptămânile următoare.” În textul memorandumului de înțelegere (MoU) SUA–Iran, articolul 1 prevede explicit că încheierea războiului din Liban este parte integrantă a aranjamentului mai larg de încetare a focului „pe toate fronturile”, notează Al Jazeera. Armata libaneză a transmis sâmbătă că atacurile israeliene urmăresc să obstrucționeze eforturile de restabilire a stabilității. Negocierile SUA–Liban–Israel: reconstrucție și economie, dar fără Hezbollah la masă Departamentul de Stat al SUA a anunțat că o nouă rundă de discuții între Israel și Liban va avea loc la Washington, DC, pe 23 și 25 iunie, cu obiectivul de a avansa „către o pace durabilă”. Secretarul de stat Marco Rubio i-a spus vineri președintelui libanez Joseph Aoun că negocierile bilaterale ale Libanului cu Israelul reprezintă „singura cale fezabilă” către reconstrucție, redresare economică și oprirea ciclurilor recurente de violență, potrivit Departamentului de Stat. În același timp, Al Jazeera notează că discuțiile nu au inclus Hezbollah, ceea ce limitează șansele unui progres substanțial. Sâmbătă, Ali Fayyad, reprezentant al Hezbollah în parlamentul libanez, a declarat – într-o intervenție preluată de agenția iraniană Tasnim – că gruparea exclude un armistițiu cu Israelul cât timp forțele israeliene rămân pe teritoriul libanez și a avertizat că orice agresiune suplimentară va primi un răspuns. „Poziția rezistenței este clară, fără echivoc, nenegociabilă și fără retragere. Un armistițiu în timp ce inamicul își continuă țintirile și asasinatele este lipsit de sens. Dreptul la autoapărare este stabilit pentru noi și nu este supus negocierii sau târguielii.” În plan intern, Libanul încearcă să avanseze pe o „foaie de parcurs” susținută de SUA, care include dezarmarea Hezbollah, în paralel cu presiunile pentru retragerea Israelului din sudul Libanului. Un acord din această lună ar fi cerut retragerea Hezbollah la nord de râul Litani, dar nu ar fi prevăzut retragerea completă a Israelului, potrivit Al Jazeera. [...]

Teheran condiționează diplomația cu SUA de respectarea armistițiului din Liban , într-un moment în care loviturile israeliene raportate după intrarea în vigoare a încetării focului pun sub presiune atât înțelegerea Israel–Hezbollah, cât și eforturile mai largi de detensionare regională, potrivit Al Jazeera . Iranul spune că este pregătit să avanseze pe calea diplomației cu Statele Unite, dar insistă că Washingtonul „are angajamentul și responsabilitatea” de a se asigura că Israel respectă acordul de încheiere a războiului. Teheranul a repetat că înțelegerea ar presupune oprirea ostilităților în întreaga regiune, inclusiv în Liban. În paralel, un oficial american a declarat pentru Reuters că Israel și Hezbollah au convenit asupra unei încetări a focului în Liban, însă există relatări despre continuarea atacurilor israeliene. În acest context, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a legat explicit credibilitatea SUA ca garant de evoluțiile din Liban. Libanul, „testul” influenței SUA asupra Israelului Un analist citat de publicație, Muhanad Seloom (Doha Institute for Graduate Studies), spune că Teheranul vede Libanul drept un „test” al capacității SUA de a „controla sau tempera” partea israeliană. Argumentul iranian, în această logică, este că dacă Washingtonul nu poate opri atacurile asupra Libanului, nu ar exista garanții că Israel nu ar putea ataca Iranul în viitor. Pe de altă parte, fostul oficial american Mark Kimmitt avertizează că este „foarte, foarte neînțelept” ca Iranul să condiționeze acordul de oprirea războiului Israelului în Liban, susținând că nici Teheranul nu controlează acțiunile Hezbollah, nici SUA nu controlează deciziile Israelului, chiar dacă există interese „suprapuse”, nu „identice”. Miza pentru negocierile SUA–Iran și calendarul de 60 de zile Ali Vaez, directorul proiectului Iran la International Crisis Group, apreciază că memorandumul de înțelegere (MoU) ar putea rezista, dar transformarea lui într-un acord mai amplu ar fi „foarte dificilă” și „foarte ambițioasă” în intervalul de 60 de zile menționat, din cauza complexității tehnice și a neîncrederii profunde dintre Washington și Teheran. În evaluarea sa, ambele părți ar putea rămâne o perioadă în „zona MoU”, pentru că „nu există o alternativă mai bună”. Discuții Israel–Liban la Washington, pe fondul fragilității armistițiului Administrația Trump a anunțat o nouă rundă de discuții între oficiali israelieni și libanezi la Washington, programată pentru 23 și 25 iunie, cu obiectivul unei „păci durabile”. SUA descriu negocierile directe drept singura cale viabilă pentru reconstrucția Libanului și redresarea economică, însă procesul este complicat de respingerea discuțiilor de către Hezbollah și de divergențele privind dezarmarea grupării. Între timp, atacurile israeliene raportate în sudul Libanului după intrarea în vigoare a încetării focului ridică semne de întrebare asupra viabilității armistițiului. Acordul, mediat de Qatar, SUA și Iran, a fost gândit tocmai pentru a împiedica frontul libanez să submineze eforturile mai largi de pace SUA–Iran, însă loviturile ar fi continuat aproape imediat după termenul-limită, în pofida semnalelor de susținere din partea ambelor tabere. [...]

Israelul și Hezbollah au intrat într-un armistițiu de la ora 16:00 , într-o mișcare care poate reduce temporar riscul unei escaladări regionale, potrivit Biziday , care citează Reuters. Deocamdată nu sunt cunoscute durata și condițiile acordului. Un oficial american „familiarizat cu detaliile” a declarat pentru Reuters că cele două părți au convenit asupra armistițiului, iar termenii ar fi fost elaborați de negociatori americani și qatarezi, „cu ajutorul Iranului”. Oficialul a precizat că, după schimburile de focuri din cursul zilei, Israelul și Hezbollah „se află acum într-un armistițiu”. Potrivit Reuters, armistițiul a intrat în vigoare la ora locală 16:00, aceeași cu ora României, însă nu au fost comunicate alte detalii, inclusiv pentru cât timp este valabil. Contextul imediat: victime în Liban și pierderi în armata israeliană Anunțul vine după o noapte de atacuri aeriene israeliene în sudul Libanului, în urma cărora „cel puțin 18 persoane” au fost ucise, conform Ministerului Sănătății din Liban. Separat, armata israeliană a transmis că patru dintre soldații săi au fost uciși. De ce contează: legătura cu acordul SUA–Iran și riscul de extindere a conflictului Reuters notează că armistițiul a fost convenit după una dintre cele mai sângeroase escaladări ale conflictului, în contextul în care SUA și Iranul au ajuns duminică la un acord privind un memorandum de înțelegere. Acordul, semnat miercuri de președintele Trump și de președintele Iranului, ar include și „încetarea ostilităților pe toate fronturile”, inclusiv în Liban. În lipsa detaliilor despre durata și mecanismele de implementare, rămâne neclar dacă armistițiul este unul limitat sau poate fi transformat într-o încetare mai stabilă a ostilităților. [...]

Atacul cu drone asupra unei rafinării din Moscova ridică miza economică a războiului , prin țintirea directă a unei infrastructuri considerate importantă pentru procesarea petrolului în Rusia, potrivit Focus . Publicația notează că Ucraina a descris operațiunea drept unul dintre cele mai grele atacuri cu drone asupra Moscovei de la începutul războiului. Conform relatării Business Insider , dronele ar fi depășit mai multe linii de apărare aeriană și ar fi lovit rafinăria de petrol din Moscova. Ținta: o instalație cu rol important în procesarea petrolului Potrivit armatei ucrainene, rafinăria din Moscova a fost ținta atacului, iar instalația ar avea „o mare importanță” pentru procesarea petrolului în Rusia, conform Focus. Articolul nu oferă detalii despre amploarea pagubelor sau despre impactul operațional imediat asupra producției. Kievul susține că a depășit trei niveluri de apărare Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat că dronele folosite ar fi trecut de trei „straturi” de apărare aeriană. „În ciuda celor trei straturi de sisteme de apărare aeriană din Moscova, vom continua să ajungem la ei”, a spus Zelenski. Totodată, el a avertizat că Ucraina va continua să răspundă atacurilor rusești. „Nu vom sta cu mâinile în sân – vom răspunde. Răspunsul trebuie să fie puternic și drept”, a afirmat Zelenski. Într-o declarație citată de Reuters , Zelenski a mai spus: „Nu vrem ca Ucraina să ardă din cauza inamicului. Dar dacă Ucraina arde, va arde și Moscova.” Ce se știe despre efecte: imagini neconfirmate și un bilanț al interceptărilor Focus menționează că pe rețelele sociale au circulat videoclipuri care ar arăta explozii și fum deasupra Moscovei, inclusiv imagini ce ar indica un impact asupra unui rezervor de petrol, însă materialele nu sunt prezentate ca fiind verificate independent. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a declarat, potrivit „Kyiv Independent” (fără link în textul sursă), că apărarea aeriană rusă ar fi interceptat peste 190 de drone ucrainene pe parcursul zilei, dar că unele ar fi ajuns totuși la rafinărie. El a precizat că „se iau măsuri pentru a elimina consecințele” atacului. [...]

Escaladarea disputei Polonia–Ucraina riscă să afecteze coordonarea politică pe flancul estic al NATO , după ce oficiali ucraineni au început să returneze decorații poloneze ca reacție la retragerea de către președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a Ordinului Vulturul Alb acordat anterior lui Volodimir Zelenski, potrivit Mediafax . Decizia lui Nawrocki a declanșat reacții în lanț, inclusiv gesturi simbolice din partea unor oficiali ucraineni de rang înalt, într-un moment în care relația bilaterală este deja tensionată de divergențe istorice, notează publicația, care citează TVPWorld. Reacția Kievului: returnarea decorațiilor În semn de protest, Kyrylo Budanov , prezentat ca șef al administrației prezidențiale ucrainene, a anunțat că returnează Crucea de Ofițer a Ordinului de Merit al Republicii Polone, distincție primită anul trecut de la fostul președinte Andrzej Duda. Totodată, ambasadorul Ucrainei la Varșovia, Vasyl Bodnar, a confirmat că va returna Crucea de Cavaler a aceluiași ordin, descriind decizia autorităților poloneze drept „istoric nedreaptă” și ofensatoare în contextul războiului din Ucraina. Miza disputei: memorie istorică și costuri politice Potrivit materialului, tensiunile au fost amplificate după o decizie a lui Zelenski din 26 mai, prin care o unitate a forțelor speciale ucrainene a fost denumită „Eroii UPA”, o referire la Armata Insurecțională Ucraineană (UPA), percepută diferit în cele două țări. În timp ce în Ucraina UPA este văzută de o parte a societății ca simbol al luptei pentru independență, în Polonia este asociată cu masacre împotriva civililor polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Istorici polonezi citați în articol estimează că aproximativ 100.000 de polonezi au fost uciși în regiunile Volânia și Galiția de Est între 1943 și 1945. Avertismente: escaladarea ar putea fi exploatată de Rusia Budanov a calificat retragerea distincției drept un „gest neprietensc” care ar putea fi folosit de Rusia în scop propagandistic, pe fondul tensiunilor dintre două state care se confruntă cu „amenințarea comună a agresiunii ruse”, conform sursei. De partea poloneză, premierul Donald Tusk a cerut temperarea conflictului diplomatic, avertizând că escaladarea servește intereselor Moscovei și că „linia frontului este în altă parte”. În schimb, purtătorul de cuvânt al guvernului polonez a susținut decizia președintelui Nawrocki, invocând o poziție „istorică și morală” a statului polonez. [...]