Știri
Știri din categoria Externe
O serie de lumini neidentificate deasupra Teheranului a devenit virală, fără explicații oficiale, potrivit Mediafax. Imaginile au fost filmate noaptea de martori din capitala Iranului și distribuite masiv pe rețelele de socializare, în condițiile în care autoritățile iraniene nu au emis nicio declarație.
În videoclipurile apărute online se văd lumini multicolore și strălucitoare, care apar printre nori, pe cerul nopții, deasupra orașului. Originea obiectului nu a fost stabilită.
În lipsa unei poziții oficiale, utilizatorii au avansat mai multe explicații posibile pentru ceea ce se vede în imagini, de la variante tehnice la speculații:
În același timp, articolul notează că autoritățile iraniene nu au comentat incidentul și sugerează că ar fi putut să nu considere obiectul o amenințare, în contextul „stării de război” din țară.
Apariția luminilor a fost asociată, în comentariile online, cu un incident mai vechi: în 2026 se împlinesc 50 de ani de la un caz raportat în Teheran, în 1976, când locuitori și militari iranieni au semnalat un obiect necunoscut pe cer.
Atunci, două avioane de vânătoare ar fi avut probleme cu instrumentele și comunicațiile în timp ce încercau să se apropie de obiect, iar „misterul nu a fost rezolvat”, conform aceleiași surse.
Recomandate
Qatar spune că mediatorii fac naveta între Teheran și Washington pentru a relansa discuțiile Iran–SUA , într-un demers care ar putea debloca un canal de negociere înghețat și ar reduce riscul de escaladare regională, potrivit Al Jazeera . Majed Al-Ansari , purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, a declarat pentru Bloomberg că mediatorii „fac naveta” între capitalele Iranului și SUA pentru a reporni discuțiile. În acest proces, „sunt schimbate mai multe propuneri” menite să reducă diferențele dintre părți. Materialul a fost publicat pe 20 septembrie 2026. Al Jazeera nu oferă detalii despre conținutul propunerilor sau despre un calendar al unor eventuale întâlniri, astfel că rămâne neclar cât de aproape sunt părțile de o reluare efectivă a negocierilor. [...]
Avertismentul SUA către cetățenii din Orientul Mijlociu indică un risc crescut de escaladare , după ce Iranul a transmis că se așteaptă la un nou atac american și amenință cu represalii inclusiv împotriva aliaților regionali ai Washingtonului, potrivit Biziday . Comandamentul militar central al Iranului a comunicat, prin presa de stat iraniană și citat de agențiile internaționale, că orice nou atac ar declanșa lovituri de răspuns asupra bazelor și intereselor americane din regiune. În același mesaj, Teheranul avertizează că aliații regionali ai SUA vor fi considerați „părți implicate” în conflict. Conducerea iraniană nu a oferit detalii despre informațiile pe care susține că le deține. Pe acest fundal, Departamentul de Stat al SUA a emis sâmbătă un avertisment pentru cetățenii americani din Orientul Mijlociu, invocând riscul unei „escaladări neprevăzute”. Autoritățile le recomandă să fie vigilenți și să ia în calcul posibile anulări de zboruri sau închideri ale spațiului aerian. Presiune prelungită pe piețele energetice Conflictul SUA–Iran, început pe 28 februarie, continuă să mențină sub presiune piețele energetice globale, la aproape șapte luni de la debut, conform informațiilor citate. În paralel, războiul s-a extins și pe axa Yemen–Arabia Saudită, prin confruntările dintre rebelii houthi și Riad. Într-o analiză citată de Biziday, Reuters notează că intensificarea acțiunilor houthi pune Arabia Saudită într-o dilemă: să continue loviturile aeriene pentru a împiedica gruparea să ocupe noi teritorii sau să reducă intensitatea operațiunilor, pentru a limita riscul unor atacuri cu drone asupra infrastructurii critice (context detaliat de Biziday aici ). În lipsa unor detalii verificabile despre „informațiile” invocate de Iran, semnalul practic rămâne avertismentul emis de SUA: o deteriorare rapidă a situației de securitate ar putea afecta mobilitatea (zboruri, spațiu aerian) și ar menține volatilitatea în energie, cu efecte în lanț asupra costurilor de transport și aprovizionare. [...]
Iran condiționează reluarea negocierilor cu SUA de deblocarea fondurilor și ridicarea blocadei navale , potrivit The Jerusalem Post , care citează o declarație a șefului securității iraniene, Mohsen Rezaei , preluată de Al Jazeera. Mesajul indică o încercare de a transforma discuțiile de încetare a războiului într-un pachet de măsuri cu efect imediat asupra capacității financiare și logistice a Teheranului. Condițiile transmise mediatorilor includ: încetarea războiului „pe toate fronturile”; deblocarea fondurilor iraniene înghețate; încetarea blocadei navale. Rezaei a spus că discuțiile cu mediatorii din Qatar și Pakistan continuă și că Teheranul așteaptă un răspuns de la președintele american Donald Trump. În același timp, oficialul iranian a susținut că ar fi în interesul Washingtonului să accepte termenii și a avertizat că amenințările SUA „nu vor produce progrese”, deoarece Iranul rămâne pregătit pentru un „război decisiv”. Informațiile sunt prezentate ca parte a unei știri în curs de dezvoltare, iar articolul nu oferă un răspuns oficial al părții americane sau detalii despre calendarul unei eventuale reluări a negocierilor. [...]
Danemarca mizează pe NATO pentru securitatea Arcticii , într-un acord privind Groenlanda care urmează să fie semnat marți de Danemarca, Groenlanda și Statele Unite, potrivit Mediafax . Mesajul Copenhagăi este că responsabilitatea pentru regiune ar trebui să fie împărțită în cadrul alianței, nu lăsată exclusiv în seama Washingtonului. Acordul ar urma să fie semnat la Adunarea Generală a ONU , la New York, însă documentul nu a fost făcut public. În acest context, președintele american Donald Trump a susținut că înțelegerea ar acorda SUA „control permanent”, afirmație pe care Danemarca și Groenlanda nu au comentat-o, precizând totuși că acordul ar aduce beneficii insulei arctice și ar respecta suveranitatea acesteia. Presiunile exercitate în ultimele luni de Trump — inclusiv declarații potrivit cărora SUA ar trebui să controleze Groenlanda și referiri la utilizarea forței militare sau economice — au alimentat o criză diplomatică în interiorul NATO și au împins Danemarca și Groenlanda spre negocieri cu Washingtonul, pentru a reduce tensiunile. Ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen , a spus că acordul va fi construit astfel încât securitatea în Arctica să nu revină doar Danemarcei sau Statelor Unite. „Acesta (acordul) va fi conceput astfel încât responsabilitatea pentru securitatea din Arctica să nu revină doar Danemarcei sau Statelor Unite.” El a adăugat că, „în mare măsură”, NATO ar urma să fie actorul care „se va ocupa de Arctica”. Ce spune NATO și ce rămâne neclar Un purtător de cuvânt al NATO a declarat că alianța a salutat acordul, apreciind că acesta „ar contribui la promovarea securității, stabilității și cooperării” în regiune. Rasmussen a refuzat să ofere detalii suplimentare despre conținut, menționând doar că Danemarca a fost „deschisă” să țină cont de „interesele legitime de securitate” ale Statelor Unite, într-o declarație pentru agenția daneză Ritzau. În paralel, Trump a afirmat că acordul ar însemna „control permanent asupra securității și a tuturor celorlalte necesități din Groenlanda” și că niciun adversar al SUA nu ar putea avea o bază sau prezență militară acolo fără aprobarea scrisă a Washingtonului. O miză cheie este dacă noul acord modifică tratatul de apărare din 1951, baza juridică a prezenței americane în Groenlanda — un aspect care, deocamdată, nu este clar, deoarece detaliile nu au fost publicate. [...]
Reforma ONU revine pe agendă, pe fondul războaielor și al șocurilor economice care apasă lanțurile de aprovizionare și costul vieții, în timp ce liderii mondiali se reunesc săptămâna aceasta la Adunarea Generală , potrivit Mediafax , care citează AP. Reuniunea anuală la nivel înalt are loc în contextul unor războaie majore în Iran, Gaza, Ucraina, Sudan și Myanmar, iar una dintre întrebările centrale este dacă liderii pot face ceva pentru a le opri. În paralel, pe agendă intră și temerile legate de inteligența artificială „scăpată de sub control”, alături de accelerarea încălzirii globale. Dincolo de dimensiunea politică, miza economică este explicită: blocajele pe rutele de transport maritim și în lanțurile de aprovizionare sunt prezentate ca factori care cresc costul vieții și încetinesc creșterea economică, pe fondul unor „șocuri asupra economiei globale”. Un „pachet amplu de reforme”, greu de implementat Potrivit materialului, viitorul Națiunilor Unite este, de asemenea, pe ordinea de zi. Cele 193 de state membre au convenit asupra unui pachet de reforme care vizează actualizarea unor instituții-cheie, inclusiv Consiliul de Securitate al ONU, unde SUA, Rusia, China, Marea Britanie și Franța au o influență majoră prin dreptul de veto. Publicația notează însă că reforma „este mai ușor de spus decât de implementat”, în condițiile în care arhitectura actuală reflectă încă raportul de putere de după Al Doilea Război Mondial, nu realitățile secolului XXI. Cine urcă la tribună și ce urmează la vârful ONU Începând de marți, aproximativ 130 de șefi de stat și de guvern sunt așteptați să susțină discursuri în Adunarea Generală, alături de zeci de miniștri. Printre liderii menționați se numără președintele american Donald Trump și președintele francez Emanuel Macron, care ar urma să vorbească marți, după discursul de deschidere al secretarului general Antonio Guterres despre „starea lumii”. Volodimir Zelenski și Masoud Pezeshkian sunt programați pentru miercuri. În culise, materialul indică și un alt subiect sensibil: succesiunea la conducerea ONU. Al doilea mandat de cinci ani al lui Antonio Guterres se încheie pe 31 decembrie, iar, potrivit aceleiași surse, nu a apărut încă un succesor clar. [...]
Intensificarea atacurilor cu drone și bombe pune presiune directă pe apărarea aeriană a Ucrainei , într-un moment în care Kievul reclamă lipsa unor rachete și sisteme esențiale, potrivit Mediafax . Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a lansat în ultima săptămână peste 2.000 de drone, aproximativ 1.700 de bombe aeriene și 19 rachete de diferite tipuri. Zelenski a spus că majoritatea dronelor folosite de Rusia au fost propulsate de motoare cu reacție și pot ajunge la viteze de 600 km/h. Într-un mesaj public, liderul ucrainean a descris ritmul atacurilor ca fiind constant, zi și noapte. „În fiecare zi și în fiecare noapte, ne apărăm împotriva atacurilor rusești”, a scris Volodimir Zelenski pe rețelele de socializare. Schimbare de tactică: drone „aproape din oră în oră” În ultimele luni, Moscova și-ar fi ajustat tactica de bombardament, folosind drone aproape din oră în oră pe parcursul zilei, în paralel cu atacuri cu rachete, inclusiv balistice. În același timp, atacurile au lovit, potrivit articolului, mănăstiri, infrastructură critică, întreprinderi și clădiri rezidențiale. Publicația notează că Rusia și-a intensificat masiv atacurile, profitând de lipsa unor rachete și sisteme esențiale de apărare aeriană pentru Ucraina — un element cu impact operațional direct: consum mai rapid de muniție antiaeriană și presiune pe capacitatea de protecție a orașelor și infrastructurii. Răspunsul Kievului: operațiuni cu rază lungă și apel la sancțiuni Zelenski a afirmat că a aprobat pe 19 septembrie noi operațiuni cu rază lungă de acțiune, fără să detalieze în ce vor consta. Tot el a amintit că, în iulie, Ucraina și-a actualizat lista țintelor prioritare și că poate lovi la o distanță de peste 3.000 km în interiorul teritoriului rus. Pe 20 septembrie, Ucraina ar fi lansat cel mai mare atac cu drone și rachete de până acum, care a provocat un incendiu major la Moscova, în ultima zi a alegerilor parlamentare din Rusia, conform informațiilor redate de Mediafax. În plan diplomatic, Zelenski a cerut noi sancțiuni împotriva Rusiei, susținând că SUA, Europa și țările din G7 au mijloacele necesare pentru a crește presiunea asupra Moscovei. „Acesta este momentul potrivit pentru a adopta noi sancțiuni împotriva agresorului și pentru a promova pacea prin forță. Statele Unite, Europa și toate țările din G7 dispun de mijloacele necesare pentru a face acest lucru. Mizăm pe noi măsuri ferme”, a transmis Zelenski. Sprijin militar american: posibilă vânzare de armament de 2,7 miliarde dolari Departamentul de Stat al SUA a anunțat pe 18 septembrie aprobarea unei posibile vânzări de armament către Ucraina, în valoare de 2,7 miliarde de dolari (aprox. 12,2 miliarde lei), potrivit articolului. Pachetul ar include sisteme de apărare aeriană, echipamente și servicii conexe, rachete de tip „S-300 Clone” și GAM-67, sisteme radar pentru contracararea dronelor, sisteme de apărare aeriană cu rază extinsă și ghidaj laser, radare anti-dronă și kituri de modificare a lansatoarelor mobile — echipamente solicitate de Kiev. În contextul intensificării atacurilor aeriene, evoluția livrărilor și a capacității efective de apărare antiaeriană rămâne un factor-cheie pentru cât de bine poate Ucraina să limiteze impactul asupra orașelor și infrastructurii critice. [...]
