Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea presiunilor economice ale Chinei asupra Japoniei – de la restricții comerciale la tăieri de exporturi de „pământuri rare” – împinge Tokio să caute sprijin politic la Washington, într-o fereastră diplomatică sensibilă, potrivit Digi24.
Prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi, urmează să se întâlnească la New York cu Donald Trump, cu o zi înainte ca președintele american să îl primească pe Xi Jinping la Washington. Pe agendă sunt presiunile economice și de securitate exercitate de China, dar și angajamentele SUA față de Japonia și regiunea Indo-Pacifică, notează The New York Times, citat de Digi24.
Tensiunile s-au amplificat după declarațiile lui Takaichi privind Taiwanul, iar Beijingul ar fi răspuns printr-o serie de măsuri cu impact direct în economie. În material sunt menționate:
Presiunea s-a văzut și în datele recente: turismul din China către Japonia a scăzut puternic, cu un minus de 59% în august față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit sursei.
Pe lanțurile de aprovizionare, China ar fi redus exporturile de magneți din pământuri rare către Japonia: în iulie au fost 122 de tone, cu 52% mai puțin decât în iulie anul trecut, iar în august scăderea a fost de 17% față de august din anul precedent, conform datelor vamale chineze citate în articol.
Takaichi este așteptată să ridice în discuția cu Trump atât componenta de securitate, cât și pe cea economică. Un punct central este menținerea angajamentelor de securitate ale SUA în Asia de Est, inclusiv prezența a peste 50.000 de militari americani staționați în Japonia.
În același timp, agenda include teme de comerț, apărare și probleme valutare ale Japoniei. Potrivit materialului, Takaichi ar urma să sublinieze eforturile Japoniei de a-și respecta promisiunea de a investi 550 de miliarde de dolari (aprox. 2.475 miliarde lei) în Statele Unite, parte a unui acord comercial încheiat cu administrația Trump anul trecut.
În paralel, Tokio încearcă să mențină deschis dialogul cu Beijingul, inclusiv prin delegații de parlamentari și lideri din mediul de afaceri trimise în China. Totuși, oficiali chinezi le-ar fi cerut japonezilor ca Takaichi să își retragă afirmația despre Taiwan, în timp ce consilierii premierului spun că aceasta nu intenționează să facă acest pas.
Un alt obstacol menționat este lipsa unui „intermediar de încredere” între cele două părți, după ce Partidul Liberal Democrat ar fi pierdut sprijinul Komeito, fost partener de coaliție care funcționa ca un canal de comunicare cu China.
În acest context, o eventuală întâlnire Takaichi–Xi la APEC, în noiembrie, la Shenzhen, este încă incertă: materialul precizează că niciuna dintre părți nu a comentat dacă își vor rezerva timp pentru o discuție față în față.
Recomandate
China vrea să transforme vânzările de arme către Taiwan într-o monedă de negociere la summitul Trump–Xi , într-un demers care poate influența direct contracte militare deja aprobate și echilibrul de securitate din Asia, potrivit Digi24 , care citează surse Reuters. Xi Jinping este așteptat să-i ceară președintelui american Donald Trump oprirea vânzărilor de armament către Taiwan, invocând declarația comună americano-chineză din 1982 . Conform surselor citate, Beijingul ar urmări inclusiv suspendarea unor livrări deja comandate de Taipei, nu doar blocarea unor pachete viitoare. Întâlnirea Trump–Xi este programată la Washington pe 24 septembrie, în cadrul vizitei liderului chinez în SUA (23–25 septembrie). Potrivit acelorași surse, subiectul ar putea fi abordat inclusiv în timpul unei vizite la Arhivele Naționale ale SUA, programată pentru vineri. Miza: contracte în derulare și un pachet major încă „în așteptare” Un oficial al Casei Albe a declarat că Trump ar urma să decidă „într-un timp relativ scurt” asupra unui nou pachet de vânzări de arme pentru Taiwan. În decembrie, administrația Trump a aprobat un pachet de 11 miliarde de dolari (aprox. 49 miliarde lei), descris ca fiind cel mai mare de acest tip, iar un al doilea pachet, estimat la circa 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), este în așteptare de mai multe luni. După summitul din mai de la Beijing, Trump a spus că menține în așteptare al doilea pachet și l-a numit o „monedă de schimb” în negocieri, potrivit relatării. De ce invocă Beijingul acordul din 1982 și unde se rupe interpretarea China își susține poziția prin referire la al treilea dintre comunicatele comune americano-chineze, semnat în 1982, în care SUA afirmau că vor reduce treptat vânzările de arme către Taiwan și că nu urmăresc o politică de vânzări pe termen lung către Taipei. Washingtonul invocă însă o nuanță esențială: o notă care a însoțit comunicatul din 1982, în care președintele de atunci, Ronald Reagan, lega disponibilitatea SUA de a reduce vânzările de arme de menținerea de către China a angajamentului privind soluționarea pașnică a divergențelor cu Taiwanul. În plus, „Cele șase asigurări” (emise tot în 1982 și declasificate în 2020) arată că SUA nu au stabilit o dată pentru încheierea vânzărilor și nici nu au acceptat consultarea prealabilă a Beijingului pentru astfel de tranzacții. Presiune politică la Washington și semnale din regiune Înaintea summitului, mai mulți politicieni republicani au cerut public menținerea sprijinului pentru Taiwan. Senatorul Pete Ricketts a spus că Trump ar trebui să transmită că politica SUA față de insulă nu s-a schimbat și că nu va fi permisă cucerirea Taiwanului prin forță. Președintele Comisiei speciale a Camerei Reprezentanților pentru China, John Moolenaar, i-a transmis lui Trump că obiecțiile Beijingului față de vânzările de arme și cooperarea de securitate ar trebui „respinse fără ezitare”. Ce urmează Taiwanul rămâne una dintre temele sensibile ale discuțiilor, într-un context în care China și-a intensificat activitățile militare în jurul insulei în ultimii cinci ani, iar SUA au obligații legale de a pune la dispoziția Taiwanului mijloace pentru menținerea capacității de autoapărare, deși nu au relații diplomatice oficiale cu Taipei. În același timp, potrivit surselor citate, China ar putea propune sprijin în exercitarea unor presiuni asupra Iranului în contextul războiului din Orientul Mijlociu, ca element de negociere. Ministerul chinez de Externe nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta informațiile. [...]
Reforma ONU revine pe agendă, pe fondul războaielor și al șocurilor economice care apasă lanțurile de aprovizionare și costul vieții, în timp ce liderii mondiali se reunesc săptămâna aceasta la Adunarea Generală , potrivit Mediafax , care citează AP. Reuniunea anuală la nivel înalt are loc în contextul unor războaie majore în Iran, Gaza, Ucraina, Sudan și Myanmar, iar una dintre întrebările centrale este dacă liderii pot face ceva pentru a le opri. În paralel, pe agendă intră și temerile legate de inteligența artificială „scăpată de sub control”, alături de accelerarea încălzirii globale. Dincolo de dimensiunea politică, miza economică este explicită: blocajele pe rutele de transport maritim și în lanțurile de aprovizionare sunt prezentate ca factori care cresc costul vieții și încetinesc creșterea economică, pe fondul unor „șocuri asupra economiei globale”. Un „pachet amplu de reforme”, greu de implementat Potrivit materialului, viitorul Națiunilor Unite este, de asemenea, pe ordinea de zi. Cele 193 de state membre au convenit asupra unui pachet de reforme care vizează actualizarea unor instituții-cheie, inclusiv Consiliul de Securitate al ONU, unde SUA, Rusia, China, Marea Britanie și Franța au o influență majoră prin dreptul de veto. Publicația notează însă că reforma „este mai ușor de spus decât de implementat”, în condițiile în care arhitectura actuală reflectă încă raportul de putere de după Al Doilea Război Mondial, nu realitățile secolului XXI. Cine urcă la tribună și ce urmează la vârful ONU Începând de marți, aproximativ 130 de șefi de stat și de guvern sunt așteptați să susțină discursuri în Adunarea Generală, alături de zeci de miniștri. Printre liderii menționați se numără președintele american Donald Trump și președintele francez Emanuel Macron, care ar urma să vorbească marți, după discursul de deschidere al secretarului general Antonio Guterres despre „starea lumii”. Volodimir Zelenski și Masoud Pezeshkian sunt programați pentru miercuri. În culise, materialul indică și un alt subiect sensibil: succesiunea la conducerea ONU. Al doilea mandat de cinci ani al lui Antonio Guterres se încheie pe 31 decembrie, iar, potrivit aceleiași surse, nu a apărut încă un succesor clar. [...]
Trump i-a cerut lui Zelenski să oprească loviturile asupra rafinăriilor rusești, pe fondul scumpirii motorinei , înaintea unei întâlniri programate la New York, în marja Adunării Generale a ONU , potrivit Axios . Întâlnirea, care ar urma să aibă loc marți, vine în timp ce Casa Albă încearcă să intermedieze un acord prin care Rusia și Ucraina să facă pași reciproci de detensionare și să reia negocierile, însă luptele s-au intensificat în ultimele zile. Rustem Umerov , negociatorul-șef al lui Zelenski și șeful serviciului de informații externe al Ucrainei, a declarat pentru publicație că a lucrat în ultimele zile cu emisari ai Casei Albe pentru a organiza întrevederea. Miza imediată, dincolo de componenta diplomatică, ține de energie și prețuri: o sursă familiarizată cu convorbirea telefonică dintre Trump și Zelenski a spus că președintele american i-a cerut în repetate rânduri liderului ucrainean să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești, întrucât aceste lovituri „ridică prețurile globale la motorină”. Sursa a adăugat că „cuvântul motorină” a apărut de multe ori în discuție. Context: sancțiuni și armament, înainte de întâlnirea de la ONU Întâlnirea are loc la câteva zile după ce Trump a semnat un proiect de lege privind sancțiuni împotriva Rusiei și a aprobat „cel mai mare acord de armament” dintre SUA și Ucraina de la preluarea mandatului, două măsuri pe care Ucraina le-a susținut luni la rând. Zelenski a prezentat convorbirea cu Trump drept un pas cu potențial major: „O conversație importantă și am trecut prin multe. Am convenit să ne întâlnim la New York, iar această întâlnire ar putea schimba multe. Există un impuls diplomatic.” Totodată, Zelenski a spus că Ucraina este pregătită „să facă pași cu adevărat serioși” pentru a ajunge la un acord de detensionare cu Rusia. Negocierile: „unul sau două” puncte rămase, dar escaladare pe teren Umerov a afirmat că s-au înregistrat progrese semnificative și că numărul blocajelor „s-a redus de la zeci la, în esență, una sau două chestiuni-cheie” rămase în negociere. El a mai spus că SUA sunt „super concentrate” pe oprirea războiului și că înțeleg situația de pe câmpul de luptă. În paralel, situația militară s-a deteriorat. Duminică, Ucraina a lansat un atac cu rachete asupra Moscovei și a lovit o rafinărie, iar Rusia a lansat rachete asupra Kievului și altor orașe mari „aproape în fiecare zi” în ultimele săptămâni. Deși Rusia ar fi semnalat disponibilitatea de a lua măsuri de detensionare înainte de iarnă și de a relua discuții trilaterale cu SUA și Ucraina, Axios notează că există puține progrese către un acord concret. Dispută de culise: frustrarea față de un emisar american, contestată de Kiev Publicația ucraineană Kyiv Independent a relatat că guvernul de la Kiev ar fi „tot mai frustrat” de emisarul Casei Albe Steve Witkoff, într-un context în care Witkoff și Jared Kushner au vizitat recent Kievul. Umerov a respins relatarea ca fiind falsă și a spus că lucrează zilnic cu Witkoff și Kushner de aproape un an, insistând că echipa americană „nu pierde timp” și rămâne concentrată pe soluții pentru încheierea războiului, garanții de securitate și prosperitate pentru ucraineni. Pentru piețe, semnalul cheie este că discuțiile politice și militare sunt tot mai strâns legate de costurile energetice: dacă atacurile asupra infrastructurii de rafinare continuă, presiunea asupra prețurilor la motorină poate rămâne un factor de risc, chiar și în scenariul în care negocierile avansează. [...]
Donald Trump susține că houthii au acceptat să nu atace SUA , pe fondul intensificării confruntărilor dintre Arabia Saudită și rebelii din Yemen, un risc de escaladare care poate afecta securitatea rutelor energetice și stabilitatea regională, potrivit Agerpres , care citează un reporter Fox News, la rândul său citat de AFP. Afirmația îi aparține reporterului Trey Yingst, care a spus că l-a intervievat pe președintele american și că, potrivit acestuia, SUA sunt „în contact constant” cu rebelii houthi, iar aceștia ar fi fost de acord „să nu lupte împotriva Statelor Unite”. Escaladare în jurul Riadului și avertisment al Departamentului de Stat În același timp, ostilitățile dintre Arabia Saudită, aliat al SUA, și houthii pro-iranieni s-au intensificat în weekend, după atacuri asupra capitalei saudite Riad, notează materialul. Departamentul de Stat al SUA a avertizat sâmbătă, într-o atenționare de călătorie adresată cetățenilor americani din Orientul Mijlociu, că: „Acest conflict militar are potențialul de a escalada rapid.” Ce spune Trump despre Iran și „decizia” care urmează Agerpres amintește că Trump indicase la mijlocul lunii septembrie că se află în discuții cu houthii și că aceștia ar fi cerut Statelor Unite să nu intervină. Întrebat de Fox News despre Iran, Trump a indicat că este pe cale să „ia o decizie” privind conflictul, care durează de peste șase luni, potrivit relatării lui Trey Yingst. Acesta a redat și o formulare atribuită președintelui american, potrivit căreia Iranul „ar trebui să fie atent”, în contextul deciziei pe care Trump ar urma să o ia. În plan regional, Riadul — aliat al guvernului yemenit recunoscut internațional — este vizat de atacuri aeriene „la scară largă” ale houthilor de la începutul lunii septembrie, într-un conflict reaprins în iulie, descris ca deschizând un nou front în războiul din Orientul Mijlociu. [...]
Donald Trump spune că Arcul de Triumf propus la Washington ar urma să fie integrat într-un complex militar , cu spații pentru drone, lunetiști și depozite de muniție, potrivit Adevărul . Mesajul mută proiectul din zona simbolică și urbanistică într-una cu implicații de securitate și, potențial, de autorizare și control instituțional. Într-o postare pe Truth Social , Trump afirmă că decizia ar fi fost luată „la insistența puternică a armatei Statelor Unite” și „din motive de securitate națională”. El susține că arcul ar urma să fie transformat într-un „complex militar de prim rang”, care să găzduiască și să permită „utilizarea rapidă” a unui număr mare de drone, precum și poziții pentru lunetiști „atât pe acoperiș, cât și în zonele din piață”, plus stocuri de muniție. Trump își justifică proiectul și printr-un argument de imagine: spune că, dintre „cele 59 de orașe și capitale importante”, Washington D.C. ar fi singurul fără arc de triumf și că noul monument ar urma să fie „de departe, cel mai mare dintre toate”. Dimensiuni și calendar: proiectul depășește modelul parizian Potrivit informațiilor reluate de publicație, Trump anunțase încă din februarie intenția de a construi un arc de triumf la Washington, inspirat de monumentul din Paris, și menționase atunci că va fi creat un comitet care să supravegheze proiectul. Monumentul planificat ar urma să aibă o înălțime de 76 de metri, peste Arcul de Triumf din Paris (aprox. 50 de metri), finalizat în 1836. Ideea a fost lansată pentru prima dată în octombrie anul trecut, iar presa americană i-a atribuit ulterior porecla „Arc de Trump”. Ce se știe despre design Adevărul notează că Trump a publicat pe Truth Social trei variante de design pentru arc, inclusiv una „bogat ornamentată cu aur”, un element asociat stilului său, prezent și în reamenajările Biroului Oval . În acest stadiu, detaliile privind amplasamentul exact, procedurile de aprobare și modul de implementare nu sunt prezentate în materialul citat, iar afirmațiile despre rolul militar al construcției provin din postarea lui Trump. [...]
Tensiunile Ucraina–Ungaria riscă să blocheze proiecte economice și energetice regionale , după ce Budapesta a refuzat participarea la noul format „ Carpathian 8 ”, iar Kievul a acuzat guvernul lui Péter Magyar că perpetuează „obstrucționismul” asociat erei Orbán, potrivit HotNews . Summitul „Carpathian 8”, găzduit în weekend de președintele Volodimir Zelenski în regiunea Ivano-Frankivsk, este prezentat ca un forum pentru consolidarea cooperării economice în regiune. La reuniune au participat, între alții, premierul Poloniei Donald Tusk, președintele României Nicușor Dan, președintele Serbiei Aleksandar Vučić și reprezentanți din Cehia, Austria și Slovacia. Absența Ungariei de la „Carpathian 8” și schimbul de replici Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei a declarat pentru Telex că țara a fost reprezentată de șeful Ambasadei Ungariei la Kiev, însă acesta nu a apărut în fotografia de grup și nu a participat la discursurile de deschidere sau la dezbaterile din paneluri, potrivit unui jurnalist al Kyiv Independent prezent la summit. Într-un discurs în parlamentul ungar, premierul Péter Magyar a susținut că a existat „un motiv întemeiat” pentru neparticipare și a afirmat că Ungaria nu a luat parte la forum. Replica a venit de la ministrul de externe ucrainean, Andrii Sybiha , care a spus că Ucraina este surprinsă de „declarațiile inutil de conflictuale” ale premierului ungar și a acuzat continuarea „politicilor de obstrucționism și izolaționism” asociate lui Viktor Orbán, inclusiv prin referirea la „orbanism”. Declarația a fost publicată și pe X, într-o postare datată 21 septembrie 2026, pe contul ministrului: X . Miza de reglementare: veto-ul Budapestei pe aderarea Ucrainei la UE Deși relațiile bilaterale au cunoscut un „parțial dezgheț” după preluarea funcției de către Magyar în luna mai, Budapesta și-a reînnoit blocajul asupra negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, invocând drepturile minorității maghiare din Ucraina, conform materialului. O întâlnire Zelenski–Magyar, discutată încă din primăvară, nu are încă o dată stabilită. Consilierul lui Zelenski, Dmitro Litvin, a declarat că președintele ucrainean este pregătit să se întâlnească, dar că „partea domnului Magyar” ar fi cea care întârzie, adăugând că diplomațiile sunt în contact. Energie: acordul MOL–Naftogaz, transformat în dispută politică Un nou punct de fricțiune a apărut pe tema energiei, după ce Naftogaz a anunțat un acord cu MOL pentru construirea unor instalații de stocare a petrolului în Ungaria, proiect prezentat ca măsură de protecție a aprovizionării în fața unor posibile atacuri rusești. Acordul a fost criticat de partidul Fidesz al lui Orbán, iar Péter Magyar a reacționat public, afirmând că sub guvernul său nu se va construi un astfel de depozit și cerând ca MOL să consulte guvernul înainte de astfel de înțelegeri. El a invocat și faptul că statul ungar deține o participație de 25% în companie. Sybiha a avertizat, la rândul său, că astfel de declarații „pun sub semnul întrebării” cooperarea „pragmatică” dintre companiile energetice ucrainene și maghiare, convenită printr-un memorandum bilateral, și a susținut că amestecul politic în „afaceri pragmatice” are efecte negative. În acest context, disputa depășește nivelul retoricii și riscă să afecteze atât cooperarea economică regională promovată de „Carpathian 8”, cât și proiecte concrete din energie, într-un moment în care Ucraina încearcă să-și securizeze infrastructura și să avanseze pe agenda europeană. [...]
