Știri
Știri din categoria Externe
Companiile străine care continuă să deservească transportatorii iranieni riscă să fie tăiate de la sistemul dolarului, ceea ce poate bloca practic operarea companiilor aeriene iraniene pe aeroporturi din întreaga lume, potrivit The Jerusalem Post, care citează anunțul secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent.
Bessent a declarat pentru CNBC că, „pe 23 septembrie, toate companiile aeriene iraniene vor fi oprite la nivel global”. În formularea prezentată, măsura ar urma să funcționeze prin sancțiuni secundare: nu doar companiile aeriene sunt vizate, ci și actorii care le fac posibilă operarea în afara Iranului.
Concret, avertismentul se aplică aeroporturilor, furnizorilor de combustibil, agențiilor de ticketing și altor prestatori de servicii. Oficialul american a spus că, dacă un transportator iranian aterizează, nu ar trebui să primească combustibil sau servicii la sol și nici să i se vândă bilete; în caz contrar, companiile implicate „vor fi tăiate de la sistemul dolarului”.
Miza operațională este că, în lipsa alimentării cu combustibil, a serviciilor de handling și a vânzării de bilete, companiile aeriene iraniene pot deveni nefuncționale pe rute internaționale, chiar dacă nu există o interdicție tehnică directă în fiecare stat. În același timp, riscul de a pierde accesul la dolar – esențial pentru plăți și decontări internaționale – ridică costul conformării pentru orice furnizor care ar continua să lucreze cu transportatorii iranieni.
Publicația notează că, la începutul lunii, Departamentul Trezoreriei SUA a sancționat toate companiile aeriene iraniene active care nu erau deja incluse pe listele de sancțiuni și a avertizat că firmele străine care le asistă pot fi excluse din sistemul financiar global.
Măsura este prezentată ca parte a „Operation Economic Outcast”, inițiativă a administrației Trump menită să crească presiunea economică asupra Teheranului, în paralel cu conflictul cu Iranul.
Recomandate
O serie de lumini neidentificate deasupra Teheranului a devenit virală, fără explicații oficiale , potrivit Mediafax . Imaginile au fost filmate noaptea de martori din capitala Iranului și distribuite masiv pe rețelele de socializare, în condițiile în care autoritățile iraniene nu au emis nicio declarație. În videoclipurile apărute online se văd lumini multicolore și strălucitoare, care apar printre nori, pe cerul nopții, deasupra orașului. Originea obiectului nu a fost stabilită. Ipoteze vehiculate online și contextul de securitate În lipsa unei poziții oficiale, utilizatorii au avansat mai multe explicații posibile pentru ceea ce se vede în imagini, de la variante tehnice la speculații: o dronă; un avion (inclusiv „avion secret”); un zmeu cu iluminare LED; teorii conspiraționiste, inclusiv „extratereștri” sau „forțe oculte”. În același timp, articolul notează că autoritățile iraniene nu au comentat incidentul și sugerează că ar fi putut să nu considere obiectul o amenințare, în contextul „stării de război” din țară. Trimitere la un episod similar, rămas neelucidat Apariția luminilor a fost asociată, în comentariile online, cu un incident mai vechi: în 2026 se împlinesc 50 de ani de la un caz raportat în Teheran, în 1976, când locuitori și militari iranieni au semnalat un obiect necunoscut pe cer. Atunci, două avioane de vânătoare ar fi avut probleme cu instrumentele și comunicațiile în timp ce încercau să se apropie de obiect, iar „misterul nu a fost rezolvat”, conform aceleiași surse. [...]
Qatar spune că mediatorii fac naveta între Teheran și Washington pentru a relansa discuțiile Iran–SUA , într-un demers care ar putea debloca un canal de negociere înghețat și ar reduce riscul de escaladare regională, potrivit Al Jazeera . Majed Al-Ansari , purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, a declarat pentru Bloomberg că mediatorii „fac naveta” între capitalele Iranului și SUA pentru a reporni discuțiile. În acest proces, „sunt schimbate mai multe propuneri” menite să reducă diferențele dintre părți. Materialul a fost publicat pe 20 septembrie 2026. Al Jazeera nu oferă detalii despre conținutul propunerilor sau despre un calendar al unor eventuale întâlniri, astfel că rămâne neclar cât de aproape sunt părțile de o reluare efectivă a negocierilor. [...]
Avertismentul SUA către cetățenii din Orientul Mijlociu indică un risc crescut de escaladare , după ce Iranul a transmis că se așteaptă la un nou atac american și amenință cu represalii inclusiv împotriva aliaților regionali ai Washingtonului, potrivit Biziday . Comandamentul militar central al Iranului a comunicat, prin presa de stat iraniană și citat de agențiile internaționale, că orice nou atac ar declanșa lovituri de răspuns asupra bazelor și intereselor americane din regiune. În același mesaj, Teheranul avertizează că aliații regionali ai SUA vor fi considerați „părți implicate” în conflict. Conducerea iraniană nu a oferit detalii despre informațiile pe care susține că le deține. Pe acest fundal, Departamentul de Stat al SUA a emis sâmbătă un avertisment pentru cetățenii americani din Orientul Mijlociu, invocând riscul unei „escaladări neprevăzute”. Autoritățile le recomandă să fie vigilenți și să ia în calcul posibile anulări de zboruri sau închideri ale spațiului aerian. Presiune prelungită pe piețele energetice Conflictul SUA–Iran, început pe 28 februarie, continuă să mențină sub presiune piețele energetice globale, la aproape șapte luni de la debut, conform informațiilor citate. În paralel, războiul s-a extins și pe axa Yemen–Arabia Saudită, prin confruntările dintre rebelii houthi și Riad. Într-o analiză citată de Biziday, Reuters notează că intensificarea acțiunilor houthi pune Arabia Saudită într-o dilemă: să continue loviturile aeriene pentru a împiedica gruparea să ocupe noi teritorii sau să reducă intensitatea operațiunilor, pentru a limita riscul unor atacuri cu drone asupra infrastructurii critice (context detaliat de Biziday aici ). În lipsa unor detalii verificabile despre „informațiile” invocate de Iran, semnalul practic rămâne avertismentul emis de SUA: o deteriorare rapidă a situației de securitate ar putea afecta mobilitatea (zboruri, spațiu aerian) și ar menține volatilitatea în energie, cu efecte în lanț asupra costurilor de transport și aprovizionare. [...]
Președintele Nicușor Dan a pus pe agendă extinderea prezenței economice americane în România în discuțiile purtate la New York cu foști ambasadori ai Statelor Unite, în marja participării la Adunarea Generală a ONU, potrivit Adevărul . Întâlnirea indică o încercare de a menține investițiile și interesul companiilor americane drept temă centrală în relația bilaterală, alături de componenta de securitate. Șeful statului le-a mulțumit foștilor diplomați americani pentru contribuția la promovarea României și pentru activitatea de consolidare a relațiilor bilaterale. La discuții au participat și foști ambasadori americani care au reprezentat SUA în alte țări europene și în organizații internaționale, precum și reprezentanți ai unor think tank-uri. Ce a urmărit România în discuții Conform informațiilor transmise de președinte, discuțiile s-au concentrat pe prioritățile parteneriatului România–SUA: cooperarea în domeniul apărării; extinderea prezenței economice americane în România; consolidarea alianței transatlantice. Nicușor Dan a mai transmis că parteneriatul România–SUA este „un rezultat construit de-a lungul mai multor generații” și că acesta continuă să fie consolidat. Contextul vizitei la New York Vizita are loc cu prilejul participării la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU , desfășurată la New York în perioada 21–25 septembrie. Președintele este însoțit de Mirabela Grădinaru, iar programul include, potrivit aceleiași surse, participarea la recepția tradițională oferită de Donald Trump, președintele SUA. Pe 22 septembrie, Nicușor Dan și Mirabela Grădinaru ar urma să participe la inaugurarea intersecției „ The Queen Marie of Romania Corner ” și să se întâlnească cu reprezentanții comunității românești din New York. Președintele va participa apoi la deschiderea Săptămânii la Nivel Înalt a Adunării Generale a ONU, în timp ce Mirabela Grădinaru va lua parte la un dejun oferit de Melania Trump pentru Primele Doamne și Domni. [...]
Danemarca mizează pe NATO pentru securitatea Arcticii , într-un acord privind Groenlanda care urmează să fie semnat marți de Danemarca, Groenlanda și Statele Unite, potrivit Mediafax . Mesajul Copenhagăi este că responsabilitatea pentru regiune ar trebui să fie împărțită în cadrul alianței, nu lăsată exclusiv în seama Washingtonului. Acordul ar urma să fie semnat la Adunarea Generală a ONU , la New York, însă documentul nu a fost făcut public. În acest context, președintele american Donald Trump a susținut că înțelegerea ar acorda SUA „control permanent”, afirmație pe care Danemarca și Groenlanda nu au comentat-o, precizând totuși că acordul ar aduce beneficii insulei arctice și ar respecta suveranitatea acesteia. Presiunile exercitate în ultimele luni de Trump — inclusiv declarații potrivit cărora SUA ar trebui să controleze Groenlanda și referiri la utilizarea forței militare sau economice — au alimentat o criză diplomatică în interiorul NATO și au împins Danemarca și Groenlanda spre negocieri cu Washingtonul, pentru a reduce tensiunile. Ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen , a spus că acordul va fi construit astfel încât securitatea în Arctica să nu revină doar Danemarcei sau Statelor Unite. „Acesta (acordul) va fi conceput astfel încât responsabilitatea pentru securitatea din Arctica să nu revină doar Danemarcei sau Statelor Unite.” El a adăugat că, „în mare măsură”, NATO ar urma să fie actorul care „se va ocupa de Arctica”. Ce spune NATO și ce rămâne neclar Un purtător de cuvânt al NATO a declarat că alianța a salutat acordul, apreciind că acesta „ar contribui la promovarea securității, stabilității și cooperării” în regiune. Rasmussen a refuzat să ofere detalii suplimentare despre conținut, menționând doar că Danemarca a fost „deschisă” să țină cont de „interesele legitime de securitate” ale Statelor Unite, într-o declarație pentru agenția daneză Ritzau. În paralel, Trump a afirmat că acordul ar însemna „control permanent asupra securității și a tuturor celorlalte necesități din Groenlanda” și că niciun adversar al SUA nu ar putea avea o bază sau prezență militară acolo fără aprobarea scrisă a Washingtonului. O miză cheie este dacă noul acord modifică tratatul de apărare din 1951, baza juridică a prezenței americane în Groenlanda — un aspect care, deocamdată, nu este clar, deoarece detaliile nu au fost publicate. [...]
Reforma ONU revine pe agendă, pe fondul războaielor și al șocurilor economice care apasă lanțurile de aprovizionare și costul vieții, în timp ce liderii mondiali se reunesc săptămâna aceasta la Adunarea Generală , potrivit Mediafax , care citează AP. Reuniunea anuală la nivel înalt are loc în contextul unor războaie majore în Iran, Gaza, Ucraina, Sudan și Myanmar, iar una dintre întrebările centrale este dacă liderii pot face ceva pentru a le opri. În paralel, pe agendă intră și temerile legate de inteligența artificială „scăpată de sub control”, alături de accelerarea încălzirii globale. Dincolo de dimensiunea politică, miza economică este explicită: blocajele pe rutele de transport maritim și în lanțurile de aprovizionare sunt prezentate ca factori care cresc costul vieții și încetinesc creșterea economică, pe fondul unor „șocuri asupra economiei globale”. Un „pachet amplu de reforme”, greu de implementat Potrivit materialului, viitorul Națiunilor Unite este, de asemenea, pe ordinea de zi. Cele 193 de state membre au convenit asupra unui pachet de reforme care vizează actualizarea unor instituții-cheie, inclusiv Consiliul de Securitate al ONU, unde SUA, Rusia, China, Marea Britanie și Franța au o influență majoră prin dreptul de veto. Publicația notează însă că reforma „este mai ușor de spus decât de implementat”, în condițiile în care arhitectura actuală reflectă încă raportul de putere de după Al Doilea Război Mondial, nu realitățile secolului XXI. Cine urcă la tribună și ce urmează la vârful ONU Începând de marți, aproximativ 130 de șefi de stat și de guvern sunt așteptați să susțină discursuri în Adunarea Generală, alături de zeci de miniștri. Printre liderii menționați se numără președintele american Donald Trump și președintele francez Emanuel Macron, care ar urma să vorbească marți, după discursul de deschidere al secretarului general Antonio Guterres despre „starea lumii”. Volodimir Zelenski și Masoud Pezeshkian sunt programați pentru miercuri. În culise, materialul indică și un alt subiect sensibil: succesiunea la conducerea ONU. Al doilea mandat de cinci ani al lui Antonio Guterres se încheie pe 31 decembrie, iar, potrivit aceleiași surse, nu a apărut încă un succesor clar. [...]
