Știri
Știri din categoria Externe
Uniunea Europeană nu ar trebui să copieze strategia SUA de „decuplare” față de China, pentru că economia europeană are nevoie de investiții străine, inclusiv chineze, în condițiile în care Bruxelles-ul urmărește mai degrabă reducerea riscurilor decât ruperea relațiilor comerciale, potrivit libertatea.ro. Mesajul a fost transmis de Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru Prosperitate și Strategie Industrială.
Oficialul european a spus, într-un discurs la Forumul European Pulse organizat de Politico la Barcelona, că Europa „nu va urma exemplul SUA” în privința Chinei și că există „o cale de urmat” pentru investițiile chineze în UE.
„Avem nevoie de ele. Avem nevoie de investiții străine.”
Séjourné a explicat că UE a ales să „își reducă riscurile economice” în relația cu China, în timp ce Statele Unite ar urmări o decuplare mult mai amplă de economia asiatică. În logica Bruxelles-ului, obiectivul este diminuarea dependențelor în sectoare strategice, păstrând totuși un anumit nivel de deschidere, pe care oficialul îl descrie drept parte din „ADN-ul” Europei.
În paralel cu apelul la menținerea investițiilor, Séjourné este prezentat drept principal promotor al „Legii privind acceleratorul industrial”, un proiect legislativ aflat în negociere, care ar viza:
Rațiunea invocată este una de reciprocitate: dacă firmele europene nu au acces la licitațiile publice din China, atunci nici companiile chineze – descrise ca fiind puternic subvenționate de stat – nu ar trebui să poată câștiga contracte majore în UE.
Miza economică pentru companii este că UE încearcă să traseze o linie fină între atragerea de capital și protejarea pieței interne în domenii sensibile, iar forma finală a proiectului legislativ va influența direct condițiile de intrare și operare pentru investitorii chinezi în Europa.
Recomandate
Comisia Europeană ia în calcul limitarea temporară a dreptului de veto pentru statele care aderă recent la UE, ca instrument de a face extinderea mai ușor de gestionat politic și instituțional, potrivit Mediafax , care citează The Guardian. Măsura ar putea fi introdusă chiar în acordul cu Muntenegru , descris drept prima țară care ar urma să adere la UE, conform surselor citate. Ideea ar fi ca renunțarea la veto să fie limitată în timp, pentru a evita „percepția unor membri UE de mâna a doua”. De ce apare acum discuția despre veto Potrivit informațiilor citate, Bruxelles-ul analizează această opțiune în contextul în care UE intenționează să admită mai mulți membri noi în următorii ani. Printre țările menționate ca posibili viitori membri apar Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina. Ce problemă încearcă să rezolve UE Sursele The Guardian susțin că restricțiile ar putea face admiterea de noi membri mai acceptabilă pentru statele deja membre, în condițiile în care unele capitale – în special Franța – sunt prudente privind efectele extinderii asupra unor dosare politice sensibile. În același timp, posibilele limitări sunt puse în legătură și cu experiența recentă a UE cu Ungaria, care a blocat unele decizii la nivel european, inclusiv acordarea unui pachet de ajutor de 90 de miliarde de euro Ucrainei. Ce urmează Informațiile sunt prezentate ca scenariu aflat „în considerare”, pe baza unor surse citate de The Guardian. Materialul nu indică un calendar sau o decizie formală deja luată la nivelul Comisiei Europene. [...]
Uniunea Europeană își recalibrează relația cu China sub presiunea riscului de taxe americane și a dependențelor industriale , într-un context în care Bruxelles-ul încearcă să evite atât represalii comerciale de la Beijing, cât și o deteriorare suplimentară a relației transatlantice, potrivit unei analize publicate de Adevărul , bazată pe evaluarea politologului Sergiu Mișcoiu. UE se află, în această lectură, într-o zonă „nici complet aliat, nici total inamic” față de China: sancționează Beijingul pentru sprijinul „mascat” acordat Rusiei și pentru presiunea pusă pe piețele europene prin mașini electrice ieftine, dar mizează simultan pe menținerea fluxurilor comerciale, de teamă că o escaladare ar putea bloca industrii europene. De ce contează: comerțul și lanțurile de aprovizionare devin instrumente geopolitice Punctul sensibil este unul economic și operațional: UE încearcă să-și „calculeze fiecare mișcare” între retorica protecționistă și nevoia de materii prime din Asia, în timp ce Washingtonul, pe fondul unei linii mai dure asociate lui Donald Trump, este descris ca sursă de presiune prin critici și amenințări cu taxe ridicate. În același timp, administrația Trump ar fi împins europenii spre un front comun împotriva Chinei, inclusiv pentru a limita dependența de metalele rare chinezești — o categorie de resurse cu rol critic în industrii precum tehnologia și tranziția energetică. Beijingul, curtat de lideri europeni, dar cu rezerve la Bruxelles Analiza notează că mai mulți lideri europeni au vizitat recent Beijingul și au arătat disponibilitate pentru întărirea relațiilor: Emmanuel Macron , Friedrich Merz și Pedro Sánchez. Mișcoiu leagă această apropiere de răcirea relațiilor cu SUA și de căutarea unor „afaceri cât mai bune” cu China, într-un moment în care europenii se simt tot mai puțin acoperiți de garanțiile tradiționale. „SUA amenință toată ziua că pun taxe inclusiv pe produsele și serviciile europene, nu mai vorbim de cele chinezești”, spune Sergiu Mișcoiu. UE „mai aproape de China” decât de SUA? Expertul vede șanse reduse Deși unii analiști iau în calcul scenariul unei Europe mai apropiate de China decât de Statele Unite, Mișcoiu spune că nu îi acordă prea multe șanse. În schimb, el anticipează continuarea tensiunilor transatlantice și „anumite câștiguri” pentru Beijing, pe fondul unei Europe care încearcă să se emancipeze strategic. În această cheie, sunt menționate și acordurile de liber schimb pe care UE le negociază în afara spațiului transatlantic (precum cele cu Mercosur și India), care ar putea produce, „de facto”, o apropiere mai mare de China, pe măsură ce UE se afirmă ca actor geopolitic mai autonom. Contextul de securitate: Taiwan ul și calculul concesiilor Textul introduce și dimensiunea Asia-Pacific, prin Taiwan. Mișcoiu susține că SUA nu își permit să abandoneze Taiwanul, iar China ar încerca o „absorbție de facto” mai degrabă decât o invazie militară, pentru a evita un conflict direct. În acest cadru, expertul afirmă că Beijingul ar putea oferi concesii Washingtonului, inclusiv pe zona mineralelor și a pământurilor rare. Materialul este trunchiat în extrasul furnizat, astfel că nu reiese concluzia completă a autorului despre limitele decizionale ale lui Donald Trump și despre pașii următori probabili; însă direcția generală indicată este că UE va continua să navigheze între presiunea americană și riscurile economice ale unei rupturi cu China. [...]
Armata israeliană raportează o creștere cu 24% a înrolărilor ultraortodocșilor , un semnal de schimbare operațională într-un dosar sensibil politic, pe fondul trimiterii de ordine de recrutare după decizia Curții Supreme din 2024, potrivit Digi24 . Armata a anunțat că, de la începutul lunii aprilie, recrutarea bărbaților ultraortodocși a crescut față de aceeași perioadă a anului trecut, într-un moment în care evitarea serviciului militar obligatoriu de către acest grup religios a devenit o temă centrală în dezbaterea politică din Israel. Informația este atribuită agenției EFE. Ce s-a schimbat: scutirea istorică, anulată de instanță Scutirea ultraortodocșilor de la serviciul militar obligatoriu a fost o regulă stabilită încă din perioada fondatorului Statului Israel, David Ben-Gurion , pentru cei care se dedicau studiului textelor sacre ale iudaismului. Practica a fost însă oprită printr-o decizie a Curții Supreme din iunie 2024, care a dispus recrutarea studenților din școlile talmudice. În urma acestei hotărâri, armata a început să trimită ordine de încorporare către ultraortodocși, iar în paralel s-au intensificat protestele împotriva includerii lor în orice formă de serviciu militar. Datele armatei și dimensiunea fenomenului de evitare a recrutării Conform datelor publicate de armata israeliană, în acest an, de la începutul lunii aprilie, s-au înrolat 433 de recruți ultraortodocși, dintre care 272 în unități de luptă, ceea ce reprezintă o creștere de 24% față de perioada similară din 2025. În același timp, armata estimează că există între 80.000 și 90.000 de persoane care s-au sustras recrutării. Potrivit ziarului Times of Israel , 50% dintre acestea sunt ultraortodocși, iar alți 25% aparțin „probabil” acestui grup religios. Miza politică: presiune pentru o nouă lege de scutire Ultraortodocșii reprezintă aproximativ 14% din populația Israelului, adică aproape 1,3 milioane de persoane. După decizia Curții Supreme, partidele ultraortodoxe au făcut presiuni asupra premierului Benjamin Netanyahu pentru adoptarea unei legi care să garanteze scutirea de la serviciul militar, în timp ce o parte importantă a societății și opoziția cer aplicarea obligației în condiții egale pentru întreaga populație. Pe termen scurt, creșterea raportată a înrolărilor indică o implementare mai fermă a recrutării în rândul ultraortodocșilor, dar amploarea estimată a sustragerilor sugerează că tensiunile sociale și politice din jurul subiectului vor continua. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre un posibil acord cu Iranul mențin riscul de tensiuni în zona Strâmtorii Ormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de petrol, într-un moment în care Teheranul ar căuta reluarea transportului maritim comercial, potrivit Digi24 . Într-o ședință a cabinetului la Casa Albă, președintele SUA a spus că Iranul „își dorește foarte mult” să încheie un acord, însă Washingtonul „nu este încă mulțumit” de forma actuală, relatează Reuters, citată de Digi24. „Fie vom ajunge la un acord, fie va trebui pur și simplu să ducem treaba la bun sfârșit”, a declarat Trump reporterilor. De ce contează: Ormuz, un nod pentru petrolul mondial Informația apare pe fondul prezentării, de către presa iraniană, a unui acord potrivit căruia Strâmtoarea Ormuz ar urma să se redeschidă în termen de o lună. În cadrul descris ca „neoficial”, Iranul ar urma să restabilească transportul maritim comercial prin strâmtoare – o rută care, potrivit materialului, a fost cândva cale de tranzit pentru 20% din petrolul mondial – în timp ce SUA ar urma să ridice blocada navală. Ce ar urma, potrivit cadrului prezentat în Iran Televiziunea de stat iraniană a adăugat că documentul menționează și o posibilă etapă de formalizare: orice acord final la care s-ar ajunge în termen de 60 de zile ar putea fi aprobat ca obligatoriu de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite. În acest context, mesajul de la Washington indică faptul că negocierile nu sunt, deocamdată, într-un punct acceptabil pentru SUA, ceea ce menține incertitudinea privind calendarul și condițiile unei eventuale normalizări a traficului maritim prin Ormuz. [...]
Informațiile despre redeschiderea Strâmtorii Ormuz au mișcat imediat piața petrolului , însă Washingtonul le contestă, ceea ce menține riscul de volatilitate pe energie, potrivit Digi24 . Un proiect de acord prezentat de presa de stat iraniană susține că traficul comercial prin Strâmtoarea Ormuz ar urma să fie restabilit în termen de o lună, iar SUA ar urma să ridice blocada navală. Documentul este descris ca un „cadru neoficial” și a fost preluat de The Telegraph, notează publicația. Reacția SUA a venit însă printr-o negare directă. Casa Albă a transmis că documentul publicat de presa controlată de Iran „nu este adevărat” și că memorandumul de înțelegere ar fi „o invenție completă”. De ce contează pentru piețele de energie Chiar și în absența unei confirmări oficiale, simpla relatare despre un posibil acord a avut efect imediat asupra cotațiilor: prețul petrolului a coborât la cel mai mic nivel din 20 aprilie, iar țițeiul Brent a scăzut miercuri cu 3,7%, sub 96 de dolari pe baril (aprox. 440 lei), pe fondul speranțelor că traficul maritim va fi reluat pe această rută. În context, Digi24 amintește că Strâmtoarea Ormuz a fost cândva o cale de tranzit pentru aproximativ 20% din petrolul mondial, ceea ce explică sensibilitatea pieței la orice semnal privind accesul navelor comerciale. Ce prevede „cadrul neoficial” și ce urmează Potrivit televiziunii de stat iraniene, documentul ar mai menționa că orice acord final la care s-ar ajunge în termen de 60 de zile ar putea fi aprobat ca obligatoriu de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite. În paralel, Donald Trump urma să se întâlnească miercuri după-amiază cu cabinetul său la Casa Albă pentru a discuta „următorii pași”, inclusiv cu Tulsi Gabbard , directorul demisionar al serviciilor de informații, la câteva zile după ce Iranul a acuzat Washingtonul de încălcarea armistițiului convenit în aprilie. Digi24 mai relatează că SUA au atacat nave militare iraniene în strâmtoare, acuzându-le că au încercat să plaseze mine pe calea navigabilă. În acest tablou, negarea Casei Albe reduce credibilitatea „proiectului de acord”, dar nu elimină impactul de piață: investitorii rămân expuși la schimbări rapide de preț, în funcție de confirmări sau escaladări în zonă. [...]
Noul premier al Bulgariei condiționează viitoarele angajamente pentru Ucraina de buget și securitate , avertizând că strategia europeană de „pace prin putere” riscă o escaladare periculoasă, inclusiv nucleară, potrivit HotNews . Rumen Radev a cerut Europei să înceapă negocieri cu Rusia și să își reevalueze rapid abordarea războiului din Ucraina. Radev a făcut declarațiile la Paris, miercuri, înaintea unei întâlniri cu președintele francez Emmanuel Macron . El a spus că Europa este în întârziere cu inițierea negocierilor și că ar fi trebuit „să conducă aceste negocieri”. Avertismentul: „victorie convențională” vs. putere nucleară Premierul bulgar a criticat ideea urmăririi unei victorii convenționale asupra Rusiei, pe care a numit-o „cea mai mare putere nucleară”, susținând că acest obiectiv crește riscul de escaladare. „Ceea ce mă îngrijorează este strădania Europei de a obține o victorie convențională asupra celei mai mari puteri nucleare, fără a avea capacitatea de a intercepta și contracara armele hipersonice moderne ale Rusiei. Acesta este un risc serios.” În același registru, Radev a avertizat că evoluțiile „din ultimele zile” și dorința „cu orice preț” de a impune „pace prin forță” pot împinge conflictul spre o escaladare nucleară. „Suntem deja foarte aproape de o escaladare nucleară.” Miza pentru Sofia: prudență la bani și sprijin militar Radev a arătat că Bulgaria a oferit până acum Ucrainei sprijin politic, umanitar, diplomatic și militar, însă a indicat o linie mai prudentă pentru perioada următoare: viitoarele angajamente financiare și militare trebuie cântărite în noul context de securitate. „Prima obligație a guvernului nostru este să garanteze nivelul de trai și securitatea cetățenilor bulgari. Abia atunci ne putem gândi la alocarea de bani în acest scop.” „Umbrela nucleară” și poziția Bulgariei Întrebat despre informațiile potrivit cărora Franța discută modificări ale doctrinei sale nucleare și opțiuni pentru antrenament comun cu aliații, Radev a spus că Bulgaria nu a primit o invitație de participare. În final, el a insistat că „diplomația” trebuie readusă ca instrument principal pentru soluționarea conflictului Rusia–Ucraina. [...]
