Știri
Știri din categoria Externe
Uniunea Europeană nu ar trebui să copieze strategia SUA de „decuplare” față de China, pentru că economia europeană are nevoie de investiții străine, inclusiv chineze, în condițiile în care Bruxelles-ul urmărește mai degrabă reducerea riscurilor decât ruperea relațiilor comerciale, potrivit libertatea.ro. Mesajul a fost transmis de Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru Prosperitate și Strategie Industrială.
Oficialul european a spus, într-un discurs la Forumul European Pulse organizat de Politico la Barcelona, că Europa „nu va urma exemplul SUA” în privința Chinei și că există „o cale de urmat” pentru investițiile chineze în UE.
„Avem nevoie de ele. Avem nevoie de investiții străine.”
Séjourné a explicat că UE a ales să „își reducă riscurile economice” în relația cu China, în timp ce Statele Unite ar urmări o decuplare mult mai amplă de economia asiatică. În logica Bruxelles-ului, obiectivul este diminuarea dependențelor în sectoare strategice, păstrând totuși un anumit nivel de deschidere, pe care oficialul îl descrie drept parte din „ADN-ul” Europei.
În paralel cu apelul la menținerea investițiilor, Séjourné este prezentat drept principal promotor al „Legii privind acceleratorul industrial”, un proiect legislativ aflat în negociere, care ar viza:
Rațiunea invocată este una de reciprocitate: dacă firmele europene nu au acces la licitațiile publice din China, atunci nici companiile chineze – descrise ca fiind puternic subvenționate de stat – nu ar trebui să poată câștiga contracte majore în UE.
Miza economică pentru companii este că UE încearcă să traseze o linie fină între atragerea de capital și protejarea pieței interne în domenii sensibile, iar forma finală a proiectului legislativ va influența direct condițiile de intrare și operare pentru investitorii chinezi în Europa.
Recomandate
Rusia ridică miza propagandei nucleare, iar efectul imediat este creșterea presiunii politice asupra dezbaterii europene despre apărare. Într-un material publicat de digi24.ro , Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) acuză Uniunea Europeană că ar lucra „în secret” la propria bombă nucleară, într-o declarație oficială care vorbește despre o „nebunie” la Bruxelles, alimentată de „rusofobie”. Potrivit declarației SVR, mai multe centre de cercetare din Germania – Karlsruhe, Dresda, Erlangen și Jülich – ar putea produce plutoniu pentru arme „în termen de o lună”, iar la Gronau chiar „în doar o săptămână”. În același mesaj, Rusia susține că Europa ar avea în plan o strategie privind armele nucleare, „susținută de Franța și Marea Britanie”, finanțată și sprijinită de alte state membre. De ce contează: impact asupra agendei de securitate și a coeziunii UE Articolul notează că specialiștii în dezinformare văd în această temă un tipar clasic de propagandă, amplificat în momente în care Kremlinul simte că pierde teren. Nathalie Vogel, expertă în Rusia, afirmă pentru BILD că, pe fondul înțelegerii tot mai largi în Rusia că războiul nu se va încheia curând, conducerea de la Moscova ar avea nevoie de un „scenariu de groază” pentru a mobiliza populația și a „demoniza” Occidentul. În această logică, arma nucleară este prezentată drept „exemplul perfect”, pentru că mesajul ar funcționa simultan pe mai multe planuri: induce panică internă, justifică continuarea războiului și încearcă să semene neîncredere între aliații occidentali. În același context este reamintit că Germania a renunțat la armele nucleare prin tratat internațional. Ce este fapt și ce rămâne acuzație Materialul separă acuzația de contextul real: există, într-adevăr, o dezbatere de luni de zile în Europa despre o autonomie militară mai mare, inclusiv pe componenta nucleară, pe fondul îndoielilor privind fiabilitatea SUA sub președinția lui Donald Trump și al amenințărilor venite din partea Rusiei. În acest cadru, președintele francez Emmanuel Macron promovează ideea extinderii „umbrelei nucleare” franceze asupra UE – o propunere aflată în dezbatere publică, nu într-un program secret. Totuși, ideea ca Germania să își construiască propria bombă nucleară „nu este în discuție”, potrivit aceleiași surse citate în articol. [...]
Statele Unite ar fi acceptat deblocarea unor active iraniene înghețate, o mișcare pe care Teheranul o leagă direct de securizarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit informațiilor relatate de hotnews.ro , pe baza unor declarații pentru Reuters; Casa Albă neagă însă că ar fi făcut o astfel de concesie. O sursă iraniană de rang înalt a spus că Washingtonul ar fi acceptat să deblocheze active iraniene „sechestrate” în Qatar și în alte bănci străine, prezentând gestul drept un semn de „seriozitate” în negocierile de la Islamabad. Ulterior, un oficial al Casei Albe a negat informația. Miza economică: Ormuz și riscul de perturbare a fluxurilor de petrol Potrivit sursei iraniene, deblocarea activelor ar fi „direct legată” de „asigurarea trecerii în siguranță” prin Strâmtoarea Ormuz, un punct critic de tranzit între Golful Persic și Golful Oman. În termeni economici, orice tensiune în zonă poate amplifica riscul de întreruperi logistice și volatilitate pe piața petrolului, deși materialul nu oferă estimări sau reacții de piață. Sursa nu a precizat valoarea totală a activelor care ar urma să fie deblocate. O a doua sursă iraniană a afirmat că SUA ar fi acceptat eliberarea a 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei) din fonduri iraniene înghețate în Qatar. Ce se știe despre fondurile din Qatar și de ce sunt sensibile Cei 6 miliarde de dolari au fost blocați inițial în 2018 și ar fi urmat să fie eliberați în 2023, ca parte a unui schimb de prizonieri între SUA și Iran. Ulterior, fondurile au fost înghețate din nou de administrația președintelui Joe Biden după atacurile din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, comise de Hamas, grup aliat al Iranului, potrivit relatării. Banii provin din vânzările de petrol iranian către Coreea de Sud și au fost blocați în bănci sud-coreene după reimpunerea sancțiunilor de către președintele Donald Trump în 2018 și retragerea SUA din acordul nuclear cu Teheranul. În septembrie 2023, în cadrul schimbului de prizonieri mediat de Doha, fondurile au fost transferate în conturi din Qatar. Ce urmează și ce rămâne neconfirmat Nu a existat o reacție imediată din partea SUA privind deblocarea activelor, iar Ministerul de Externe al Qatarului nu a răspuns unei solicitări de declarații, potrivit aceleiași relatări. În acest moment, informația-cheie — acceptul SUA pentru deblocarea activelor — rămâne disputată public, după ce Casa Albă a negat-o. [...]
China a închis timp de 40 de zile cinci sectoare mari de spațiu aerian fără explicații publice , o măsură neobișnuit de lungă care poate afecta rute de tranzit și ridică mize operaționale în regiune, potrivit focus.de . Restricția este valabilă, conform informațiilor citate de publicație din „Telegraph”, între 27 martie și 6 mai, adică 40 de zile. În mod obișnuit, Beijingul folosește astfel de închideri pentru a securiza exerciții militare anunțate, însă de această dată nu a existat o comunicare publică privind manevre noi, iar durata depășește tiparul unor exerciții de câteva zile. Ce zonă este vizată și de ce contează operațional Cele cinci sectoare se întind pe aproximativ 550 km, de la Marea Galbenă până la Marea Chinei de Est, în apropiere de Shanghai, potrivit Administrației Federale a Aviației din SUA (FAA), citată în material. Un element suplimentar este că restricția nu ar avea limită de altitudine, ceea ce ar include și vehicule spațiale, nu doar aviația civilă sau militară. Ipotezele vehiculate de experți: Taiwan și rute de tranzit Experți citați de „Wall Street Journal” consideră că Beijingul ar putea folosi închiderea pentru antrenamente de luptă aeriană, inclusiv pentru exersarea blocării unor rute de tranzit pe care armata SUA le-ar putea utiliza în cazul unui atac asupra Taiwanului. În acest context, materialul amintește că SUA au baze în Coreea de Sud și Japonia, de unde ar putea pleca primele trupe. O altă pistă: tensiunile cu Japonia Un oficial taiwanez de rang înalt, citat de „Telegraph”, ar fi indicat că măsura ar viza în principal Japonia. Pe fundal, articolul notează tensiunile dintre Tokyo și Beijing, inclusiv un incident recent în care un ofițer al armatei japoneze a intrat în ambasada Chinei din Tokyo, precum și disputa teritorială de durată privind insulele Senkaku. În lipsa unei justificări publice din partea Chinei, motivele rămân neconfirmate, iar interpretările se bazează pe evaluări ale experților și pe surse citate de publicație. [...]
Administrația Trump a trimis spre avizare planurile unui arc de triumf de 76 de metri la Washington , un proiect cu potențial impact bugetar și de achiziții publice, care intră în filtrul instituțiilor responsabile de arhitectura și estetica spațiului public, potrivit antena3.ro . Documentația a fost înaintată Comisiei Naționale pentru Arte Frumoase din SUA, ai cărei membri au fost numiți de Donald Trump. Președintele american a anunțat pe platforma Truth Social că administrația sa a depus „prezentarea și planurile” pentru ceea ce descrie drept „cel mai mare și mai frumos arc de triumf din lume”. Ce prevede proiectul și unde intră în procedură Arcul ar urma să aibă 76 de metri înălțime și este prezentat ca posibil „cel mai mare arc de triumf din lume”. Conform planului descris, construcția ar fi inspirată de Arcul de Triumf din Paris și ar include: trei statui aurii amplasate deasupra arcului; inscripții cu litere aurii: „One nation under God” („O națiune sub Dumnezeu”) și „Liberty and justice for all” („Libertate și dreptate pentru toți”). Din informațiile publicate nu reies costurile, sursa de finanțare, calendarul sau amplasamentul exact, astfel că dimensiunea efectului economic (contracte, materiale, lucrări) nu poate fi estimată pe baza datelor disponibile. Context: proiecte simbolice cu implicații administrative Arcul este încadrat ca unul dintre mai multe proiecte susținute de Trump sau de cercul său apropiat pentru a-și lăsa amprenta asupra capitalei și peisajului american. În același material sunt menționate și alte inițiative: construirea unei săli de bal la Casa Albă, proiectată pentru până la 1.000 de persoane; redenumirea unei săli de spectacole în „Trump Kennedy Center”; aprobarea pentru emiterea unei monede comemorative de aur cu efigia sa. Ce urmează Următorul pas indicat de articol este evaluarea planului de către Comisia pentru Arte Frumoase. În lipsa altor detalii din sursă, nu este precizat dacă proiectul are deja aprobări finale, finanțare sau un termen de execuție. [...]
Marea Britanie a pus pe pauză cedarea suveranității asupra Insulelor Chagos, pentru că acordul depinde de aprobarea SUA, iar administrația Trump îl contestă , potrivit reuters.com . Decizia menține incertitudinea asupra unui dosar cu miză strategică și operațională: baza aeriană Diego Garcia, folosită de SUA și Marea Britanie. Guvernul britanic a transmis că a „înghețat” acordul prin care urma să cedeze suveranitatea asupra arhipelagului către Mauritius. The Times a relatat că legislația necesară pentru implementarea înțelegerii nu va fi inclusă în următoarea agendă parlamentară, iar biroul premierului Keir Starmer a spus că Londra va încerca să convingă Washingtonul să ofere aprobarea formală. De ce contează: Diego Garcia și condiția sprijinului american Insulele Chagos găzduiesc baza aeriană Diego Garcia, un punct militar considerat strategic. Conform acordului negociat, Marea Britanie ar fi păstrat controlul asupra bazei printr-un contract de închiriere pe 99 de ani, astfel încât operațiunile SUA să continue. Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a spus că securitatea operațională pe termen lung a bazei rămâne o prioritate și că Londra consideră în continuare acordul „cea mai bună” soluție pentru protejarea viitorului bazei, dar că va merge mai departe doar dacă există sprijinul SUA. Context: opoziția lui Trump și tensiuni recente în relația bilaterală Donald Trump a criticat în februarie acordul, numindu-l o „mare greșeală”, după ce anterior spusese că este „cel mai bun” rezultat pe care Starmer îl putea obține. Reuters notează că relația Washington–Londra a fost tensionată în ultimele săptămâni, inclusiv din cauza reticenței lui Starmer de a se implica în războiul SUA–Israel cu Iranul și a refuzului inițial de a permite folosirea bazelor britanice pentru atacuri. Ulterior, forțele americane au primit permisiunea de a efectua ceea ce premierul a numit lovituri defensive. Ce urmează Londra spune că va continua discuțiile cu SUA și Mauritius. Momentul reluării procesului legislativ rămâne neclar, în condițiile în care guvernul britanic leagă explicit avansarea acordului de obținerea sprijinului american. [...]
Vizita vicepreședintelui SUA, JD Vance, în Pakistan deschide negocieri directe SUA–Iran, un pas rar cu potențial de a schimba riscul geopolitic în Orientul Mijlociu , potrivit adevarul.ro . Vance a ajuns sâmbătă, 11 aprilie, la baza aeriană Nur Khan, lângă Islamabad, unde sunt programate discuții menite să pună capăt războiului din regiune. Vicepreședintele american, care conduce delegația SUA, a fost întâmpinat de șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, și de ministrul de Externe Ishaq Dar. Din delegația americană mai fac parte emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, și Jared Kushner, ginerele liderului de la Casa Albă. De partea iraniană, delegația condusă de președintele parlamentului, Mohammad Baqer Qalibaf, și de ministrul de externe, Abbas Araqchi, a sosit vineri. De ce contează: reluarea contactului direct la vârf, după decenii Miza diplomatică este ridicată: publicația notează că ar fi discuțiile la cel mai înalt nivel dintre SUA și Iran de la Revoluția Islamică din 1979 și primele negocieri oficiale față în față între cele două părți din 2015, anul în care au ajuns la un acord privind programul nuclear al Iranului. Cu o zi înainte de deplasare, Vance a spus că SUA vor colabora cu Iran dacă acesta acționează cu „bună credință”, dar a avertizat că Washingtonul nu va fi receptiv dacă Teheranul „încearcă să păcălească” SUA. Tot atunci, vicepreședintele a afirmat că Donald Trump a oferit echipei americane „câteva linii directoare destul de clare” pentru discuții. Elemente încă neclare în jurul armistițiului și efectele regionale În același context, un oficial citat de BBC a spus că Libanul ar participa la discuții cu Israel doar dacă există un armistițiu. Articolul mai menționează neclarități privind aplicarea armistițiului dintre SUA și Iran asupra Libanului, iar între timp Donald Trump critică Teheranul pentru gestionarea strâmtorii Ormuz. [...]
