Știri
Știri din categoria Externe
Noul premier al Bulgariei condiționează viitoarele angajamente pentru Ucraina de buget și securitate, avertizând că strategia europeană de „pace prin putere” riscă o escaladare periculoasă, inclusiv nucleară, potrivit HotNews. Rumen Radev a cerut Europei să înceapă negocieri cu Rusia și să își reevalueze rapid abordarea războiului din Ucraina.
Radev a făcut declarațiile la Paris, miercuri, înaintea unei întâlniri cu președintele francez Emmanuel Macron. El a spus că Europa este în întârziere cu inițierea negocierilor și că ar fi trebuit „să conducă aceste negocieri”.
Premierul bulgar a criticat ideea urmăririi unei victorii convenționale asupra Rusiei, pe care a numit-o „cea mai mare putere nucleară”, susținând că acest obiectiv crește riscul de escaladare.
„Ceea ce mă îngrijorează este strădania Europei de a obține o victorie convențională asupra celei mai mari puteri nucleare, fără a avea capacitatea de a intercepta și contracara armele hipersonice moderne ale Rusiei. Acesta este un risc serios.”
În același registru, Radev a avertizat că evoluțiile „din ultimele zile” și dorința „cu orice preț” de a impune „pace prin forță” pot împinge conflictul spre o escaladare nucleară.
„Suntem deja foarte aproape de o escaladare nucleară.”
Radev a arătat că Bulgaria a oferit până acum Ucrainei sprijin politic, umanitar, diplomatic și militar, însă a indicat o linie mai prudentă pentru perioada următoare: viitoarele angajamente financiare și militare trebuie cântărite în noul context de securitate.
„Prima obligație a guvernului nostru este să garanteze nivelul de trai și securitatea cetățenilor bulgari. Abia atunci ne putem gândi la alocarea de bani în acest scop.”
Întrebat despre informațiile potrivit cărora Franța discută modificări ale doctrinei sale nucleare și opțiuni pentru antrenament comun cu aliații, Radev a spus că Bulgaria nu a primit o invitație de participare. În final, el a insistat că „diplomația” trebuie readusă ca instrument principal pentru soluționarea conflictului Rusia–Ucraina.
Recomandate
Ucraina avertizează că riscă să rămână fără apărare antiaeriană , pe fondul epuizării muniției pentru sistemele occidentale, iar președintele Volodimir Zelenski i-a trimis o scrisoare lui Donald Trump pentru a cere ajutor urgent, potrivit Mediafax . Miza este una operațională: fără rachete pentru Patriot și alte sisteme, capacitatea Ucrainei de a respinge atacuri aeriene în valuri ar putea scădea rapid. Semnalul de alarmă vine dintr-o relatare a publicației ucrainene Kyiv Independent, care susține că Zelenski a scris către Casa Albă pentru a descrie situația și a solicita sprijin. În textul consultat de jurnaliștii ucraineni, dependența de SUA pentru apărarea împotriva rachetelor balistice este descrisă ca fiind aproape totală. „Când vine vorba de apărarea împotriva rachetelor balistice, suntem aproape complet dependenți de Statele Unite.” De ce contează: riscul unui „gol” de protecție a spațiului aerian Oficialii de la Kiev se tem că rezervele limitate de rachete pentru Patriot și alte sisteme occidentale ar putea să nu fie suficiente pentru a face față unor atacuri intensificate. În scenariul cel mai pesimist menționat, cerul Ucrainei ar putea rămâne neprotejat. Context: atacuri recente și amenințări de escaladare Potrivit informațiilor citate, Kievul s-a confruntat recent cu unul dintre cele mai mari atacuri aeriene de la începutul războiului. Rusia ar fi amenințat că va intensifica loviturile și că va viza inclusiv sedii ale unor instituții importante din capitală; totodată, diplomaților străini li s-ar fi cerut să părăsească orașul pentru a reduce riscul de a deveni victime ale atacurilor. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre un răspuns al părții americane, rămâne neclar dacă solicitarea transmisă de Zelenski va produce rapid o decizie de sprijin sau o reconfigurare a livrărilor de muniție. [...]
Comisia Europeană ia în calcul limitarea temporară a dreptului de veto pentru statele care aderă recent la UE, ca instrument de a face extinderea mai ușor de gestionat politic și instituțional, potrivit Mediafax , care citează The Guardian. Măsura ar putea fi introdusă chiar în acordul cu Muntenegru , descris drept prima țară care ar urma să adere la UE, conform surselor citate. Ideea ar fi ca renunțarea la veto să fie limitată în timp, pentru a evita „percepția unor membri UE de mâna a doua”. De ce apare acum discuția despre veto Potrivit informațiilor citate, Bruxelles-ul analizează această opțiune în contextul în care UE intenționează să admită mai mulți membri noi în următorii ani. Printre țările menționate ca posibili viitori membri apar Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina. Ce problemă încearcă să rezolve UE Sursele The Guardian susțin că restricțiile ar putea face admiterea de noi membri mai acceptabilă pentru statele deja membre, în condițiile în care unele capitale – în special Franța – sunt prudente privind efectele extinderii asupra unor dosare politice sensibile. În același timp, posibilele limitări sunt puse în legătură și cu experiența recentă a UE cu Ungaria, care a blocat unele decizii la nivel european, inclusiv acordarea unui pachet de ajutor de 90 de miliarde de euro Ucrainei. Ce urmează Informațiile sunt prezentate ca scenariu aflat „în considerare”, pe baza unor surse citate de The Guardian. Materialul nu indică un calendar sau o decizie formală deja luată la nivelul Comisiei Europene. [...]
Ucraina își extinde loviturile în adâncime, vizând infrastructură militară și energetică a Rusiei , într-un atac nocturn care a atins o uzină de reparații pentru avioane militare, o bază aeriană importantă și o rafinărie, potrivit Kyiv Post . Miza operațională este dublă: reducerea capacității Rusiei de a susține flota aeriană folosită în atacuri și creșterea presiunii asupra lanțului energetic. În regiunea Rostov, guvernatorul Iuri Sliusar a susținut că apărarea antiaeriană a doborât o rachetă deasupra orașului Taganrog, iar fragmentele ar fi rănit două femei, una grav. În paralel, imagini analizate de publicația rusă Astra indică faptul că lovitura ar fi avut loc în apropierea uzinei 325 de reparații aviatice , care deservește aeronave militare rusești, inclusiv avioane de transport An-12 și Il-76, bombardiere Su-24, avioane de atac Su-25 și elicoptere Mi-8 și Mi-24. Uzina este deja sancționată de Uniunea Europeană, Statele Unite și Ucraina pentru rolul său în sprijinirea efortului de război al Rusiei, notează publicația. Dacă atacul a afectat efectiv capacitatea de reparații, impactul ar putea apărea în disponibilitatea aparatelor și în ritmul de rotație al flotei. Ținte aeriene: Voronej și baza Baltimor Mai la nord, explozii au fost raportate în zona aerodromului militar Baltimor din Voronej, descris ca bază a bombardierelor Su-34, folosite intens în atacurile asupra Ucrainei. Guvernatorul Aleksandr Gusev a declarat că „două ținte de mare viteză” au fost distruse deasupra orașului; fragmentele ar fi avariat clădiri civile, fără victime. Un canal ucrainean de monitorizare, Exilenova+, a susținut că țintele ar fi fost rachete de croazieră Storm Shadow (britanico-franceze) îndreptate spre baza aeriană. Înregistrări video distribuite online arată fum negru dens ridicându-se din zonă, însă amploarea pagubelor nu este confirmată independent în material. Energie și Crimeea: rafinăria Tuapse și un sediu al Băncii Centrale în Sevastopol Rafinăria de petrol din Tuapse, pe coasta rusă a Mării Negre, ar fi fost vizată din nou peste noapte, potrivit unor imagini publicate de Astra. Publicația menționează că nivelul pagubelor rămâne neclar, iar autoritățile locale nu au comentat. În Crimeea ocupată, guvernatorul instalat de Rusia la Sevastopol, Mihail Razvoșaev, a afirmat că drone ucrainene și rachete Storm Shadow au vizat orașul, iar o rachetă ar fi lovit clădirea Direcției Sudice a Băncii Centrale a Rusiei. Potrivit oficialilor locali, impactul ar fi provocat un incendiu la acoperiș și ar fi spart ferestre și balcoane la clădiri rezidențiale din apropiere; nu au fost raportate victime imediat. Ministerul rus al Apărării a susținut ulterior că a interceptat și distrus 140 de drone ucrainene în șapte regiuni ruse și în Crimeea ocupată, fără să menționeze lovituri cu rachete. Context: escaladare și avertismente diplomatice Atacurile vin pe fondul unei escaladări recente. Între sâmbătă și duminică, Rusia a lansat un atac major cu 90 de rachete și peste 600 de drone asupra Ucrainei, unul dintre cele mai grele asupra Kievului, cu 4 morți și 87 de răniți, conform materialului. Luni, Ministerul rus de Externe a anunțat începerea unor „lovituri sistematice” asupra facilităților militar-industriale din Kiev și a unor așa-numite „centre de decizie”, cerând străinilor și personalului diplomatic să evacueze orașul. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a respins avertismentele drept „șantaj nerușinat”, iar ambasadoarea UE în Ucraina, Katarina Mathernova, a respins apelurile Moscovei, insistând că misiunile occidentale vor rămâne la Kiev. [...]
Următoarele șase luni pot decide dacă Ucraina își îmbunătățește poziția de negociere , într-un moment în care ritmul înaintării ruse a încetinit, iar Kievul încearcă să crească presiunea pe front și în adâncimea dispozitivului advers, potrivit Euronews , care citează un interviu Reuters cu generalul de brigadă Andrii Bilețki , comandantul Corpului al Treilea de Armată al Ucrainei. Bilețki susține că armata Rusiei este „epuizată” și că, dacă Ucraina reușește să construiască și să mențină impulsul câteva luni, ar putea câștiga inițiativa de-a lungul liniei frontului și ar putea forța Moscova să renunțe la planurile privind ultima parte din regiunea Donețk pe care nu o controlează. Miza este direct legată de negocierile de pace sprijinite de SUA, care au stagnat, Rusia cerând întreaga regiune, iar Ucraina refuzând să se retragă din teritorii pe care trupele ruse nu le-au cucerit. „Cred că următoarele șase până la nouă luni reprezintă un punct de cotitură. Mai precis, cred că următoarele șase luni sunt cele mai critice.” De ce contează: Donețk rămâne nodul politic și militar al negocierilor Controlul asupra Donețk este prezentat ca un obstacol major în discuțiile de pace. Bilețki afirmă că Ucraina ar trebui să își îmbunătățească pozițiile, să ia „câteva puncte strategice” și abia apoi să discute un armistițiu „dintr-o poziție de forță”. Ministerul Apărării din Rusia nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, iar președintele Vladimir Putin a promis victoria și a spus luna aceasta că războiul se apropie de sfârșit, potrivit materialului. Presiune prin drone și lovituri în adâncime, dar cu limitări de verificare În paralel cu luptele de pe linia frontului, Kievul a intensificat atacurile cu drone cu rază medie asupra apărării aeriene și logisticii ruse, iar lovituri cu rază lungă au vizat instalații petroliere și militare din Rusia. Președintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că Ucraina a recucerit aproape 600 km pătrați de teritoriu în 2026, însă Reuters precizează că nu a putut verifica independent cifra. În același timp, Rusia controlează aproape o cincime din teritoriul ucrainean. „Centura fortificată” și uzura forțelor ruse Lupte intense sunt descrise în estul Ucrainei, în zona așa-numitei „Centuri fortificate”, inclusiv în interiorul orașului strategic Kostiantinivka. Capturarea acestei constelații de orașe fortificate ar pune Rusia în poziția de a amenința restul Donbasului. Bilețki spune că trupele sale controlează flancul din jurul Slovianskului și obligă Rusia să atace frontal, ceea ce ar fi dus la atacuri costisitoare, pierderi mari de comandanți de teren și, în evaluarea sa, la o degradare a capacității profesionale a armatei ruse. El afirmă că „lipsa de personal” nu le mai permite rușilor să avanseze ca în urmă cu un an. Tehnologia devine instrument de economisire a trupelor În analiza sa, Bilețki descrie o competiție tehnologică relativ echilibrată: Ucraina ar fi în avantaj la vehicule terestre fără pilot (UGV) și drone de luptă grele, în timp ce Rusia ar conduce la dronele cu fibră optică, care nu pot fi bruiate. Comandantul ucrainean spune că unitățile sale sunt în avangarda folosirii dronelor kamikaze stealth și a roboților înarmați (cu mitraliere sau lansatoare de rachete) pentru a înlocui segmente semnificative ale infanteriei, vizând o proporție de 30% până în 2027. Separat, el afirmă că Rusia „pierde radical” în comunicațiile de pe câmpul de luptă din cauza interdicției lui Elon Musk privind utilizarea Starlink de către forțele Moscovei. Ce urmează Mesajul central al interviului este că Ucraina vede o fereastră scurtă pentru a transforma încetinirea înaintării ruse într-un avantaj operațional care să se traducă și politic, la masa negocierilor. În același timp, evaluările privind recuceririle teritoriale și epuizarea adversarului rămân, în parte, dificil de verificat independent, iar dinamica frontului depinde de capacitatea Kievului de a menține presiunea în următoarele luni. [...]
Avertismentul public al Kievului către Minsk ridică riscul de escaladare la granița nordică a Ucrainei , după ce comandantul Forțelor ucrainene de Sisteme fără Pilot, Robert Brovdi , a transmis că au fost identificate „500 de ținte” în Belarus care ar urma să fie lovite dacă regimul lui Aleksandr Lukașenko intră în război, potrivit Libertatea . Mesajul a fost publicat pe Facebook de Brovdi, cunoscut sub numele de cod „Maghiarul”, și este formulat ca o descurajare directă la adresa liderului de la Minsk, aliat al Kremlinului. În postare, comandantul ucrainean afirmă că „primele 500 de ținte sunt deja pe radar” și îl îndeamnă pe Lukașenko să stea „departe de raza vizuală a Ucrainei”. De ce contează: semnal de descurajare și extinderea listei de ținte Avertismentul indică faptul că Ucraina își pregătește, cel puțin la nivel declarativ, un răspuns rapid și predefinit în cazul unei implicări belaruse într-o nouă ofensivă. În același timp, mesajul sugerează că infrastructura sau obiectivele de pe teritoriul Belarusului ar putea intra explicit în calculul operațional al Kievului, dacă Minsk ar trece de la sprijin logistic la participare militară. Contextul imediat: exercițiu nuclear comun și tensiuni crescute Potrivit aceleiași surse, Belarus și Rusia au desfășurat săptămâna trecută primul exercițiu nuclear comun, iar Lukașenko a amenințat cu o intervenție militară împotriva Ucrainei în cazul unui presupus atac asupra teritoriului belarus. În acest context, Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a catalogat desfășurarea de arme nucleare tactice rusești în Belarus și exercițiile comune drept „o provocare fără precedent” la adresa arhitecturii globale de securitate și a cerut partenerilor internaționali să răspundă ferm. Măsuri pe teren: securitate întărită la graniță Autoritățile ucrainene au dispus întărirea măsurilor de securitate în cinci regiuni de la granița cu Belarus, cu accent pe axa Cernihiv–Kiev, notează Libertatea. Belarus a avut deja un rol cheie în debutul invaziei ruse la scară largă, după ce Lukașenko i-a permis lui Vladimir Putin să folosească teritoriul belarus pentru lansarea atacului din februarie 2022. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre un posibil acord cu Iranul mențin riscul de tensiuni în zona Strâmtorii Ormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de petrol, într-un moment în care Teheranul ar căuta reluarea transportului maritim comercial, potrivit Digi24 . Într-o ședință a cabinetului la Casa Albă, președintele SUA a spus că Iranul „își dorește foarte mult” să încheie un acord, însă Washingtonul „nu este încă mulțumit” de forma actuală, relatează Reuters, citată de Digi24. „Fie vom ajunge la un acord, fie va trebui pur și simplu să ducem treaba la bun sfârșit”, a declarat Trump reporterilor. De ce contează: Ormuz, un nod pentru petrolul mondial Informația apare pe fondul prezentării, de către presa iraniană, a unui acord potrivit căruia Strâmtoarea Ormuz ar urma să se redeschidă în termen de o lună. În cadrul descris ca „neoficial”, Iranul ar urma să restabilească transportul maritim comercial prin strâmtoare – o rută care, potrivit materialului, a fost cândva cale de tranzit pentru 20% din petrolul mondial – în timp ce SUA ar urma să ridice blocada navală. Ce ar urma, potrivit cadrului prezentat în Iran Televiziunea de stat iraniană a adăugat că documentul menționează și o posibilă etapă de formalizare: orice acord final la care s-ar ajunge în termen de 60 de zile ar putea fi aprobat ca obligatoriu de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite. În acest context, mesajul de la Washington indică faptul că negocierile nu sunt, deocamdată, într-un punct acceptabil pentru SUA, ceea ce menține incertitudinea privind calendarul și condițiile unei eventuale normalizări a traficului maritim prin Ormuz. [...]
