Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski spune că SUA și mai multe state din Orientul Mijlociu au cerut expertiza Ucrainei pentru a contracara atacurile cu drone iraniene Shahed, potrivit Biziday. Președintele ucrainean afirmă că, în ultimele zile, a discutat cu liderii Emiratelor Arabe Unite, Qatarului, Bahrainului, Iordaniei și Kuweitului despre o posibilă cooperare.
„Am primit semnale de la partenerii din Orientul Mijlociu. Au existat atacuri iraniene cu drone Shahed asupra civililor din acele țări. Ei caută expertiza noastră. Suntem deschiși. Dacă vor veni reprezentanții lor, vom oferi expertiza.”
Zelenski susține că există solicitări și din partea europenilor și a Statelor Unite pentru ca Ucraina să își împărtășească experiența cu partenerii din Orientul Mijlociu. El arată că interceptarea unui număr mare de drone cu rachete Patriot este costisitoare și limitată de stocuri, motiv pentru care ar fi necesare „drone interceptoare”, pe care Ucraina le-ar avea, în timp ce Kievul se confruntă, la rândul său, cu un deficit de rachete PAC-2 și PAC-3.
Asistența ucraineană ar urma să fie condiționată de două elemente: să nu slăbească apărarea Ucrainei și să aducă un avantaj Kievului în eforturile de a opri invazia Rusiei. Zelenski a rezumat această abordare prin ideea că Ucraina îi sprijină să se apere „pe cei care ne ajută pe noi” să pună capăt războiului cu Rusia.
Recomandate
Emiratele Arabe Unite cer Statelor Unite, Iranului și Israelului să revină la negocieri , avertizând că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu riscă să destabilizeze întreaga regiune. Potrivit Euronews , apelul a fost lansat în a cincea zi a războiului, într-un moment în care confruntările militare continuă să se intensifice. Apel diplomatic pentru oprirea escaladării Ministrul de stat pentru Cooperare Internațională al Emiratelor Arabe Unite, Reem Bint Ebrahim Al Hashimy , a declarat că revenirea la dialog este singura soluție realistă pentru a evita extinderea conflictului . Oficialul a subliniat că Abu Dhabi nu dorește extinderea confruntării și consideră că soluțiile militare nu aduc stabilitate durabilă în regiune. „ Revenirea la masa negocierilor este singura cale rațională de urmat ”, a afirmat Al Hashimy în cadrul primei conferințe de presă susținute după izbucnirea conflictului. În același timp, Emiratele Arabe Unite au condamnat ceea ce au numit „atacurile flagrante ale Iranului” , dar au insistat că teritoriul lor nu trebuie folosit pentru operațiuni militare împotriva Teheranului. Atacuri cu rachete și drone asupra Emiratelor Autoritățile de la Abu Dhabi au anunțat că sistemele de apărare aeriană ale țării au respins sute de atacuri cu rachete balistice și drone de la începutul conflictului. Potrivit Ministerului Apărării al Emiratelor Arabe Unite, până acum au fost lansate către teritoriul lor: 186 de rachete balistice 812 drone Brigadierul Abdul Nasser Al Humaidi , purtător de cuvânt al ministerului, a declarat că apărarea aeriană a țării rămâne capabilă să respingă astfel de atacuri. Oficialul a afirmat că Emiratele dispun de capacitățile militare și stocurile de muniție necesare pentru a se apăra, indiferent de durata conflictului. Emiratele încearcă să evite extinderea războiului În ciuda tensiunilor, Abu Dhabi încearcă să mențină o poziție echilibrată, cerând deopotrivă dialog diplomatic și stabilitate regională . Apelul Emiratelor Arabe Unite se alătură altor inițiative diplomatice lansate în ultimele zile, inclusiv eforturilor Chinei de a trimite un emisar special în Orientul Mijlociu pentru medierea conflictului. [...]
Avioanele F-16 ale Ucrainei au rămas fără suficiente rachete timp de peste trei săptămâni , potrivit Reuters , după ce livrările de la partenerii externi s-au oprit chiar în perioada în care Rusia își pregătea o campanie aeriană de iarnă de amploare. Trei surse cu acces direct la situație au spus că deficitul a durat de la finalul lui noiembrie până la mijlocul lui decembrie și nu fusese relatat anterior. Episodul scoate în evidență o vulnerabilitate structurală: apărarea aeriană a Ucrainei depinde în mare măsură de muniție și sisteme furnizate de aliați occidentali, iar întreruperile de flux se traduc rapid în goluri operaționale. Kievul a reclamat în repetate rânduri lipsa armelor de la începutul războiului la scară largă, însă exemple concrete despre impact sunt, de regulă, ținute confidențiale. Potrivit surselor, Ucraina ajunsese să aibă doar „câteva” rachete americane AIM-9 „Sidewinder” (rachete aer-aer cu ghidaj în infraroșu) pentru întreaga escadrilă de F-16, iar la un moment dat nu mai avea practic ce să monteze pe avioane. Reuters notează că nu a putut stabili cauza exactă a penuriei și nici dacă întârzierile au ținut de Statele Unite sau de state europene; una dintre surse a spus că partenerii au invocat lipsa stocurilor disponibile, fără a-i numi. În perioada deficitului, piloții de F-16 au încercat să doboare drone cu tunurile rotative de bord, în misiuni pe timp de zi, deoarece zborurile nocturne erau considerate prea riscante, deși atacurile rusești cu drone au loc frecvent noaptea. O altă soluție de avarie a fost reutilizarea unor rachete care eșuaseră la lansări anterioare, după lucrări de mentenanță, cu rezultate mixte. Sursele au mai spus că Ucraina s-a bazat mult pe variante mai vechi de AIM-9, produse în anii 1970-1980, folosite ca opțiune mai ieftină pentru interceptarea dronelor și rachetelor de croazieră. Blocajul a fost depășit în decembrie, când Ucraina a primit noi rachete AIM-9 de la parteneri, înaintea unui atac rusesc major, însă țările donatoare nu au fost făcute publice. O a patra sursă a indicat că Germania și Canada au furnizat Sidewinder în ultimele luni și a confirmat că a existat „o mică scădere” a livrărilor, fără explicații. Ministerul german al Apărării a refuzat să comenteze livrări specifice, iar Departamentul Apărării din Canada a spus că este în proces de donare a rachetelor AIM-9M-8 din stocurile forțelor armate canadiene. Dincolo de cazul F-16, Reuters descrie un tablou mai larg al dependenței de muniție occidentală: administrația Trump a înlocuit ajutorul militar direct cu un mecanism prin care SUA vând armament către aliați NATO pentru livrare către Ucraina, prin lista PURL (Prioritised Ukraine Requirements List). Un oficial NATO a declarat că, din vara trecută, acest mecanism ar fi acoperit aproximativ 75% din rachetele pentru bateriile Patriot și 90% din muniția pentru alte sisteme de apărare aeriană, însă Ucraina continuă să aibă dificultăți în a asigura suficiente interceptoare pentru o rețea extinsă, supusă atacurilor cu sute de drone și rachete într-un singur val. [...]
Teheranul amenință Statele Unite cu represalii după scufundarea fregatei IRIS Dena , iar autoritățile iraniene acuză Washingtonul că a creat un precedent periculos prin atacul produs în apele internaționale din Oceanul Indian. Potrivit Antena 3 CNN , reacția dură a venit după ce un submarin american a lovit cu o torpilă nava de război iraniană IRIS Dena în apropiere de Sri Lanka. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a condamnat public acțiunea și a transmis un avertisment direct către Washington. Oficialul iranian a afirmat că fregata se afla la aproximativ 2.000 de mile de coastele Iranului și că ar fi fost atacată fără avertisment în apele internaționale. „Statele Unite au comis o atrocitate pe mare. Țineți minte aceste cuvinte: vor regreta amarnic precedentul pe care l-au creat”, a scris Araghchi într-un mesaj publicat pe platforma X. Reacția Teheranului vine după ce Pentagonul a confirmat scufundarea navei iraniene. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că un submarin de atac al SUA a distrus fregata cu o singură torpilă. Oficialul american a susținut că nava iraniană „credea că este în siguranță în apele internaționale”, însă operațiunea militară a dus la scufundarea ei rapidă. În urma atacului, autoritățile din Sri Lanka au lansat o amplă operațiune de căutare și salvare în zona în care s-a scufundat fregata, la aproximativ 40 de kilometri sud de insulă. Potrivit ministrului de Externe al țării, Vijitha Herath, la bordul navei se aflau aproximativ 180 de persoane. Până în prezent, marina din Sri Lanka a reușit să salveze 32 de marinari iranieni și a recuperat mai multe cadavre din mare, în timp ce alți membri ai echipajului sunt în continuare dispăruți. Supraviețuitorii au fost transportați la spital pentru îngrijiri medicale. Fregata IRIS Dena participase anterior la exerciții navale în Golful Bengal, desfășurate între 18 și 25 februarie. Amenințările lansate acum de Teheran indică o creștere a tensiunilor dintre Iran și Statele Unite, într-un moment în care conflictul regional din Orientul Mijlociu se extinde și în alte zone strategice, inclusiv în Oceanul Indian. [...]
China a anunțat trimiterea unui emisar special în Orientul Mijlociu pentru a încerca medierea conflictului , marcând prima inițiativă diplomatică oficială a Beijingului după declanșarea războiului dintre Iran și coaliția formată din Statele Unite și Israel. Potrivit HotNews , anunțul a fost făcut de ministrul chinez de Externe, Wang Yi , în a cincea zi a conflictului care s-a extins rapid în regiune. Declarația a venit în timpul unei convorbiri telefonice cu omologul său saudit, prințul Fayçal ben Farhane. Șeful diplomației chineze a precizat că Beijingul va trimite un emisar special pentru Orientul Mijlociu , care va vizita mai multe state din regiune pentru a încerca să faciliteze dialogul și să reducă tensiunile. Autoritățile chineze nu au anunțat deocamdată identitatea diplomatului și nici lista țărilor în care acesta va merge. Inițiativa apare într-un moment în care conflictul s-a intensificat după atacurile aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului , iar temerile privind extinderea războiului la nivel regional sunt în creștere. Wang Yi a subliniat că Beijingul susține respectarea suveranității Iranului , dar în același timp a cerut tuturor actorilor implicați să evite escaladarea și să revină la negocieri. În mesajul transmis în cadrul discuției cu Arabia Saudită, ministrul chinez de Externe a insistat asupra rolului pe care China încearcă să îl joace în actuala criză: Beijingul se declară o „forță pentru pace” în regiune; China cere oprirea operațiunilor militare și reluarea dialogului; autoritățile chineze spun că sunt pregătite să joace un rol „constructiv” în mediere . China este unul dintre principalii parteneri economici și politici ai Iranului , iar poziția sa diplomatică este urmărită cu atenție de statele implicate în conflict. În ultimii ani, Beijingul a încercat să își consolideze influența în Orientul Mijlociu inclusiv prin inițiative de mediere, precum acordul de reconciliere dintre Iran și Arabia Saudită anunțat în 2023. Prin trimiterea unui emisar special, China încearcă acum să se implice direct în gestionarea uneia dintre cele mai grave crize de securitate din regiune din ultimii ani. [...]
Vladimir Putin a anunțat eliberarea a doi cetățeni maghiari capturați în Ucraina , după discuții cu ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto , gest care a declanșat o reacție critică din partea Kievului și a accentuat tensiunile deja existente între Ucraina și Ungaria. Cei doi bărbați luptaseră în armata ucraineană și au fost capturați de forțele ruse, iar decizia de eliberare ar fi fost luată la solicitarea premierului ungar Viktor Orban. Anunțul a fost făcut miercuri de liderul de la Kremlin, care a declarat că cei doi au dublă cetățenie – ucraineană și maghiară și că pot fi transportați direct în Ungaria cu avionul oficial al delegației conduse de șeful diplomației de la Budapesta. Eliberarea vine după o convorbire telefonică purtată pe 3 martie între Viktor Orban și Vladimir Putin . Situația este însă complicată de statutul juridic al dublei cetățenii în Ucraina. Legislația ucraineană nu recunoaște dubla cetățenie , iar bărbații cu cetățenie ucraineană sunt supuși mobilizării în contextul războiului. Din acest motiv, implicarea Budapestei în cazul celor doi prizonieri a fost privită cu suspiciune la Kiev. Ministerul ucrainean de Externe a reacționat dur și a convocat reprezentantul diplomatic al Ungariei, calificând gestul drept o „manevră cinică de PR” . Oficialii ucraineni au susținut că astfel de acțiuni politizează problema sensibilă a prizonierilor de război și au subliniat că eliberarea acestora ar trebui tratată strict în cadrul eforturilor umanitare internaționale. Episodul are loc pe fondul unei rupturi tot mai vizibile între Ucraina și Ungaria , alimentată și de disputele privind energia. În cadrul întâlnirii de la Moscova, Peter Szijjarto și Vladimir Putin au discutat și despre tensiunile legate de conducta Druzhba , care transportă petrol rusesc către Ungaria și Slovacia. Conducta este oprită de la sfârșitul lunii ianuarie, iar cele două tabere oferă explicații diferite: Kievul susține că întreruperea a urmat unui atac rus asupra infrastructurii energetice din vestul Ucrainei, în timp ce Budapesta și Bratislava acuză Ucraina că a blocat deliberat tranzitul. [...]
Premierul britanic Keir Starmer afirmă că Regatul Unit nu intră în războiul cu Iranul fără bază legală – Londra menține distanța față de ofensiva SUA și Israel În contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, premierul britanic Keir Starmer a declarat că Regatul Unit nu se va alătura oficial războiului lansat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului fără o justificare juridică solidă și fără un plan militar clar. Potrivit TVR Info , șeful guvernului de la Londra a reiterat această poziție în intervenția sa săptămânală din Camera Comunelor, precizând că decizia sa rămâne neschimbată față de cea exprimată la finalul săptămânii trecute. Starmer a respins anterior solicitarea Washingtonului de a utiliza baze militare britanice pentru lovituri directe împotriva Iranului. El a explicat că Regatul Unit nu poate intra într-un conflict armat fără o bază legală clară și fără o strategie coerentă privind obiectivele și consecințele operațiunilor militare. Totuși, situația s-a schimbat parțial după reacția Iranului la bombardamentele americano-israeliene. Duminică, Teheranul a lansat rachete și drone asupra bazelor militare americane din regiunea Golfului. În acest context, guvernul britanic a autorizat folosirea bazelor sale pentru acțiuni cu caracter defensiv împotriva unor obiective militare iraniene. Decizia a fost justificată de Londra prin necesitatea protejării cetățenilor britanici și a personalului militar aflat în zonă. Premierul britanic a fost întrebat de opoziție de ce Forțele Aeriene Regale nu participă la operațiunile de bombardament alături de aliații occidentali. Răspunsul său a fost ferm: Regatul Unit nu se va implica într-un război fără o fundamentare legală și fără un plan militar viabil. Poziția Londrei a generat tensiuni cu Washingtonul. Președintele american Donald Trump a criticat marți decizia britanică de a bloca inițial utilizarea bazei militare de pe insula Diego Garcia, din Oceanul Indian , afirmând că această poziție a obligat avioanele americane să zboare mai multe ore pentru a ajunge la ținte. Liderul american a acuzat guvernul britanic că a fost „foarte puțin cooperant” în operațiunile împotriva Iranului. Între timp, Regatul Unit a luat măsuri pentru protejarea propriilor forțe din regiune. Londra a anunțat trimiterea în Cipru a unui distrugător și a unor elicoptere Wildcat echipate cu sisteme anti-dronă, pentru apărarea personalului britanic de la baza aeriană Akrotiri, care a fost atacată recent de o dronă iraniană. Evoluțiile arată că Londra încearcă să mențină un echilibru delicat: sprijin pentru securitatea aliaților și protejarea propriilor interese, fără a se implica direct într-un conflict militar deschis cu Iranul. [...]
