Știri
Știri din categoria Externe
Uniunea Europeană își reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova și respinge „ferm” amenințările venite de la Moscova, într-un mesaj cu miză de securitate regională, relevant și pentru stabilitatea economică din proximitatea UE, potrivit Antena 3.
Reacția a fost formulată de purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, după avertismentele secretarului Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, privind „măsurile necesare” pentru protejarea cetățenilor ruși din regiunea transnistreană. Informația este relatată de IPN și Deschide.md, citate de Agerpres.
Comisia Europeană spune că prioritatea UE rămâne sprijinirea eforturilor de menținere a ordinii democratice și reafirmă angajamentul pentru o soluționare pașnică a conflictului transnistrean.
„Poziția noastră este foarte clară. Susținem o rezolvare pașnică a conflictului transnistrean și independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul granițelor sale recunoscute internațional”, a declarat Anitta Hipper.
Mesajul are o componentă de reglementare și securitate: UE își fixează public linia oficială privind conflictul transnistrean și respinge orice justificare pentru acțiuni unilaterale invocate în numele „protecției cetățenilor” într-o regiune separatistă.
Declarația Comisiei Europene vine după ce Serghei Șoigu a acuzat autoritățile de la Chișinău și Uniunea Europeană că ar acționa pentru retragerea forțelor ruse din Transnistria și pentru schimbarea formatului de menținere a păcii în regiune.
Potrivit mediilor citate, Șoigu a susținut că astfel de demersuri ar putea afecta stabilitatea Republicii Moldova și a regiunii și a afirmat că Moscova va lua „măsurile necesare” pentru a-și proteja cetățenii din stânga Nistrului.
În materialul citat nu sunt prezentate detalii despre eventuale măsuri concrete sau un calendar al unor pași următori.
Recomandate
Declarațiile premierului polonez Donald Tusk alimentează presiunea pentru o apărare europeană mai autonomă , pe fondul îndoielilor legate de disponibilitatea SUA de a-și respecta integral angajamentele NATO în cazul unui atac rusesc asupra unui stat membru, potrivit Mediafax . Tusk spune că în Europa există „incertitudini serioase” privind reacția americană și avertizează că o astfel de amenințare ar putea deveni realitate „în luni, nu ani”, în contextul tensiunilor generate de pozițiile oscilante ale președintelui american Donald Trump față de apărarea Europei. Flancul estic: testul reacției NATO Premierul polonez a arătat că statele de pe flancul estic al NATO sunt deosebit de îngrijorate și a invocat un incident de anul trecut, când aproximativ 20 de drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei. Varșovia a tratat situația ca fiind gravă, însă unele state membre NATO ar fi minimalizat incidentul. Ulterior, Alianța a trimis avioane de luptă care au doborât o parte dintre drone, ceea ce ar fi reprezentat prima confruntare directă între NATO și active rusești de la începutul războiului din Ucraina, în 2022. Tusk susține însă că lipsa unei reacții rapide și unitare ridică semne de întrebare asupra eficienței apărării colective. UE, împinsă spre un rol mai practic în apărare În paralel, liderii europeni discută despre consolidarea rolului Uniunii Europene în apărare, inclusiv prin activarea mai eficientă a articolului 42.7 din tratatul UE (clauza de asistență reciprocă). Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a pledat pentru transformarea acestui mecanism într-un instrument „practic și funcțional”. Tusk susține ideea unei „alianțe reale” la nivel european, care să completeze NATO cu capabilități concrete, precum mobilitatea militară și infrastructura comună de apărare, argumentând că războiul din Ucraina a crescut conștientizarea nevoii de cooperare militară mai strânsă în UE. Polonia: cheltuieli mari, cerință de „acțiuni concrete” Polonia rămâne unul dintre cei mai importanți contributori la bugetul NATO, alocând aproximativ 5% din PIB pentru apărare. În acest context, Tusk insistă că angajamentele „pe hârtie” trebuie dublate de acțiuni concrete. În plus, pe fondul schimbărilor politice din Europa Centrală, inclusiv posibila reconfigurare a relațiilor cu Ungaria după plecarea lui Viktor Orbán și ascensiunea lui Péter Magyar, liderul de la Varșovia vede oportunități pentru o cooperare mai strânsă în domeniul apărării. [...]
Cipru cere o implicare mai activă a UE în Orientul Mijlociu, pe fondul riscurilor pentru energie și rute comerciale , avertizând că blocul „nu își permite” să rămână un „observator distant”, în condițiile în care războiul cu Iranul blochează transporturi și împinge prețurile în sus, potrivit Politico . Ministrul cipriot de Externe, Constantinos Kombos, a spus într-un interviu acordat publicației, la reuniunea Consiliului European de la Nicosia, că „este clar” că Uniunea „ar putea și ar trebui să facă mai mult” și că trebuie să fie „mai prezentă și mai activă” în gestionarea conflictului. În viziunea sa, crizele din Gaza, Marea Roșie, Liban și Iran riscă să submineze parteneriate economice și rute de comerț, ceea ce face ca pasivitatea UE să devină incompatibilă cu ambiția de a fi un actor geopolitic. Strâmtoarea Hormuz , punctul sensibil: transporturi blocate și prețuri în creștere În contextul în care petroliere și transporturi de gaze sunt blocate în Strâmtoarea Hormuz, iar prețurile la energie „au explodat”, liderii europeni nu au ajuns încă la un acord privind modul în care ar putea contribui la securizarea acestei rute strategice, notează Politico. Germania ar fi indicat că ar putea accepta cererea președintelui american Donald Trump pentru o operațiune maritimă care să redeschidă strâmtoarea, în timp ce Franța susține că un astfel de demers ar fi acceptabil doar în cadrul unui acord de pace. Kombos a invocat existența unor eforturi de mediere și negocieri care implică partea iraniană și SUA și a insistat că UE ar trebui să fie „mult mai prezentă” și „mult mai vizibilă” în astfel de procese. Summit la Nicosia cu state arabe și din Golf, în plin război cu Iranul Ciprul, care deține președinția rotativă de șase luni a Consiliului UE, a convocat vineri după-amiază discuții între liderii UE și cei din Egipt, Liban, Siria, Iordania și statele din Golf, descrise drept cel mai important summit multilateral de la începutul războiului cu Iranul. Totuși, relațiile cu o parte dintre partenerii regionali sunt tensionate de refuzul acestora de a se alătura sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei după invazia pe scară largă a Ucrainei. Ministrul cipriot a spus că UE trebuie să își intensifice eforturile pentru a opri fluxurile ilicite de bunuri și bani către Kremlin, dar a avertizat că o abordare care privește exclusiv statele din Golf prin această lentilă riscă să rateze „o parte importantă” a evoluțiilor din regiune, pledând pentru relații pragmatice. Disputa privind „influența” și miza pentru Cipru în relația cu Turcia Kombos a susținut și declarațiile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , care a avertizat asupra „influenței ruse, turce sau chineze”, afirmații controversate inclusiv din cauza includerii Turciei, aliat NATO, în aceeași enumerare cu actori percepuți drept mai ostili. În același timp, Politico reamintește contextul sensibil pentru Cipru: insula este divizată între nordul turco-cipriot și sudul greco-cipriot din 1974, iar Ankara nu recunoaște Republica Cipru, stat membru UE recunoscut internațional ca autoritate suverană asupra întregii insule. Publicația notează și că Turcia a blocat demersurile Ciprului de a deveni membru NATO. De ce contează Mesajul Ciprului pune accent pe o consecință directă pentru UE: escaladarea din Orientul Mijlociu nu este doar o criză de securitate, ci una cu efecte imediate asupra energiei și comerțului, iar lipsa unei poziții comune privind Strâmtoarea Hormuz arată limitele capacității blocului de a acționa rapid într-un punct critic pentru aprovizionare și transport. [...]
Revenirea drapelului UE pe Parlamentul Ungariei semnalează o posibilă recalibrare a relației cu Bruxelles-ul înaintea instalării noii puteri de la Budapesta, potrivit Libertatea . Steagul Uniunii Europene urmează să fie afișat din nou pe fațada legislativului ungar la sesiunea inaugurală a noii legislaturi, pe 12 mai, după aproape 15 ani de absență. Anunțul a fost făcut vineri dimineață de viitorul premier Péter Magyar , care, conform informațiilor citate, îl va succeda în câteva zile pe Viktor Orbán . Informația este relatată de transtelex.ro , preluată de Libertatea. De ce contează: semnal politic către UE, într-un moment de tranziție Drapelul UE a dispărut de pe clădirea Parlamentului la începutul anilor 2010, după ce președintele forului legislativ, László Kövér (Fidesz), a susținut că nu este necesar să fie arborat permanent. El și-a justificat decizia prin faptul că legislația Ungariei nu obligă Parlamentul să folosească drapelul UE și că, în viziunea sa, Parlamentul reprezintă în primul rând statul ungar. Gestul a fost interpretat, la acel moment, ca un mesaj politic în linie cu tonul tot mai critic al guvernului Orbán față de Uniunea Europeană. Ce se schimbă pe fațada Parlamentului: trei steaguri, simultan În paralel cu îndepărtarea drapelului UE, în 2013, tot la inițiativa lui László Kövér, steagul secuiesc a fost amplasat pe fațada Parlamentului Ungariei ca „gest de solidaritate națională”. Motivația invocată atunci a fost că utilizarea steagului secuiesc fusese restricționată în mai multe rânduri în România, iar arborarea lui la Budapesta urmărea să exprime sprijin pentru comunitățile maghiare din afara granițelor. Potrivit lui Péter Magyar, la începutul noii legislaturi vor fi afișate împreună: drapelul Ungariei, drapelul Uniunii Europene, steagul secuiesc. Aceeași sursă notează că decizia poate fi interpretată atât ca o schimbare simbolică de direcție, cât și ca un compromis: reluarea unei „normalizări” a legăturilor cu UE, fără renunțarea la gestul politic național introdus anterior. Ce urmează Momentul-cheie indicat este 12 mai, când noua legislatură își începe activitatea, iar drapelul UE ar urma să reapară oficial pe fațada Parlamentului Ungariei, după o absență de aproape 15 ani. Informațiile despre calendarul succesiunii la conducerea guvernului sunt prezentate în material ca fiind iminente, fără alte detalii operaționale. [...]
China a blocat exporturile de bunuri cu dublă utilizare către șapte entități europene , o măsură cu impact direct asupra lanțurilor de aprovizionare pentru tehnologii sensibile și asupra relațiilor comerciale UE–China, potrivit HotNews , care citează Reuters. Decizia este motivată de acuzații legate de vânzări de armament către Taiwan sau colaborări cu insula. Ministerul Comerțului din China a anunțat că cele șapte entități sunt plasate „imediat” pe lista de control al exporturilor, ceea ce înseamnă interdicția exporturilor de produse cu dublă utilizare către acestea. Printre companiile menționate se numără producătorul german de electronice de apărare Hensoldt AG și FN Browning, producător de arme de apărare și sportive cu sediul în Belgia. Ce interzice concret Beijingul și de ce contează operațional Pe lângă oprirea exporturilor directe, ministerul chinez precizează că organizațiilor și persoanelor străine le este interzis să transfere sau să furnizeze către cele șapte entități produse cu dublă utilizare provenite din China, iar activitățile conexe „trebuie oprite imediat”. În practică, măsura poate bloca nu doar livrările din China, ci și reexportul unor componente sau tehnologii de origine chineză prin intermediari. „Bunurile cu dublă utilizare” sunt definite ca bunuri, software sau tehnologii cu aplicații atât civile, cât și militare; în această categorie intră și anumite elemente de pământuri rare, descrise ca esențiale pentru fabricarea dronelor și a cipurilor. Context: Taiwan, precauția Europei și semnalul către UE Taiwanul, guvernat democratic, este revendicat de China drept teritoriu propriu și își procură majoritatea armamentului din Statele Unite. Materialul notează că Europa nu a vândut către Taipei echipamente majore, precum avioane de vânătoare, de aproximativ trei decenii, din îngrijorarea de a nu provoca Beijingul. Înaintea anunțului public, China spune că a informat Uniunea Europeană prin mecanismul de dialog bilateral privind controlul exporturilor. Nu au existat comentarii imediate din partea guvernului Taiwanului, a Uniunii Europene, Hensoldt sau FN Browning. Mesajul oficial: măsura e „țintită”, nu generală Beijingul susține că decizia nu ar trebui să afecteze comerțul obișnuit UE–China, deoarece se aplică doar produselor cu dublă utilizare. „Măsurile se aplică doar produselor cu dublă utilizare și nu afectează schimburile economice și comerciale normale dintre China și Europa.” „Entitățile din UE care respectă legea și dau dovadă de integritate nu au absolut niciun motiv de îngrijorare”. În același timp, HotNews arată că China a sancționat în mod repetat producători americani de armament pentru vânzările către Taiwan, cele mai recente penalizări fiind în decembrie anul trecut , după anunțul SUA privind un pachet de vânzări de armament de 11 miliarde de dolari (aprox. 50,6 miliarde lei) către insulă. Taiwanul respinge revendicările de suveranitate ale Beijingului și afirmă că doar populația insulei își poate decide viitorul. [...]
Rusia amenință cu represalii „dure” după al 20-lea pachet de sancțiuni al UE , iar miza imediată este riscul de fricțiuni suplimentare pe lanțurile de energie și transport maritim , într-un moment în care Bruxelles-ul își pregătește cadrul legal pentru a lovi mai direct exporturile rusești de petrol și GNL, potrivit HotNews . Moscova susține că noul set de măsuri „va afecta” nu doar Rusia, ci și Uniunea Europeană și țările în dezvoltare, invocând o „criză energetică globală” și o penurie de resurse resimțită în multe regiuni. Declarațiile au fost făcute de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , la conferința de presă săptămânală. „Vom lua măsuri de represalii. Acestea vor fi dure. Vor fi elaborate şi implementate în conformitate cu interesele noastre.” Ce vizează pachetul UE: energie, servicii maritime, finanțe și comerț Potrivit informațiilor prezentate, pachetul este axat pe restricții în servicii financiare, comerț și energie, inclusiv transportul petrolului și al gazelor naturale lichefiate (GNL) și serviciile maritime asociate. Sunt menționate și restricții legate de exporturi și importuri pentru o serie de produse, inclusiv îngrășăminte folosite în agricultură. Zaharova a susținut că măsurile ar „destabiliza și mai mult piețele energetice” și ar lovi în special țările în dezvoltare, care „nu își mai pot permite energie la prețuri umflate artificial”. Tot ea a afirmat că restricțiile privind îngrășămintele ar pune presiune pe „securitatea alimentară” la nivel global. Componenta operațională: lovitura pe „flota din umbră” și pe exporturile de energie În plan practic, UE și-a creat baza legală pentru a interzice servicii maritime legate de exportul petrolului și al produselor petroliere rusești, însă aplicarea acestor sancțiuni ar urma să necesite „coordonare strânsă și dialog” cu statele din G7, conform anunțurilor Consiliului UE și Comisiei Europene citate în material. Pachetul include și extinderea listelor de sancțiuni cu: 36 de entități implicate în explorare, extracție, rafinare și transport al petrolului, inclusiv activități asociate „flotei din umbră” folosite pentru ocolirea sancțiunilor; pe listă intră și o companie importantă de asigurări maritime; încă 46 de nave ale „flotei din umbră”; măsuri care îngreunează contractarea de petroliere prin interdicții generale privind furnizarea unor servicii (mentenanță, remorcare și altele), precum și servicii pentru nave transportatoare de GNL și spărgătoare de gheață, cu scopul de a limita exporturile rusești de gaze. În paralel, UE a decis ca de anul viitor să sisteze importurile de gaze din Rusia, după o perioadă în care a redus achizițiile și le-a înlocuit în mare parte cu GNL mai scump, importat în special din SUA, menționează materialul. Contextul politic al adoptării Cele 27 de state membre au validat pachetul după ce Ungaria a ridicat veto-ul, în urma redeschiderii conductei petroliere Drujba de către Ucraina. În aceeași decizie, UE a aprobat și un ajutor financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, sub forma unui împrumut, conform informațiilor din articol (detaliat într-un material HotNews despre pachetul de măsuri: HotNews ). Deocamdată, Rusia nu a detaliat ce contramăsuri va adopta, limitându-se la promisiunea unor represalii „dure” și la condamnarea „măsurilor coercitive unilaterale”, pe care le consideră ilegale. [...]
Al 20-lea pachet de sancțiuni al UE lovește direct în veniturile energetice și finanțarea Rusiei , într-un set de măsuri care extinde lista neagră a „flotei fantomă” și restrânge accesul băncilor rusești la tranzacții, potrivit Știrile Pro TV . Miza economică este limitarea resurselor cu care Moscova își susține războiul din Ucraina, prin blocarea canalelor de încasare și a rutelor de ocolire a sancțiunilor. Pachetul a fost aprobat oficial joi, după ce Slovacia și Ungaria și-au retras obiecțiile, în contextul reluării fluxurilor de petrol prin conductele Drujba . Ce include pachetul: energie, bănci, criptomonede și „flota fantomă” Conform informațiilor prezentate, noile măsuri vizează mai multe zone-cheie ale economiei ruse și ale infrastructurii folosite pentru a evita restricțiile: 120 de persoane și entități adăugate pe lista sancționată; interdicții de tranzacționare pentru 20 de bănci rusești ; noi restricții privind criptomonedele și comerțul ; măsuri care țintesc eludarea sancțiunilor . Un element central este extinderea sancțiunilor asupra transportului maritim asociat exporturilor rusești: 46 de nave au fost adăugate pe lista neagră a UE, ducând totalul la 632 , a raportat Reuters, citată de Kyiv Post . Pachetul include și restricții legate de porturi, spărgătoare de gheață și nave-cisternă pentru GNL (gaz natural lichefiat) cu legături în Rusia. Totodată, UE folosește pentru prima dată un instrument anti-eludare pentru a restricționa exporturile unor mărfuri către țări acuzate că ajută Rusia să ocolească sancțiunile. Reacția Moscovei: contestarea legitimității sancțiunilor La scurt timp după adoptare, Rusia a criticat pachetul. Misiunea Rusiei la UE a acuzat Uniunea Europeană de încălcarea dreptului internațional și a Cartei ONU, potrivit TASS, descrisă în material drept principal canal de propagandă al Kremlinului. „Uniunea Europeană a demonstrat încă o dată disprețul său total față de dreptul internațional și Carta ONU” Moscova a mai susținut că sancțiunile reprezintă „coerciție economică” și a invocat „aplicarea extrateritorială” a acestora împotriva statelor care cooperează cu Rusia, insistând că doar sancțiunile aprobate de Consiliul de Securitate al ONU ar fi legitime. Context: extinderea treptată a restricțiilor după 2022 UE a impus sancțiuni Rusiei încă de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022, iar ulterior a extins repetat restricțiile pentru a viza economia de război , exporturile de energie , băncile , furnizorii militari și rețelele de evitare a sancțiunilor . [...]
